de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Zona Euro, strategica pentru Sofia
Bulgaria va depune oficial cererea de aderare la uniunea bancară, ca parte a obiectivului său de a deveni a 20-a ţară membră a zonei euro, a anunţat recent ministrul bulgar de Finanţe, Vladislav Goranov, relatează mass-media de la Sofia, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul Vladislav Goranov, care a fost autorizat de Guvern să trimită o solicitare pentru o strânsă cooperare cu BCE, a afirmat că scrisoarea oficială va fi trimisă „în câteva ore”.
Mass-media bulgară mai menționează că autorităţile de la Sofia şi-au luat o serie de angajamente, inclusiv cooperarea cu BCE, astfel încât în iulie 2019 să poată adera la uniunea bancară şi apoi la euro.
Pași mărunți
Aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an, reprezintă primul pas. Ţările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele UE puterea de a superviza băncile importante şi aceea de a se ocupa de soluţionarea băncilor cu probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puţin doi ani.
Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze o revizuire a calităţii activelor şi teste de stres în rândul băncilor bulgare înainte de a-şi da acordul pentru intrarea într-un proces care ar putea dura un an sau ar putea fi şi mai îndelungat, în funcţie de progresele statului balcanic.
La întâlnirea de săptămâna trecută a Eurogrupului, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană au anunţat că evaluarea Bulgariei ar putea fi finalizată în „aproximativ un an”.
Criterii, îndeplinite formal
Eurogrupul include miniştrii de Finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro, ţări care sunt şi membre ale proiectului uniunii bancare destinat să consolideze stabilitatea financiară a blocului comunitar.
„Comisia Europeană salută eforturile Bulgariei de a se alătura zonei euro. Ne aşteptăm ca BCE să finalizeze evaluarea sa generală în aproximativ un an”, a afirmat letonul Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele CE, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Bulgaria îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.). Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.
Îngrijorare occidentală
Dar unele state din zona euro, îngrijorate de faptul că PIB-ul per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, precum şi de impactul corupţiei asupra băncilor bulgare, nu doresc ca Sofia să adere la zona euro prea curând.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că statele din zona euro şi Bruxelles-ul au cerut autorităţilor de la Sofia să extindă verificările asupra băncilor şi să accepte ca acestea să fie supervizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2. Deşi, iniţial, autorităţile de la Sofia insistau ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, se pare că în cele din urmă oficialii bulgari au făcut unele angajamente într-o scrisoare trimisă către autorităţile din zona euro. Natura exactă a acestor promisiuni nu a fost dezvăluită, însă doi oficiali europeni care au dorit să-şi păstreze anonimatul au apreciat că scrisoarea este una pozitivă, în condiţiile în care include angajamente cu privire la sectorul bancar.
Sprijin pe axa Paris-Berlin
Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă, având în vedere că au trecut doar câţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.
Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.
România, codașă
În cazul României, planurile de aderare nu sunt la fel de înaintate. În plus, există îngrijorări similare cu privire la corupţie, un subiect care ţine Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen. Un alt motiv de îngrijorare este prăpastia veniturilor care le separă de statele mai bogate din UE. De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă statelor baltice atunci când acestea au cerut să se alăture mecanismului ERM-2.
Însă noile solicitări arată că UE învaţă din greşelile trecutului pe măsură ce zona euro se extinde, subliniază Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene (CEPS) din Bruxelles. „Experienţa statelor baltice a arătat că, dacă o ţară cu un nivel al veniturilor mult mai redus se alătură zonei euro, ar putea intra într-un ciclu periculos de tip boom-bust. Este absolut necesar ca UE să fie stabilizată şi va fi şi în interesul ţărilor candidate să îmbunătăţească statul de drept acasă”, a apreciat Daniel Gros, citat de mass-media.
