Exclusiv: Diplomația germană debarcă în Donbass. Merkel și Trump așteptați în Ucraina în 2018
Binomul Angela Merkel-Donald Trump dorit la Kiev de președintele Petro Poroșenko pe post de îngeri izbăvitori ai carierei sale politice
Ministrul german de externe Zigmar Gabriel efectuează azi și mâine o vizită de lucru în Ucraina, în cadrul căreia va avea discuții cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, relatează serviciului de presă al MAE de la Kiev, citat de mass-media regională. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Vizita șefului diplomației germane în Ucraina vine intr-un moment oportun pentru administrația președintelui Petro Poroșenko, care se confruntă de câteva săptămâni cu ample manifestări de stradă care cer alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, pe fondul eșecului reformelor, mai ales cele care privesc combaterea corupției la nivel înalt. Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Formatul Normandia, revitalizat
Potrivit serviciului de presă al MAE de la Kiev, principala temă a discuțiilor va fi rolul Republicii Federative Germania, împreună cu Franța, ca parte componentă a „Formatului Normand”, în restabilirea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei. Anterior, unele declarații ale oamenilor politici germani privind posibila federalizare a Ucrainei prin autonomizarea Donbas-ului au provocat iritarea majorității liderilor politici de la Kiev, mai puțin ai Blocului Opoziției, principala formațiune parlamentară pro-rusă din Rada Supremă.
Miniștrii de externe Pavlo Klimkin și Sigmar Gabriel vor efectua o călătorie comună în Donbas, la linia de contact dintre forțele ucrainene și rebelii pro-ruși. În cadrul vizite demnitarii vor discuta și despre eliberarea prizonierilor ucraineni din Donbas, precum și alte aspecte legate de cooperarea bilaterală, Berlinul manifestându-și disponibilitatea de a finanța reconstrucția regiunilor afectate de conflict în schimbul unor concesii politice din partea părților care să ducă la rezolvarea cât mai rapidă a conflictului.
Totodată, prin vizita lui Sigmar Gabriel în zona de conflict, autoritățile de la Kiev mai urmăresc și creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte desfășurarea căștilor albastre de menținere a păcii pe frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă și nu doar pe linia de cpntact dintre cele două forțe. Surse diplomatice ruse, consultate de agenția KARADENIZ PRESS, au menționat faptul că partea rusă nu va accepta solicitările ucrainene și occidentale, fiind inacceptabilă pentru Kremlin.
Brexit, model pentru Ucraina
Ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, a mai sugerat în urmă cu câteva zile că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat vicecancelarul, pentru grupul de presă german Funke.
Şeful diplomaţiei germane a mai afirmat că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. Ministrul german a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.
Avertismente occidentale
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au lansat recent un apel părţilor aflate în conflict, pe fondul creşterii ‘recente şi inacceptabile a încălcărilor încetării focului în estul Ucrainei’, ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil’ acordurile de la Minsk. Exprimându-şi ‘sprijinul faţă de respectarea deplină a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei’, preşedintele francez şi cancelarul german ‘subliniază că nu există o altă soluţie decât o reglementare exclusiv paşnică a conflictului’ şi ‘îşi reafirmă ataşamentul faţă de punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk’.
Părţile, subliniază cei doi lideri, trebuie ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil deciziile deja adoptate, pentru a atenua suferinţele locuitorilor cei mai afectaţi de situaţia actuală’.
Potrivit comunicatului preşedinţiei franceze, Macron şi Merkel ‘încurajează de asemenea părţile să continue eforturile în vederea facilitării schimbului tuturor prizonierilor rămaşi, să permită accesul CICR (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, n.red,) la toţi deţinuţii şi să faciliteze căutările persoanelor dispărute de către CICR’.
Sancțiuni prelungite
Şeful statului francez şi cancelarul german ‘cer totodată revenirea ofiţerilor ruşi în cadrul Centrului comun de control şi de coordonare (JCCC), care joacă un rol foarte important în susţinerea observatorilor OSCE şi în urmărirea acordurilor de încetare a focului’.
