Sprijinul pentru Ucraina, război în Congresul SUA

Sprijinul pentru Ucraina, război în Congresul SUA

Preşedintele american american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz şi-au unit forţele vineri pentru a cere Congresului SUA să deblocheze în cele din urmă un nou ajutor financiar pentru Ucraina, dar nu există niciun semnal că vor fi ascultaţi.
„Incapacitatea Congresului Statelor Unite de a ajuta Ucraina este aproape o neglijenţă criminală. Este un scandal”, a criticat preşedintele Biden, care de luni de zile cere un ajutor suplimentar de 60 de miliarde de dolari pentru a relua asistenţa militară, întreruptă la sfârşitul lunii decembrie.
„Să sperăm că (parlamentarii) vă urmăresc şi decid să acorde sprijinul necesar, pentru că fără ajutorul Statelor Unite şi al statelor europene, Ucraina nu ar avea nicio şansă să se apere”, a adăugat invitatul său, pe care preşedintele american l-a primit în Birou Oval.
Cancelarul german a profitat de scurta sa declaraţie în faţa presei pentru a denunţa interviul „ridicol” acordat de preşedintele rus Vladimir Putin jurnalistului conservator american Tucker Carlson, apropiat de Donald Trump, şi difuzat joi.
Joi seară, cancelarul Olaf Scholz s-a întâlnit cu mai mulţi senatori democraţi şi republicani, cărora le-a cerut să susţină Kievul.
Această vizită bilaterală, a treia de la preluarea mandatului în decembrie 2021, are loc în timp ce administraţia preşedintelui Joe Biden, în campanie pentru realegere, şi opoziţia republicană din Congres negociază de luni de zile un text care să includă noi fonduri pentru Ucraina, dar şi pentru Israel.
Senatul american a făcut joi un mic pas spre eliberarea acestui ajutor, dar viitorul acestuia rămâne foarte incert, din cauza rezistenţei aleşilor care îl susţin pe Donald Trump din Camera Reprezentanţilor.
Între timp, cancelarul german se prezintă drept un campion al ajutorului acordat Ucrainei. A dublat practic bugetul pentru ajutorul militar la peste şapte miliarde de euro anul acesta şi continuă să îşi îndemne partenerii europeni să îşi mărească asistenţa, subliniind că Germania – al doilea contributor în valoare absolută după SUA – nu poate duce totul pe umerii ei.

Olaf Scholz şi Joe Biden, legaţi de „o relaţie puternică de încredere”, potrivit unor surse guvernamentale germane, plănuiesc să vorbească şi despre conflictul din Fâşia Gaza. Ambii susţin cu hotărâre dreptul Israelului de a se apăra, dar întâlnirea lor vine după o schimbare bruscă de ton din partea preşedintelui american, care a calificat joi răspunsul israelian ca fiind „excesiv”.
În plus, cei doi vor discuta despre summitul NATO care va avea loc în luna iulie, la Washington. Germania se mândreşte cu respectarea în acest an, pentru prima dată, a obiectivului de a aloca bugetului apărării 2% din PIB.
Cei doi lideri ar putea discuta împreună şi despre un posibil acord cu Moscova pentru a permite întoarcerea în SUA a jurnalistului american Evan Gershkovich, reţinut în Rusia, în schimbul eliberării unui cetăţean rus, condamnat în Germania pentru asasinarea unui separatist cecen.

La rândul său, secretarul general al NATO i-a chemat pe europeni să-şi mărească producţia de arme pentru a creşte livrările către Ucraina şi preveni o confruntare cu Moscova „care ar putea dura zeci de ani”, într-un interviu acordat presei germane şi citat de France Presse.
La mai puţin de o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor apărării din NATO la Bruxelles pe 15-16 februarie, Jens Stoltenberg a insistat că „trebuie să ne reconstruim şi să dezvoltăm mai rapid baza industrială, pentru a creşte livrările către Ucraina şi a reconstitui propriile stocuri”.
„Aceasta înseamnă trecerea de la producţia lentă în timp de pace la producţia rapidă de perioadă de conflict”, a declarat Stoltenberg ziarului duminical german Welt am Sonntag.
„Nu există nicio ameninţare militară iminentă împotriva unui aliat” din NATO. „În acelaşi timp, Kremlinul rosteşte în mod regulat ameninţări la adresa unor ţări NATO”, a remarcat Stoltenberg.
Subliniind că invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani a arătat că „pacea în Europa nu este dobândită”, el a insistat asupra importanţei protejării ţărilor Alianţei.
„Atât timp cât investim în securitatea noastră şi rămânem uniţi, vom continua să descurajăm agresiunea”, a spus el.
„NATO nu caută război cu Rusia, dar trebuie să ne pregătim pentru o confruntare care ar putea dura zeci de ani”, a avertizat el.