În luna mai 2018, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Rusia este pregătită să extindă contractul privind livrarea gazelor naturale prin teritoriul Ucrainei, sau să negocieze unul nou, a declarat ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, în urma discuţiilor între reprezentanţi ai Moscovei, Kievului şi Uniunii Europene, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. „Suntem pregătiţi să extindem contractul actual şi să luăm în considerare propunerile privind un nou contract. Poziţia Federaţiei Ruse este importantă, trebuie să rezolvăm toate problemele controversate înainte de a începe o nouă etapă a relaţiilor, acele contracte comerciale fiind implementate în primul rând de organizaţiile comerciale. De aceea ar trebuie să existe un beneficiu reciproc, termeni benefici atât pentru furnizatori cât şi consumatori, dar şi pentru cei care oferă servicii de livrare către consumatorii europeni”, a declarat Novak.
Negocieri dure
Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană vor discuta despre volumul livrarilor şi rata de tranzit în cadrul unei întâlniri care va avea loc în luna octombrie 2017.
„Am discutat despre problemele privind volumul potenţial care poate fi consumat de europeni, am discutat de asemenea despre rata de tranzit prin Ucraina, calculele prezentate de partea ucraineană. Acele probleme necesită discuţii suplimentare. Am fost de acord ca un grup expert de reprezentanţi ai Comisiei Europene, Ministerului Energiei din Rusia şi Ucraina să dezbată aceste probleme în următoarele luni, iar în toamnă, la începutul lui Octombrie, va avea loc o întâlnire între oficiali de rang înalt care vor discuta despre situaţia actuală şi lista problemelor pe care tocmai le-am enumerat”, a adăugat Alexander Novak.
Comentând afirmațiile oficialului rus, analiștii ociidentali consideră că partea rusă mizează și pe obținerea unor beneficii politice în negocierile cu Ucraina și UE, ceea ce va duce la prelungirea negocierilor.
Legislație europeană
Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au discutat de asemenea despre posibilitatea implementării legislaţiei europene în cazul Ucrainei după 2020.
„În cadrul discuţiilor au fost menţionate schimbările actuale din legislaţia europeană şi posibilitatea implementării legislaţiei europene în legislaţia Ucrainei, care de asemenea va avea un impact asupra relaţiilor după anul 2020”, a afirmat oficialul rus.
Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, s-a întâlnit marţi cu ministrul rus al Energiei, ministrul ucrainean de Externe şi comisarul European al Uniunii pentru Energie, Maros Sefcovic. Directorul general al companiei Gazprom, Alexei Miller şi directorul companiei Naftogaz, Andrei Kobolev, au participat de asemenea la întâlnire.
Reacție dură
Kremlinul este convins că gazoductul Nord Stream 2 nu va face Germania dependentă de Rusia, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Moscova, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Germania este dependentă de hidrocarburile ruseşti. „Cât priveşte dependenţa Germaniei ca un cumpărător major de gaze (ruseşti, n.red.) – nu putem fi de acord cu asta, pentru că astfel de livrări de gaze nu duce la dependenţa unei ţări de alta, însă completează dependenţa mutuală”, a subliniat Peskov, adăugând că proiectul va reprezenta un garant al stabilităţii, informează site-ul agenţiei de ştiri Tass.
„În ceea ce priveşte diversele atacuri asupra acestui proiect comercial (Nord Stream 2), aşa cum am mai spus înainte, considerăm că sunt o manifestare a competiţiei incorecte”, a mai afirmat oficialul rus. Peskov a mai adăugat că afirmaţiile părţii americance sunt „o încercare să forţeze cumpărătorii europeni să achiziţioneze gaz lichefiat mai scump” din SUA, lucru care este dezavantajos pentru Europa.
Război comercial
„Protejăm Germania, protejăm Franţa, protejăm toate aceste ţări. Şi apoi numeroase ţări încheie acorduri pentru gazoducte cu Rusia, varsă miliarde de dolari în cuferele Rusiei (…) Este foarte nepotrivit”, a declarat Donald Trump, cu ocazia summitului NATO.
Criticile lui Trump privind afacerile în domeniul energiei între Germania şi Rusia se referă la gazoductul submarin Nord Stream 2, care va permite transportul direct de gaze naturale din Rusia spre Germania, evitând teritoriul unor ţări ca Ucraina sau Polonia.
Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat susţinerea pentru proiectul Nord Stream 2, în pofida criticilor din partea SUA şi unor ţări europene, în special Polonia, care au avertizat că sporirea importurilor de hidrocarburi ruseşti ar amplifica dependenţa Europei de Moscova.
Berlinul însă susţine că proiectul Nord Stream 2 este unul privat şi nu este în niciun fel finanţat din fonduri publice. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2018 | Editorial, Principal, UE, UE, Uncategorized @ro
Franța a fost ținta unei campanii xenofobe de amploare în ultimele zile
Trei flaimuci din fruntea României refuză să participe la recepția din 4 iulie, Ziua Independenței SUA. Aceiași trei flaimuci refuză să participe la recepția din 14 iulie, de Ziua Franței. Nu este greu de ghicit, cei trei flaimuci sunt condamnatul penal Dragnea și fantoșele lui penibile, Tăriceanu și Dăncilă.
Strategia folosită are toate componentele manipulărilor puse la cale de la Kremlin și Lubianka. Mai ales că, la scurt timp după ”boicotul” penalilor, au urmat atacurile la televiziunile și publicațiile aservite, precum și atacurile pe rețelele de socializare, asupra a tot ceea ce înseamnă valori democratice Occidentale, Uniune Europeană și SUA. Iar totul a culminat cu atacuri xenofobe asupra echipei naționale de fotbal al Franței.
În mintea ”pușcăriabilului din Gratia” (această imitație ieftină de Teleorman a lui Erdogan), Franța și SUA (principalii aliați ai României) au primit un răspuns ”usturător” la ”nesăbuința” de a pune sub semnul îndoielii și de a critica eforturile lor concertate de a modifica legile Justiției în propriul folos și pentru propria salvare de condamnările penale. În mintea periculos de bolnavă a acestui individ pestilențial, secondat de cele mai scabroase dejecții ale societății românești, mișcarea lui este una prin care crede că se va propulsa în rândul marilor conducători de state. Nimic mai greșit. Prin tot ceea ce a făcut în ultima vreme, sinistrul personaj, împreună cu clica sa de infractori inculți, nu face altceva decât să distrugă România, ca stat, și națiunea română.
Scrisoarea comună a celor 12 aliați …
SUA, Franța, Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Finlanda, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia, „parteneri și aliați internaționali ai României”, au făcut „apel la toate părțile implicate în modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției”: „Noi, partenerii și aliații internaționali ai României, facem apel la toate părțile implicate în modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupției și construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să își concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obținute, să evite orice pași înapoi și să apere independența judecătorilor și procurorilor. Urmărim cu atenție schimbările la codurile penal și de procedură penală și ne menținem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internațională în domeniul aplicării legii și pot afecta negativ lupta împotriva infracțiunilor violente, a infracționalității organizate transfrontaliere, a infracțiunilor financiare și a traficului de droguri și de ființe umane. Încurajăm toate părțile implicate să reexamineze răspunsul experților juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii și să solicite sprijinul experților juridici internaționali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupției și Comisia de la Veneția”.
…și reacția ”țățistă” a lui Dragnea & Mafia (GIO)
Prima reacție a slugilor penalului Dragnea a fost: noi suntem stat independent, nu ținem cont de nimeni. Noi am luat PUTEREA și legiferăm cum vrem!
În consecință, în cadrul GIO (Grupului Infracțional Organizat) s-a decis ca cei trei flaimuci să nu meargă la recepția de la Ambasada SUA, cu ocazia Zilei Independenței – 4 iulie. Și au urmat atacuri, pe rețelele de socializare, asupra ”imperialismului și colonialismului american”. Și asupra ”prostiei americanilor de rând și a corporațiilor americane care vin în România ca să cumpere oameni, pe care, apoi, îi șantajează să iasă în stradă și să militeze împotriva guvernului și alianței PSD-ALDE, care vrea să scoată România din mizerie bla-bla-bla”!
