de Isac Mihai | mart. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Elicopterele Airbus vor ajuta Garda Națională din Ucraina în războiul din Donbass
Franta si Ucraina au semnat un acord in urma caruia Airbus va livra 55 de elicoptere ce vor fi folosite de Ministerul de Interne ucrainian, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acordul vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Paris, Franța calificând Rusia drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict din Donbass.
Acord strategic
Documentul a fost semnat de Arsen Avakov, ministru de interne de la Kiev, si Jean-Yves LeDarian, ministrul de externe al Frantei. “Impreuna cu LeDarian am semnat un contract de achizitie a 55 de elicoptere moderne fabricate de Airbus. Alaturi de elicopterele Mi-8, elicopterele Airbus vor executa misiuni pentru Politia Nationala, Graniceri, Serviciul Statal de Urgenta si Garda Nationala”, a scris Avakov vineri pe contul personal de Twitter.
Conform sursei citate, Airbus ar trebui sa livreze primele elicoptere chiar in acest an. Elicopterele vor fi folosite pentru misiuni anti-teroriste si misiuni speciale, protectia frontierelor nationale, ordine publica. Aceste elicoptere, modelele H145, H125 si H225, mai sunt folosite și de forțele militare germane, americane, britanice, etc.
Menționăm că ministerul de Interne de la Kiev coordonează activitatea Gărzii Naționale, o forță compusă în majoritate de veterani ai războiului din estul Ucrainei, autoritățile de la Kiev prioritizând dezvoltarea acesteia și dotarea cu sisteme moderne de armament.
Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul
Rusia, țară agresoare
Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.
Solicitări dure
Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Conflict prelungit
Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul
Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.
Solicitări dure
Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Conflict prelungit
Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 14, 2018 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Statele Unite rămân principala țară exportatoare de armament
Volumul exporturilor de armament a crescut în întreaga lume în perioada 2013-2017, iar Statele Unite şi-au consolidat poziţia de principal exportator, arată un raport elaborat de Institutul Internaţional pentru Pace din Stockholm (SIPRI), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Continuând tendinţele de ascensiune începute în 2000, volumul transferurilor majore de armament în perioada 2013-2017 a fost cu 10% mai mare decât în intervalul 2008-2012”, anunţă Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
Rusia, pe locul 2
„Exporturile de armament s-au intensificat în Asia, în Oceania şi în Orientul Mijlociu, atât în intervalul 2008–2012, cât şi între 2013 şi 2017, în timp ce exporturile spre ţări africane, americane şi europene au scăzut”, precizează SIPRI.
Principalii exportatori de armament sunt în ordine Statele Unite, Rusia, Franţa, Germania şi China, reprezentând împreună 74% din totalul exporturilor de armament în intervalul 2013–2017. În ultimii cinci ani, exporturile de armament efectuate de Statele Unite au reprezentat 34% din volumul mondial.
„Intensificarea exporturilor de armament ridică semne de întrebare privind impactul asupra păcii şi securităţii pe plan internaţional”, afirmă Jan Eliasson, preşedintele Consiliului de conducere al SIPRI. „Situaţia evidenţiază necesitatea îmbunătăţirii şi implementării unor mecanisme internaţionale precum Tratatul pentru Controlul Armamentului”, precizează Eliasson. (M.A.B.)
de Isac Mihai | feb. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia
Forta militara kurda, perceputa drept o amenintare de regimul Erdogan
Iranul a făcut apel la Turcia să-şi înceteze ofensiva militară din Siria, spunând că operaţiunea din provincia siriană Afrin încalcă suveranitatea şi sporeşte tensiunile din ţara răvăşită de război, Turcia a lansat luna trecută o campanie aeriană şi terestră, denumită ”Operaţiunea Ramura de Măslin”, împotriva miliţiei kurde YPG (Unităţile de apărare a poporului ) în Afrin, relatează mass-media regionala, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”Turcia ar trebui să-şi înceteze operaţiunea şi să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Siriei”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Bahram Qasemi, citat de agenţia Irna. ”Acţiunile Turciei pot aduce insecuritate, instabilitate şi terorism în Siria”, a adăugat el.