Reamintim că Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni sancţiunile economice impuse Moscovei în vara lui 2014, la câteva luni după anexarea Crimeei de către Rusia, urmată de ofensiva rebelilor proruşi în estul Ucrainei. Autoritățile de la Kiev consideră că aceste sancțiuni sunt prea blânde, militând pe lângă cancelariile occidentale pentru adoptarea unor măsuri mai dure față de Moscova.
Kievul şi ţările occidentale acuză Rusia de susţinerea rebelilor separatişti, mai ales prin furnizarea de arme, acuzaţii respinse categoric de Moscova. Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.
Sprijin american
Statele Unite au anunţat că vor întări ajutorul acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să poată asigura „suveranitatea” teritoriului său, pe fondul tensiunilor americano-ruse legate de conflictul ucrainean. Anunţul a fost făcut la 24 de ore după ce Uniunea Europeană a prelungit, la rândul său, pentru şase luni severele sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru presupusa implicare în conflictul care devastează estul Ucrainei de peste trei ani şi jumătate.
„Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert. „Ajutorul american este în întregime defensiv şi, aşa cum spus întotdeauna, Ucraina este un stat suveran” care are „dreptul de a se apăra”, a precizat Heather Nauert, subliniind importanţa acordului de la Minsk, încheiat pentru a instaura un armistiţiu în estul Ucrainei.
La începutul lunii decembrie 2017, Statele Unite au atenţionat cu fermitate Rusia că divergenţele lor persistente privind conflictul din Ucraina reprezintă un „obstacol în calea oricărei normalizări” a relaţiilor dintre cele două ţări, aflate la cel mai scăzut punct din istoria recentă.
Schimb de prizonieri
Săptămâna trecută președintele Poroșenko s-a bucurat de o ușoară creștere în popularitate după ce câteva zeci de militari şi civili ucraineni au fost eliberaţi din captivitate într-un schimb masiv de prizonieri cu rebelii proruşi.
„Dragi prieteni, pentru voi este o zi foarte importantă”, a declarat în limba ucraineană ambasadoarea Franţei, Isabelle Dumont, care l-a însoţit pe preşedintele Petro Poroşenko în estul separatist al ţării, pentru a se întâlni cu aceşti bărbaţi şi femei imediat după eliberarea. Participarea ambasadoarei Franței a generat speculații privind rolul jucat de diplomația și serviciile secrete franceze în aceste negocieri.
„Ostatici ucraineni sunt încă captivi în statul agresor – Rusia. Vom lupta ca atât Sențov, cât și Sușcenko, precum și alții care sunt ținuți în Rusia și Crimeea ocupată să fie elibrați cât mai repede. Solidaritatea internațională și determinarea noastră sunt garanții pentru acest lucru”, a afirmat și președintele Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev.
Autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi care controlează o parte din estul ţării au făcut un schimb de peste 300 de prizonieri miercuri, într-una dintre cele mai importante operaţiuni de acest fel în aproape patru ani de război. Rezultatul unor negocieri dificile la care a participat preşedintele rus Vladimir Putin mai multe săptămâni, această operaţiune a implicat 73 de prizonieri deţinuţi în cele două „republici” autoproclamate de rebeli şi 233 deţinuţi de autorităţile de la Kiev.
Acesta este primul schimb de prizonieri în ultimele 15 luni între beligeranţi şi al doilea cel mai important de la izbucnirea conflictului în 2014. El a avut loc pe linia frontului, în apropierea localităţii Gorlivka, la circa 40 km nord-est de ”capitala” separatistă Doneţk, şi a durat mai multe ore.