Să ne luăm și de Franța, populată de acești africani care ne dau nouă lecții în UE
Și a venit rândul Franței. Din nou, recepție la Ambasadă. Tot cu prilejul Zilei Naționale, de data aceasta, de 14 iulie. Flaimucii au lipsit, tratând cu partea lor cea mai inteligentă (aflată sub coccis/noadă) invitația de a participa la sărbătoarea unui stat care a militat și luptat în ultimele trei secole pentru independența și unitatea românilor.
Nu contează că formarea României, ca stat, s-a petrecut și cu ajutorul Franței. Nu contează că Unirea de la 1918 s-a făcut cu ajutorul Franței. Nici măcar nu contează că 433 de militari francezi, decedați în timpul Primului Război Mondial, își dorm somnul de veci în cimitire din București, Alexandria, Constanța, Galați, Iași, Slobozia și Timișoara. O parte dintre ei au făcut parte din unitatea care l-a însoțit pe generalul Berthelot în misiunea sa de asistență a Armatei Române, între 1916 și 1917.
În ochii slugilor penalului Dragnea contează doar că șeful lor nu este amnistiat pentru marile sale furturi, iar ei nu pot să își vadă liniștiți de furtișaguri. Îi deranjează reacțiile oficialilor din ambasade.
Așa că, în loc de sora mai mare a României, Franța este transformată, prin postacii de pe Facebook (plătiți de Grupul Infracțional Organizat coordonat de la Moscova), în țara europeană care a ajuns să fie condusă de arabi și negri. Dintr-o dată, Franța, model de democrație, devine un fel de Bau-Bau african, eventual țară plină de canibali. Și cum, Doamne iartă!, noi niște albi și exponenți ai civilizației mondiale de sorginte pelasgo-traco-pesedistă, să ne primim lecții de la sclavii ăia veniți din jungla africană!
Sputink să trăiască, pentru că a lor e manipularea și lauda și interesul, în veacul vecilor, PUTIN!
Ce să vezi, aceste atacuri sunt copiate, nu la indigo, ci ”copy-paste”, după propaganda rusească în media și social-media din România. Iar slugile penale ale condamnatului Dragnea nu prididesc să se laude cu laudele primite din partea propagandei rusești în România. Cum este cazul (și nu e singular) exponentei ”video-chat-ului politic” și reprezentantei de seamă a ”oltencelor fierbinți”, această ”Rhamnus frangula” a lui Vadim Tudor, actuală dominatrix a nătângului ibovnic plin de prostie și rimă cu Tanda.
Marius Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | iul. 13, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Turcia, Ucraina, UE
Președintele Sua, Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului
În data de 12 iulie, la Bruxelles, s-a încheiat summitul NATO. Amenințările hibride, îmbunătățirea colaborării militare la nivel de comandament, securitatea cibernetică — sunt doar câteva dintre problemele care au fost discutate de țările-membre.
La zece ani după summitul de la București din 2008, Ucraina și Georgia au primit din nou semnale puternice de sprijin. Din ce în ce mai mult, NATO își reafirmă determinarea în zona Mării Negre și în toată regiunea flancului de est. Astfel, cei 29 de șefi de stat, membrii Alianței au adoptat în unanimitate o rezoluție privind Crimeea și Donbas. În aceasta declarație se condamnă agresiunea rusă, documentul vizând și Republica Moldova, solicitînd Rusiei retragerea trupelor militare din Transnistria (similare demersurilor din Rezoluția Adunării Generale ONU de săptămîna trecută). În același timp, astăzi, apelurile politice snt consolidate de acțiunile practice ale Alianței în regiune. Printre acestea se numără deschiderea biroului NATO în Moldova, plasarea sistemelor anti-rachetă în România și în Polonia, un statut «de absolvent» pentru Ucraina (statut de aspirant euro-atlantic), și așa mai departe. NATO a reiterat angajamentul pentru a oferi sprijin Georgiei și Ucrainei, însă nu le-a fost conferit Planul de Acțiune de membru – MAP (Membership Action Plan). NATO a solicitat ca cele două state să își facă mai bine «temele», demonstrând dorința de a deveni parteneri de încredere, dar să nu piardă ocazia de a-și promova interesele la nivel diplomatic.