În opinia lui Qasemi, orice soluţie la criza siriană ar trebui discutată la convorbirile din capitala kazahă Astana, desfăşurate sub egida Rusiei, a Iranului şi a Turciei. El a mai spus că Teheranul este într-un dialog continuu atât cu Turcia, cât şi cu Rusia în legătură cu ultimele evoluţii din Siria.
Amenințările lui Assad
Armata siriană a desfăşurat noi sisteme de rachete antiaeriene în proximitatea provinciilor Alepp şi Idlib, a anunţat un comandant al forţelor regimului condus de Bashar al-Assad, informează Reuters. ”Sistemele acoperă spaţiul aerian din nordul Siriei”, a declarat comandantul Armatei siriene. Acesta a adăugat că această mutare a regimului Bashar al-Assad reprezintă ”un mesaj pentru toată lumea”.
Rusia şi Iranul susţin regimul preşedintelui sirian Bashar Al-Assad, în timp ce Turcia îi sprijină pe oponenţii lui Assad. Ankara consideră miliţia kurdă siriană YPG, susţinută de SUA şi care deţine controlul în Afrin, drept o grupare teroristă şi o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), ce duce un război de gherilă din 1984 în regiunea de sud-est a Turciei cu populaţie majoritar kurdă. Săptămâna trecută, guvernul sirian a calificat drept ”ilegală” ofensiva turcă din Afrin şi a afirmat că se va ocupa de ea în consecinţă.
Schimburi de replici dure între Ankara și Paris
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a dat sâmbătă asigurări omologului său francez, Emmanuel Macron, în privinţa operaţiunilor armatei turce în Siria, subliniind că acestea vizează lupta contra unor „elemente teroriste” şi că Ankara „nu râvneşte teritoriul unei alte ţări”, transmite AFP, preluată de Agerpres. Preşedintele Macron a avertizat Turcia în legătură cu orice tendinţă de ”invadare” a Siriei.
”Dacă se dovedeşte că operaţiunea va lua o altă turnură decât cea a unei acţiuni de luptă împotriva unui potenţial terorist care ameninţă frontiera turcă şi că este o operaţiune de invadare, în acel moment, respectiva operaţiune reprezintă pentru noi o problemă reală”, a avertizat Macron, citat într-un articol online miercuri de către cotidianul francez Le Figaro.
Într-o discuţie telefonică, Recep Tayyip Erdogan l-a asigurat pe Emmanuel Macron că Turcia „nu râvneşte teritoriul unei alte ţări”, conform agenţiei de presă turce Anadolu. El a adăugat că operaţiunea în curs „nu vizează decât să cureţe” regiunea Afrin, din nordul Siriei, de „elemente teroriste”, precum YPG.
Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a criticat joi avertismentul lansat de către preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pe tema ofensivei Ankarei în Siria, afirmând că Franţa ”nu are de dat lecţii” Turciei. Şeful diplomaţiei turce a denunţat totodată ”ipocrizia” unor ţări europene care, în opinia sa, îşi afişează sprijinul faţă de Turcia în cadrul unor discuţii bilaterale, dar îşi schimbă discursul în public. ”Nu suntem Franţa, care a invadat Algeria. Ţări precum Franţa nu au de dat lecţii pentru noi pe această temă”, a adăugat el.