Share our work
Ucraina neagă presiunile germane pentru negocieri de pace cu Rusia

Ucraina neagă presiunile germane pentru negocieri de pace cu Rusia

Der Spiegel a publicat vineri, 22 decembrie, o știre în care susținea că o „cină rusă” secretă a avut la loc în ambasada Germaniei din Washington, la sfârșitul lunii octombrie. Știrea relatează că Wolfgang Schmidt, cel mai apropiat consilier al cancelarului german Olaf Scholz și șeful cancelariei, a apreciat „euforic” propunerea lui Samuel Charap, un think-tanker american de a pune capăt războiului din Ucraina printr-o înțelegere negociată cu Rusia, deoarece războiul nu pare a da un învingǎtor. Acest lucru a dat naștere la speculații cu privire la presiunea Germaniei asupra Ucrainei de a accepta negocieri prin care să accepte pierderea teritorială cauzată de invazia rusească.

Politico.eu scrie, la rându-i, că, într-un interviu acordat postului public german de radio RRB, Oleksii Makeiev, ambasadorul Ucrainei la Berlin, a negat existența vreunei presiuni în spatele ușilor închise prin care guvernul german presează Kievul să accepte un acord negociat și, astfel, să inițieze discuții de pace cu Rusia care ar putea duce la pierderea permanentă a teritoriului ucrainean cucerit până acum, o bucată de aproximativ 17,5 %.

Un oficial al cancelariei germane a declarat pentru Politico că Wolfgang Schmidt respinge „afirmațiile nefondate” din Der Spiegel.

„Scholz și alți lideri occidentali au subliniat în mod repetat că doar Kievul ar trebui să decidă când și în ce condiții va ajunge la un acord de pace cu Moscova”, mai precizează Politico.

Contrar informațiilor pe surse legate de aceste presiuni, la mijlocul lui decembrie, Jens Plötner, consilier pentru politică externă și de securitate al cancelarului german și Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui Ucrainei, au scris într-un articol găzduit tot de Politico.eu: „Berlinul și Kievul sunt acum în discuții intense cu privire la angajamentele bilaterale de securitate, care urmăresc să susțină capacitatea Ucrainei de a se apăra, să-și sporească rezistența pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare”.

De altfel, după „cina rusă” secretă, publicația germană Bild, în 24 noiembrie 2023, scria că nici cancelarul Olaf Scholz, nici președintele american Joe Biden, principalii sprijinitori militari ai Kievului, nu intenționează să facă presiuni directe ca acesta să înceapă negocierile. SUA și Germania ar dori ca Zelenski să conștientizeze că noi ostilități nu au sens dar cei doi lideri au consimțit, în schimb, să ofere cantitatea și calitatea calculată a armelor pentru a se asigura că Ucraina poate menține, totuși, frontul și poate avea o poziție puternică de negociere, dar nu suficientă pentru a-și elibera pe deplin teritoriul. Prudența manifestată de Biden și Scholz în a trimite arme performante și în cantități suficiente pare să fie legată de riscul de a declanșa un conflict direct între NATO și Federația Rusă care ar fi lovită adânc în teritoriu de armata ucraineană odată dotată cu armele potrivite.

Bild scria că situația de pe câmpul de luptă este „sumbră” pentru Ucraina și că „trupele ruse avansează, deși încet” iar Casa Albă și cancelarul german își coordonează acțiunile să ajute Ucraina în viitoarele negocieri. James O’Brien, secretarul adjunct al SUA pentru Afaceri în Europa și Eurasia a dezmințit, ulterior, informația din Bild conform căreia Ucraina este împinsă să poarte discuții de pace: „Povestea Bild mi s-a părut interesantǎ. Dar nu, nu există nicio politică a SUA. Întotdeauna am spus că aceasta este o chestiune pe care Ucraina trebuie să o decidă. Nu decidem nimic despre Ucraina fără Ucraina”. „Cealaltă realitate aici este că nu vedem niciun indiciu că Rusia este dispusă să întrețină negocieri de pace de fond, reale”, a spus O’Brien. Şi a continuat: „Ar fi inutil să avem o discuție din partea ucraineană. Nu este un dialog ci un monolog de capitulare. Deci, nu este nimic în acest sens care face parte din politica noastră”.