Trump nefericit
În prima zi a summit-ului NATO din 2018, care a avut loc la Bruxelles, atenția a fost îndreptată către președintele american Donald Trump – și anume la declarațiile sale dure, în contextul viitoarei întâlniri cu liderul rus, Vladimir Putin, programată pentru data de 16 iulie la Helsinki (Finlanda). În special, Trump a fost indignat de alocările financiare inadecvat de mici ale țărilor membre NATO. Conform liderului SUA, doar 5 țări membre ale Alianței au contribuții financiare egale cu 2% din PIB. În plus, Trump a criticat aspru acțiunile Germaniei de sprijinire a proiectul de construire a unui sistem alternativ de transport de gaz «Nord Stream-2». Trump a fost nemulțumit și de faptul că Germania cheltuie miliarde pentru a procura gazul din Federația Rusă, în timp ce SUA se cheltui sume uriașe pentru a-i proteja aliații de Rusia. În general, președintele SUA a întrebat pe bună dreptate «De ce pentru toate trebuie să plătească americanii?»
A doua zi Trump, a dat asigurări că SUA nu va părăsi NATO, deși o zi înainte a răsunat amenințarea că Statele Unite va ieși din Alianță, în cazul în care cheltuielile nu vor fi majorate. Președintele Trump a numit Germania ostatică Rusiei. «Este în interesul nostru, deoarece vom face pe toți mai puternici», a declarat Angela Merkel, președintele Germaniei.
„I-am spus (aliaților. – ed.), că vor fi foarte nefericiți, dacă nu își îndeplinesc obligațiile (pentru bugetul de apărare în valoare de 2% din PIB. – nn) … acum mă bucur că avem un NATO puternic» a menționat Trump după acuzațiile emoționale din ultimele zile.
Mai mult decât atât, la Bruxelles, Trump a anulat majoritatea întâlnirilor bilaterale, dar a făcut o excepție pentru Președintele Ucrainei Petro Poroșenko. Potrivit știrilor din presă, întâlnirea a durat aproximativ de 20 de minute. Poroșenko a declarat că a fost mulțumit de acest dialog. «Am discutat în detaliu cu președintele Trump cu referire la viitoarea reuniune la Helsinki (întâlnirea președinților din SUA și Rusia – ed.), despre Problema Nord Stream – 2», a declarat Poroșenko, fără a dezvălui detalii.
Trump a fost, de asemenea, inconsistent. Întrebat despre Crimeea, Trump a acuzat în anexarea fostului președinte american Barack Obama. «Ce se va întâmpla cu Crimeea la momentul actual, nu știu. Nu sunt mulțumit de ceea ce se întâmplă acolo, a fost responsabilitatea lui Obama», a spus el.
Întâlnirea dintre Putin și Trump va avea loc pe 16 iulie la Helsinki, pregătirile sunt în toi. Evident, Poroshenko și Trump au vorbit despre Ucraina tocmai în contextul acestei întâlniri. Însă, cine a fost de acord cu cine — este întrebarea.
Soluții noi pentru întregul Atlantic
În cadrul summitului, a fost semnată o declarație cu privire la principalele provocări nu numai în regiune, ci și pentru întregul spațiu Nord-Atlantic. În acest document se vorbește despre obligația participanților de a distribui în mod echitabil responsabilitățile cu privire la investițiile militare, și anume că finanțarea va crește. Șantajul lui Trump se pare că a dat rezultate. NATO, de asemenea, a decis să adapteze și să consolideze structura comandamentului NATO și, de asemenea, să se gândească la apărarea cibernetică.
«În 2020, vom avea 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadre și 30 de nave de război. Îmbunătățim structura de comandă a NATO. Vom avea o nouă comandă pentru Atlantic și vom sprijini logistica în Germania», a explicat mai târziu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
A fost discutată și problema descurajării și răspunsului la amenințările hibride. «Tactica hibridă se îndreaptă din ce în ce mai mult către instituțiile noastre politice, opinia publică și securitatea cetățenilor noștri», se arată în declarație.