de Isac Mihai | ian. 10, 2018 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE
Deputatii din partidul presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pregatiti sa lanseze un jihad judiciar si politic impotriva statelor occidentale și opozantilor
Legislativul turc şi-a exprimat îngrijorarea faţă de tratamentul aplicat musulmanilor în Europa, exprimându-şi dorinţa să efectueze o anchetă asupra islamofobiei în patru ţări membre ale Uniunii Europene, între care şi Belgia, relatează ziarele flamande Het Nieuwsblad, Gazet van Antwerpen şi De Standaard, citate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul grupului parlamentar al formațiunii de opoziție IYI Party (trad.: Partidul Bun, de centru-dreapta) au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că noua comisie, din care fac parte deputați ai partidului de guvernământ AKP și partidului naționalist MHP (deveniți aliați ai autorităților de la Ankara), este echivalentul unui tribunal inchizițional îndreptat împotriva guvernelor occidentale care se opun măsurilor implementare de președintele Erdogan pentru consolidarea propriei poziții. Parlamentarii turci citați au mai declarat că o altă țintă predilectă pentru noua comisie sunt membrii diasporei turce care militează pentru menținerea democrației și statutului de republică laică în Turcia.
Pretext umanitar
Iniţiativa parlamentară vine la puțin timp după ce naşterea primului bebeluş al anului 2018 la Viena, o fetiţă de origine turcă, a suscitat o serie de reacţii cu caracter rasist, preluate copios de mass-media din Turcia. Pe reţelele de socializare au fost difuzate numeroase comentarii xenofobe când un ziar austriac a publicat pe Facebook o fotografie cu nou-născuta şi părinţii săi la maternitate.
Acest comportament a stârnit o mică revoltă în Austria, unde Partidul Libertăţii (FPO), formaţiune a extremei drepte, a intrat recent la guvernare, și unde trăiește o importantă comunitate etnică turcă.
Conform parlamentului turc, respectivul caz reprezintă un motiv suficient pentru a iniţia o anchetă asupra islamofobiei în ţări europene, comisia începându-și activitatea în cursul acestei săptămâni. Membrii ai comisiei au declarat că vor ancheta mai multe cazuri, urmând să inițieze demersuri în justiția din Turcia pentru pedepsirea vinovaților și obținerea unor despăgubiri din partea statelor occidentale vinovate ori a unor organizații nonguvernamentale și companii care funcționează în aceste state.
Ținte occidentale
Deputaţii turci au decis ca în prima perioadă să își concentreze atenția asupra a patru ţări membre ale UE, unde, potrivit lor, islamofobia este cea mai puternică, respectiv Austria, Germania, Franţa şi Belgia. Ei doresc de asemenea să fie autorizaţi de guvernele din aceste ţări pentru a-şi efectua cercetările la faţa locului, inclusiv interviuri cu victimele care vor depune reclamații, dar și cu cei acuzați. Sursele citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că membrii comisiei vor cerceta și plângeri depuse de musulmani de altă etnie decât cea turcă, iar din a doua jumătate a anului 2018, anchetele vor fi extinse asupra altor state occidentale și din Uniunea Europeană, precum SUA, Grecia, Bulgaria, etc..
De remarcat faptul că primele 4 state vizate de comisie sunt printre cele mai importante voci critice la adresa autorităților de la Ankara, remarcându-se și prin interzicerea desfășurării, în spațiul public, a unor acțiuni electorale pro-Erdogan, organizate de autoritățile turce pentru diaspora proprie din aceste state, estimată la aproape 10 milioane (etnici turci, kurzi, asirieni, etc.), majoritatea lor absolută având drept de vot la alegerile din Turcia ori referendumul constituțional din 2017, câștigat de Erdogan. Acest referendum va permite, conform experților în drept constituțional din Turcia, citatți de KARADENIZ PRESS, președintelui turc menținerea la putere pentru cel puțin încă un deceniu.
Demersurile oficialilor turci de organizare a unor mitinguri pro-Erdogan, precum și campania declanșată împotriva opozanților din diaspora turcă a dus la declanșarea unor scandaluri de spionaj, guvernele german, belgian și olandez arestând ori expulzând mai mulți cetățeni turci sub acuzația de spionaj împotriva unor opozanți ai autorităților actuale de la Ankara, mai ales membrii ori simpatizanți ai mișcării conduse de predicatorul Gullen.