Tot din ciclul informațiilor neconfirmate oficial, la 23 decembrie, The New York Times a scris că președintele rus Vladimir Putin a trimis semnale, prin intermediari, încǎ din septembrie, că este gata să accepte o încetare a focului în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, care ar include înghețarea ostilităților în linia de contact actualǎ. Aceasta în condițiile în care președintele rus a declarat săptămâna trecută că nu este dispus să discute despre pace cu Ucraina până când nu își va atinge obiectivele în război.

Share our work
Marea Neagră, pe agenda româno-germană

Marea Neagră, pe agenda româno-germană

Premierul român Marcel Ciolacu a declarat, în timpul discuțiilor cu cancelarul german, Olaf Scholz, că România este „un actor serios, credibil şi stabil pe Flancul Estic şi poate juca un rol activ la Marea Neagră în vederea promovării agendei noastre comune”. Înaltul oficial român a mai menționat că există premisele ca România să devină un hub energetic important, pe fondul demersurilor statelor UE de limitare a influenței energetice rusești.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Dialog strategic

„Avem numeroase resurse proprii, dar şi proiecte pe zona de energie, care să asigure României un rol determinant în stabilitatea regiunii. Acest lucru oferă oportunităţi importante pentru companiile germane. Totodată, România are un potenţial semnificativ pe zona de agricultură şi de construcţii, domenii pentru care am elaborat recent măsuri suplimentare de sprijin”, a mai declarat prim-ministrul.
El a completat că o componentă importantă este reprezentată de industria de apărare, unde deja au fost demarate o serie de proiecte comune, în coordonare cu Uniunea Europeană şi NATO.
„Doresc să vă informez că în cursul zilei de mâine voi avea discuţii cu mediul de afaceri româno-german, dar şi cu industria de apărare germană. Mai mult, în septembrie, urmează să organizăm un forum de afaceri româno-german la Berlin, la care sper să putem fi reprezentaţi la cel mai înalt nivel”, a menţionat Ciolacu.
„Ne propunem demararea unor discuţii între cele două Guverne în vedere setării unui plan de acţiune comun pe subiecte de interes strategic şi a unui format de dialog permanent care să ne permită să atingem obiectivele fixate. Ridicarea la un nivel strategic a relaţiilor noastre diplomatice reprezintă un moment important pentru cooperarea noastră bilaterală. Vom putea astfel să dezvoltăm şi mai mult legăturile dintre România şi Germania în toate domeniile de interes comun. Doresc să mulţumesc cancelarului Scholz pentru sprijinul oferit acestui demers”, a declarat Ciolacu, aflat în vizită de lucru la Berlin, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Scholz.
El a mai precizat că pe agenda discuţiilor s-au aflat mai multe teme importante, atât la nivel bilateral, cât şi la nivel european. „Am discutat despre cooperarea economică şi despre cum putem dezvolta împreună, atât zona comercială, cât şi componenta investiţională, folosind inclusiv resursele europene”, a afirmat Ciolacu.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Sprijin pentru Kiev și Chișinău

Potrivit premierului român, Germania este partenerul comercial principal al României.
„Există, însă, un potenţial enorm de dezvoltare între cele două ţări şi am identificat noi modalităţi în care putem să lucrăm împreună pentru a acoperi noi pieţe. Spre exemplu, două direcţii importante sunt participarea activă la procesul de reconstrucţie a Ucrainei sau sprijinirea dezvoltării Republicii Moldova. În acest context, doresc să reiterez susţinerea noastră deplină pentru Ucraina în aceste momente dificile. Trebuie să continuăm să oferim Ucrainei tot sprijinul necesar şi salut eforturile făcute de Guvernul din Germania cu care lucrăm foarte bine pe această zonă. Subliniez susţinerea noastră pentru începerea în cel mai scurt timp a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană atât pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova”, a transmis Marcel Ciolacu.
El a mulţumit cancelarului Olaf Scholz pentru sprijinul oferit în vederea aderării României la Spaţiul Schengen. „Germania a demonstrat că este un prieten adevărat al României. Am discutat împreună despre cum putem trece peste acest blocaj nejustificat, care afectează, în opinia noastră, direct unitatea europeană. Contăm pe sprijinul Germaniei în vederea depăşirii acestui moment”, a evidenţiat Ciolacu.