«Am fost de acord să creăm noi forțe pentru a contracara războiul hibrid. Aceasta este securitatea informatică, contraponanța și securitatea energetică. Am fost, de asemenea, de acord să creăm un nou centru pentru operațiuni cibernetice și să consolidăm structura de comandă», a explicat Stoltenberg.
Printre alte aspecte din documentul adoptat al summitului se numără lupta împotriva terorismului, confruntarea cu grupul de teroriștii ai ISIL, construirea unei misiuni în Afganistan, crearea unei misiuni de antrenament în Irak.
Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump
Război cald pe flancul estic
În ceea ce privește Ucraina, Moldova și Georgia, Alianța și-a exprimat clar poziția privind susținerea integrității teritoriale ale acestor țări. Rusia este numită agresor dar și i se solicită un dialog civilizat. Secretarul general Stoltenberg, a vorbit în repetate rânduri despre acest lucru în timpul summitului.
«Rusia contestă ordinea internațională bazată pe reguli, destabilizând Ucraina, inclusiv prin anexarea ilegală Crimeii; aceasta încalcă dreptul internațională, promovează activități militare provocatoare și încearcă să submineze instituțiile noastre și ne dezbină», se spune în declarație.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en
Președintele de la Kiev a subliniat că marele pericol pentru securitatea de după al doilea război mondial (în special ONU, Consiliului de Securitate al ONU) este faptul că agresorul care acționează este un membru al Consiliului de Securitate al ONU. Poroșenko consideră că NATO este cel mai eficient sistem de prevenire.
În același timp, el a amintit de alte garanții de securitate pentru Ucraina – despre Memorandumul de la Budapesta, ale cărui obligații nu au fost îndeplinite. Bunăoară, memorandumul de la Budapesta a fost semnat în 1994, de către 5 țări – Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța – țările care au acționat ca garanți ai indivizibilității teritoriale ale Ucrainei. Cu toate acestea, în 2014, Federația Rusă a ocupat prin invazia militară și a anexat Crimeea, teritoriul al Ucrainei.
«Noi am fost a treia putere nucleară din lume. Vă puteți imagina că Ucraina s-ar confruntă cu agresiune dacă ar avea arme nucleare? Niciodată. Pentru că am acceptat obligațiile din strategia de nonproliferare nucleară, am primit garanții de securitate din partea SUA, din Marea Britanie, din Franța, din China și din Rusia. Unde sunt aceste garanții acum? Timp de patru ani, mii de soldați ucraineni s-au apărat cu arme în mâinile lor. Vă puteți imagina că au fost uciși 3 mii de soldați ucraineni, au fost uciși 10 mii de civili … Ei (NATO – Ed.) au numit Rusia un agresor. Acest lucru este, de asemenea, important din punctul de vedere al dreptului internațional. Acum întreaga lume începe să înțeleagă ce se întâmplă în Ucraina. Acesta nu este un conflict înghețat, este un război fierbinte. Și în fiecare zi ucrainenii își dau viața în apărarea democrației și a libertății … este o agresiune pe flancul estic al NATO, iar acesta este un mesaj puternic că NATO este unită și membrii NATO sunt uniți și solidari cu Ucraina, la fel ca și cu Georgia» a declarat Poroșenko.
În special, Președintele Georgiei Ghiorghi Margvelașvili a declarat că eficiența operațiunilor Rusia care ocupă astăzi a fost posibilă din cauza răspunsului inadecvat al comunității internaționale la războiul din Georgia, în 2008. «Acesta este deja al zecelea an (Summit-ul de la București 2008 – Ed.), de cînd NATO recunoaște că Georgia poate deveni membră a NATO», a spus Margvelashvili.
Corespondență de la Marianna Prysiazhniuk
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.
SUERD, obiectiv strategic
„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Ambiții instituționale
Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.
Președinție românească
România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.
Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)