Presedintele francez Macron, nemultumit de politica omologului sau turc Erdogan
Negocieri înghețate
Răspunsul parlamentarilor AKP vine pe fondul radicalizării vizibile a poziției autorităților de la Ankara, precum și a opiniilor principalelor cancelarii occidentale în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în Turcia. La sfârșitul săptămânii trecute, după întrevederea avută la Paris cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că evoluţiile recente în domeniul drepturilor omului din Turcia exclud orice progres în negocierile de aderare a acestei ţări la Uniunea Europeană. ”În ceea ce priveşte relaţia cu Uniunea Europeană, este clar că evoluţiile şi opţiunile recente nu permit niciun avans în procesul început”, a spus şeful statului francez într-o conferinţă de presă comună cu Erdogan.
El i-a propus Turciei un ‘parteneriat cu UE’, mai degrabă decât o aderare, astfel încât ţara să rămână ‘ancorată’ în Europa. ”Trebuie să vedem dacă nu putem regândi această relaţie nu în cadrul procesului de integrare, ci poate al unuia de cooperare, al unui parteneriat cu o finalitate, pentru a păstra Turcia şi poporul turc ancorate în Europa şi a face ca Turcia să-şi construiască viitorul privind către Europa şi împreună cu Europa”, a declarat Macron.
Oficialul francez a adăugat că ţările democratice trebuie să respecte statul de drept în lupta lor contra terorismului şi, în această privinţă, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta a numeroşi studenţi, profesori şi jurnalişti din Turcia. ”Democraţiile noastre trebuie să fie puternice în faţa terorismului, dar în acelaşi timp ele trebuie să protejeze complet statul de drept”, a mai precizat Emmanuel Macron.
În replică, Recep Tayyip Erdogan a estimat că o parte a jurnaliştilor occidentali alimentează terorismul prin ceea ce scriu. El a mai spus că Turcia ‘s-a săturat’ să aştepte o eventuală aderare la Uniunea Europeană. ”Nu se poate ca în permanenţă să implorăm o intrare în UE”, a declarat Erdogan în conferinţa de presă comună.
Reamintim că peste 150.000 de persoane, printre care profesori, jurnalişti şi avocaţi, au fost concediate sau suspendate din funcţie după criza din 15 iulie 2016 din Turcia. Ankara îl acuză pe predicatorul Fethullah Gulen, care trăieşte într-un exil autoimpus în statul american Pennsylvania din 1999, că a organizat tentativa de lovitură de stat, acuzaţii respinse ferm de Gulen.
Decret controversat
Un recent decret al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, conform căruia acţiunile împotriva terorismului sau tentativelor de lovitură de stat nu sunt pedepsite, ar putea incita la violenţă, oferind acoperire legală “justiţiarilor” proguvernamentali, avertizează partidele de opoziţie din Turcia, conform mass-media internațională, preluată de presa de la București.
Decretul, publicat deja în Monitorul Oficial turc, permite obţinerea imunităţii în cazul unor acţiuni împotriva terorismului sau tentativelor de lovitură de stat. Astfel, civilii nu vor suporta consecinţe legale pentru acţiunile împotriva tentativei de lovitură de stat de anul trecut sau pentru orice poate fi considerat “continuarea” tentativei.
AKP, formațiunea de guvernământ de la Ankara, îi acuză în mod regulat pe rivalii politici că îi ajută pe cei care au plănuit tentativa de anul trecut, ceea ce duce la temeri cu privire la felul în care va fi interpretat decretul.
Formaţiunile de opoziţie, cu Partidul Republican al Poporului (CHP) în frunte, afirmă că prin măsura decisă de Erdogan li se oferă imunitate nu doar celor care au contracarat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, ci şi susţinătorilor guvernului care vor să înăbuşe orice opoziţie. “Au deschis calea pentru ca orice persoană care susţine că luptă împotriva terorismului să ucidă pe oricine. Îi vor asmuţi asupra noastră pe ‘justiţiari’ şi aceştia nu vor suporta nicio consecinţă”, a declarat Ozgur Ozel, parlamentar CHP.