Share our work
Germania, interesată de securitatea Mării Negre

Germania, interesată de securitatea Mării Negre

Liderii de la Berlin, București și Chișinău, întâlnire strategică la București (foto: Administrația Prezidențială)

Liderii de la Berlin, București și Chișinău, întâlnire strategică la București (foto: Administrația Prezidențială)

Cancelarul german, Olaf Scholz, a vizitat la începutul acestei săptămâni România, unde a discutat despre rolul german și cooperarea în domeniul apărării în regiunea Mării Negre în marja întrevederilor cu președintele României, Klaus Iohannis, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, relatează DW.

Președintele României, Klaus Iohannis, a cerut o prezență mai mare a NATO în Marea Neagră, iar Scholz a salutat anunțul privind înființarea unui nou hub de întreținere în România de către producătorul german de arme și tancuri Rheinmetall, despre care compania a spus că ar putea deservi vehiculele de luptă ale statelor NATO.

„Ne uităm mereu la modul în care putem promova preocupările noastre comune ca europeni și ca aliați NATO”, a spus înaltul oficial reporterilor. Liderul german a mai spus că speră că România va intra în sfârșit în Spațiul Schengen în acest an, deoarece a îndeplinit toate criteriile pentru a face acest lucru.

Scholz a avut, de asemenea, o întâlnire comună cu Iohannis și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. El a promis sprijinul Germaniei pentru Moldova în demersul său de aderare la Uniunea Europeană. „Moldova face parte din familia noastră europeană”, a spus Scholz, „Moldova poate fi sigură de sprijinul nostru în acest sens”, a adăugat el.

La rândul său, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apel la sprijinul occidental pentru a-și apăra țara împotriva Rusiei. Fosta republică sovietică a fost ținta „încercărilor de destabilizare” a țării. „Da, trebuie să ne îmbunătățim capacitățile de apărare și da, avem nevoie de ajutor pentru asta și da, discutăm despre asta cu partenerii”, a spus Sandu. Întâlnirile au loc în timp ce vicecancelarul german Robert Habeck a vizitat Ucraina pentru a discuta despre reconstrucția infrastructurii energetice a Ucrainei.

„Dorința și planurile strategice – și acestea sunt planurile de securitate ale ucrainenilor – sunt de fapt să facă sistemul energetic mai larg și mai descentralizat”, a spus Habeck. „În acest sens, două lucruri se potrivesc destul de bine: nevoia de securitate și un sistem energetic durabil”. El a spus că atingerea acestor obiective ar putea face sectorul energetic ucrainean mai rezistent și, de asemenea, ar putea transforma țara într-un exportator de energie către restul Europei.

Share our work
Ucraina intră oficial în epoca Leopard

Ucraina intră oficial în epoca Leopard

Berlinul a livrat Ucrainei tancuri grele de luptă Leopard, a anunţat cancelarul german Olaf Scholz, pe fondul confruntărilor militare din Donbas. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov a declarat că primele tancuri britanice fost livrate, subliniind triumfător că „Challenger britanice, Stryker şi Cougar americane şi Marder germane” s-au „adăugat unităţilor ucrainene”.

Leopard pentru Ucraina

„Da, am livrat tancuri Leopard, aşa cum am anunţat”, a declarat Scholz într-o conferinţă de presă la Rotterdam, în Olanda, confirmând o informaţie publicată de mass-media germană, conform căreia au fost trimise 18 tancuri Leopard 2. Conform surselor citate, „ultimele tancuri au părăsit Germania la sfârşitul săptămânii trecute şi în prezent au fost predate” Ucrainei.

Patruzeci de vehicule de luptă de infanterie Marder au fost de asemenea livrate, a adăugat Der Spiegel, precizând că guvernul lui Olaf Scholz ţine „secret itinerariul” livrării „din motive de securitate”.

După ce a fost presat din toate părţile să livreze tancurile Leopard 2, succesorul Angelei Merkel şi-a dat acordul, la sfârşitul lui ianuarie, pentru livrări de tancuri de către Germania. Livrările au fost anunţate de Berlin pentru „sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie”.

Soldaţi ucraineni au fost instruiţi în baze germane în utilizarea acestor tancuri grele de luptă Leopard 2 de tip 2A6.

Guvernele german şi olandez au avut luni o şedinţă comună în oraşul portuar Rotterdam. Olaf Scholz şi premierul olandez Mark Rutte au discutat despre sprijinul militar pentru Ucraina şi despre cooperarea lor militară „unică” şi care merge până la fuziunea unor unităţi ale celor două armate.