Desfăşurat chiar înainte de Anul Nou şi Crăciunul ortodox pe stil vechi (7 ianuarie), acest schimb de prizonieri este un progres rar în implementarea acordurilor de pace din 2015, care au redus intensitatea luptelor, fără a ajunge la o soluţionare politică a conflictului ce a făcut peste 10.000 de morţi.
Mikhail Saakașvilli vrea să rămână o forță relevantă pe scena politică din Ucraina
Bomba Saakașvilli
Prin ofensiva diplomatică a Kievului pe lângă cancelariile occidentale, administrația Poroșenko dorește să limiteze șansele de coagulare a unei opoziții unite împotriva sa, pe fondul protestele inițiate de fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, care însă nu se bucură încă de susținerea principalelor partide de opoziție. În acest sens, oficiali de la Kiev au demarat consultări cu diferite state pentru a identifica un stat care este pregătit să îl primească pe Saakaşvili, cu scopul înlăturării definitive a acestuia de pe scena politică din Ucraina.
Olanda este pregătită să îl primească în cazul în care acesta va decide să părăsească Ucraina, a declarat anterior ministrul olandez al afacerilor externe, după informaţii potrivit cărora Saakaşvili s-ar putea stabili în această ţară. „El este căsătorit cu o olandeză şi dacă el va cere un paşaport, legea olandeză îl autorizează”, a declarat ministrul Halbe Zijlstra în faţa jurnaliştilor la Haga, unde a avut o întrevedere cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Vom vedea cum vor evolua lucrurile”, a adăugat el.
Potrivit mass-media olandeze, printre care televiziunea publică NOS, Saakaşvili a înaintat o cerere de intrare pe teritoriul olandez, care a fost aprobată. „Avocatul lui Saakaşvili a solicitat Serviciul de Imigraţie şi Naturalizare pentru a afla dacă este posibil să obţină reunificarea familială cu soţia sa olandeză în Olanda”, au confirmat oficiali olandezi. Serviciul de Imigraţie „a decis că un permis de rezidenţă provizoriu poate fi eliberat pentru Mihail Saakaşvili”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Ministerului olandez al Justiţiei, Karin Donk. Ea a refuzat să ofere alte precizări, pretextând că acesta este „un caz individual”.
Reamintim că Saakaşvili este căsătorit cu Sandra Roelofs, 48 de ani, originară din Terneuzen, sud-vestul Olandei. Cuplul are două fete, potrivit televiziunii publice olandeze.
Oligarhul Ihor Kolomoisky, finanțatorul protestelor anti-Poroșenko
Întâlnire de taină Saakaşvilli- Kolomoisky
Conform surselor din conducerea Mișcării Noilor Forțe, condus de către Saakaşvili, citate de KARADENIZ PRESS, acesta dorește să viziteze Olanda pentru a avea întrevederi cu diferiți aliați politici din Ucraina, inclusiv oligarhul Ihor Kolomoisky, care finanțează protestele conduse de fostul lider georgian și care se află în exil în urma acutizării divergențelor cu actuala guvernare de la Kiev. Anterior oligarhul Ihor Kolomoisky a fost unul dintre aliații președintelui Petro Poroșenko, divergențele apărând pe fondul luptei dintre cei doi pentru controlul activelor din sectoarele energetic și bancar din Ucraina. Reamintim că administrația Poroșenko a preluat controlul asupra unei mari părți a celor mai profitabile active controlate de oligarh, inclusiv PrivatBank.
Fostul preşedinte georgian este anchetat la Tbilisi pentru abuz de putere, acuzaţie pe care el o respinge. În timp ce se afla în afara Ucrainei, lui Saakaşvilli i-a fost retras paşaportul ucrainean, după campania de acuzații începută de acesta împotriva președintelui Petro Poroșenko. În pofida opoziției autorităților, Saakaşvilli a reușit să intre ilegal în Ucraina și să evite arestarea sa, pe fondul acuzațiilor Procuraturii Generale de la Kiev că a încercat să organizeze un puci cu ajutorul Rusiei. (Mihai Isac)