Challenger pe front

Primele tancuri britanice Challenger au sosit în Ucraina, a anunţat și ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov. Reznikov a spus că „Challenger britanice, Stryker şi Cougar americane şi Marder germane” s-au „adăugat unităţilor ucrainene”.

Mass-media din Ucraina a publicat poze cu aceste vehicule militare, fără să menţioneze când anume au ajuns ori alte detalii din motive de securitate. MAE de la Kiev a confirmat că tancurile Challenger „sunt deja în Ucraina”, fără a comunica un număr exact.

Soldaţii ucraineni şi-au încheiat stagiul de pregătire în Regatul Unit pentru a învăţa cum să manevreze cele 14 tancuri Challenger 2 furnizate de Londra Ucrainei, anunţase mai devreme Ministerul britanic al Apărării.

Ţările occidentalii consideră că Ucraina are dreptul să se apere, dar unele sunt reticente să livreze arme care ar contribui la escaladarea conflictului. Slovacia a livrat recent patru MiG-29 Ucrainei, iar Polonia a promis că va face acelaşi lucru.

Fortăreața Bahmut 

Comandantul forţelor terestre ucrainene a declarat că trupele sale continuă să respingă atacurile puternice ale trupelor ruseşti asupra oraşului Bahmut din estul Ucrainei şi că apărarea acestuia constituie o „necesitate militară”.

Potrivit armatei ucrainene, general-colonelul Oleksandr Sîrski a făcut această declaraţie în timpul unei vizite pe linia frontului din estul Ucrainei pentru a rezolva „aspecte problematice care împiedică executarea eficientă a sarcinilor de luptă” şi a luat „decizii operaţionale menite să consolideze capacităţile noastre de descurajare şi de a provoca daune inamicului”.

Armata nu a oferit detalii şi nici nu a precizat când a avut loc vizita, dar comentariile lui Sîrski subliniază intenţia Ucrainei de a continua lupta la Bahmut, în pofida numărului mare de morţi de acolo.

‘Cea mai intensă fază a bătăliei pentru Bahmut continuă. Situaţia este constant dificilă. Inamicul suferă pierderi semnificative în resurse umane, arme şi echipamente militare, dar continuă să desfăşoare acţiuni ofensive’, a spus el. Lăudând rezistenţa forţelor ucrainene în „condiţii extrem de dificile”, generalul Sîrski a afirmat:”Apărarea Bahmutului în continuare se explică printr-o necesitate militară. Calculăm toate opţiunile posibile pentru evoluţia evenimentelor şi vom reacţiona în mod adecvat la situaţia actuală”.

Moscova vede capturarea oraşului ca fiind vitală pentru finalizarea cuceririi regiunii industriale Donbas din estul Ucrainei, unul dintre principalele sale obiective de război.

Amintind de Primul Război Mondial, bătălia s-a purtat din tranşee cu lovituri necruţătoare de artilerie şi rachete pe un câmp de luptă puternic minat, descris ca o „maşină de tocat carne” de către comandanţi din ambele tabere.

Putin, căutat de justiția internațională

Putin, căutat de justiția internațională

Securitate nucleară

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat directorului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, că nu poate exista „securitate nucleară” în Ucraina fără retragerea armatei ruse de la centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de peste un an de trupele Moscovei. „Fără retragerea imediată a trupelor şi a personalului ruseşti de (la centrală) şi din teritoriile adiacente, orice iniţiativă care urmăreşte restaurarea siguranţei şi securităţii nucleare este sortită eşecului”, a spus el, conform serviciului de presă al preşedinţiei ucrainene.

Cei doi s-au întâlnit la staţie hidroelectrică la Dniepr, în regiunea Zaporojie. Această staţie hidroelectrică este însărcinată cu alimentarea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de armata rusă şi deseori supusă unor întreruperi de curent.

„Rolul dvs. pentru asigurarea securităţii energetice a Ucrainei este extrem de important astăzi”, a reamintit Zelenski.

Grossi este aşteptat în următoarele zile la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, pentru a doua sa vizită la faţa locului de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.

„Îmi voi continua eforturile pentru a proteja centrala nucleară în timpul conflictului în derulare şi voi conduce viitoarea noastră rotaţie regulată de experţi spre şi dinspre centru”, a precizat duminică Grossi.

Luni, Zelenski şi Grossi „au fost informaţi despre măsurile luate pentru a proteja centrala hidroelectrică de la Dniepr în caz de noi atacuri” ruseşti, conform preşedinţiei ucrainene, care a precizat într-un comunicat că infrastructura locului este „distrusă considerabil”.

Sprijin financiar

Ministrul ucrainean de Finanţe, Serghei Marchenko, şi comisarul european pentru buget şi finanţe, Johannes Khan, au discutat despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului macrofinanciar de anvergură al UE pentru Ucraina pentru 2023, potrivit serviciului de presă al Ministerului de Finanţe, citat de mass-media locală. La 17 ianuarie, Ucraina a primit prima tranşă de 3 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă macrofinanciară. La 21 martie, Ucraina a primit a doua tranşă, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

„Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru că a înţeles problemele Ucrainei şi a adoptat cu promptitudine soluţii constructive care ne permit să răspundem celor mai urgente nevoi ale Ucrainei în timpul războiului de amploare. Începând cu 24 februarie 2022, UE a oferit Ucrainei 11,7 miliarde de euro în cadrul asistenţei macrofinanciare, care a fost direcţionată pentru a menţine stabilitatea economică în ţară”, a declarat Serhiy Marchenko.

Părţile au discutat despre implementarea Programului macrofinanciar la scară largă al UE pentru 2023 şi despre cooperarea cu Comisia Europeană şi OLAF în vederea îmbunătăţirii protecţiei fondurilor UE în Ucraina.

De asemenea, ministrul de finanţe a subliniat disponibilitatea părţii ucrainene de a aprofunda cooperarea cu UE în implementarea reformei anticorupţie şi de a asigura transparenţa şi responsabilitatea utilizării fondurilor bugetare. „Suntem deschişi la cooperarea cu partenerii noştri pentru a îmbunătăţi eficienţa utilizării atât a finanţării externe, cât şi a veniturilor interne. Transparenţa şi responsabilitatea sunt priorităţile Guvernului Ucrainei în construirea unor relaţii puternice cu aliaţii noştri”, a declarat ministrul.

18 miliarde

Consiliul Uniunii Europene a susţinut, la 10 decembrie, propunerea Comisiei Europene de a aloca Ucrainei un sprijin financiar suplimentar în 2023. Noul program de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina se va ridica la 18 miliarde de euro.

Se preconizează că fondurile pentru împrumuturi preferenţiale vor fi transferate la bugetul de stat pe parcursul anului 2023 în părţi egale, ţinând cont de îndeplinirea de către Ucraina a condiţiilor convenite de ambele părţi. Luni, Ucraina şi UE au semnat un memorandum de înţelegere privind acordarea de asistenţă macrofinanciară în valoare de 18 miliarde de euro.

La 17 ianuarie, Ucraina a primit prima tranşă de 3 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă macrofinanciară. La 21 martie, Ucraina a primit a doua tranşă, în valoare de 1,5 miliarde EUR.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Amenințări dure

Federația Rusă dispune de arme moderne, unice, capabile să distrugă orice inamic, inclusiv Statele Unite ale Americii, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, într-un interviu acordat oficiosului Rossiiskaia Gazeta. „Rusia este răbdătoare şi nu intimidează pe nimeni prin avantajul său militar.Dar ea posedă arme moderne, unice, capabile să distrugă orice adversar, inclusiv SUA, în cazul unei ameninţări la adresa existenţei sale”, a subliniat Patruşev.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a calificat drept ‘mioapă’ şi de o „stupiditate periculoasă” opiniile politicienilor americani „prinşi în capcana propriei propagande” potrivit căreia Federaţia Rusă nu ar fi capabilă să răspundă unui atac nuclear preventiv din partea SUA.

Patruşev a remarcat de asemenea că în Occident unii au „uitat lecţiile istoriei” şi speculează despre o revanşă care să ducă la o victorie militară asupra Federaţiei Ruse.

După destrămarea URSS, Rusia „a lucrat asupra greşelilor sale” şi este acum „capabilă să-şi asigure atât stabilitatea internă, cât şi securitatea în faţa ameninţărilor externe”, a afirmat Patruşev, conform extraselor din interviu publicate de numeroase publicații din spațiul CSI.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a mai declarat în acest interviu că SUA încearcă acum să „reprime” Rusia, iar apoi se vor lua de China. Resposabilul rus a reiterat naraţiunea Kremlinului că „Occidentul a greşit grav în calcularea prăbuşirii economiei ruse şi creşterea sentimentului de protest din cauza sancţiunilor” impuse şi că Moscova are o „atitudine echilibrată” faţă de presiunea exercitată de sancţiunile occidentale.

Share our work