Război civil
Meral Aksener, fost ministru de Interne care conduce formaţiunea Iyi Parti, a scris anterior pe Twitter că decretul riscă să provoace un război civil, permiţându-le civililor să folosească arme sub pretextul suprimării rebeliunii.
In plus, decretul face ca forţele paramilitare să fie legitime, a afirmat şi Ziya Pir, reprezentant al partidului HDP, formațiune care se bucură de o largă popularitate în rândul populației kurde, segment al societății turce afectată de violența grupurilor paramilitare naționaliste ori pro-guvernamentale din Turcia. Mare parte din aceste fapte rămân nepedepsite de sistemul judiciar din Turcia, controlat de AKP.
Un alt reprezentant al HDP, Ayhan Bilgen, a întrebat autoritățile de la Ankata, de ce, dacă a fost întocmit pentru acţiunile din cele două zile, decretul prevede şi actele împotriva terorismului, o acuzație folosită permanent de autoritățile militare turce pentru justificarea măsurilor represive luate la adresa minorităților din Turcia.
Îngrijorare
La rândul său, Abdullah Gul, fost preşedinte al Turciei şi cofondator al AKP, alături de Erdogan, a avertizat că pot apărea evenimente care să afecteze toată Turcia şi a cerut ca măsura să fie revizuită. “Formularea este nepotrivită pentru limbajul juridic şi îngrijorătoare din perspectiva legislaţiei”, a notat Gul, fost aliat important al președintelui Erdogan, pe Twitter.
Mahir Unal, purtător de cuvânt al AKP, a încercat să respingă aceste acuzații, declarând că decretul este aplicabil doar pentru evenimentele care au avut loc la 15 şi 16 iulie 2016, însă în text nu apare această perioadă.
Metin Feyzioglu, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor, s-a declarat îngrozit de decret, precizând că acesta pare întocmit pentru a-i scuti pe susţinătorii puterii de consecinţe legale pentru violenţă politică. El i-a cerut lui Erdogan să anuleze de urgenţă decretul. “Oamenii vor începe să se împuşte unii pe alţii în cap pe stradă. Această lege le permite cetăţenilor să ucidă, să linşeze fără să fie pedepsiţi. Ce aţi făcut?”.
Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan (foto: gulen movement.ca)
Apeluri internaționale
O organizație a drepturilor omului înregistrată în Statele Unite, „Purtătorii de Cuvânt ai Turciei Fără Glas” (AST), înființată, conform unor surse citate de mass-media locală, de membrii ai mișcării Gülen sau Hizmet a cerut, prin intermediul unui articol publicat pe HuffPost, guvernelor străine și organizațiilor internaționale, să asigure siguranța membrilor ori simpatizanților mișcării.
Acesștia sunt principalele ținte ale acțiunilor guvernului turc, care, potrivit articolului, se face vinovat de „acțiuni extrateritoriale și extrajudiciare ilegale … pentru a-i trece sub tăcere pe disidenții turci expatriați, care sunt exponenți ai unor ideologii contrare celei oficiale”.
Mișcarea, inspirată de învățatul musulman turc Fethullah Gülen, a fost acuzată de guvernul de la Ankara și de președintele Recep Tayyip Erdoğan de organizarea loviturii de stat din iulie 2016, o acuzație vehement negată de către Gülen.
Într-un raport din decembrie publicat de organizație, se arată următoarele: „chiar dacă măsurile guvernului turc (luate împotriva disidenților, inclusiv a celor din mișcarea Gulen) nu sunt întocmai agreate de multe țări din întreaga lume, există şi unele state care cooperează cu Turcia, încălcând drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, referindu-se la detenția ilegală și, în unele cazuri, la expulzarea adepților mișcării în Afganistan, Sudan, Kazahstan, Pakistan, Georgia, Myanmar și Malaezia.
Avertismente serioase
„Ceea ce au în comun toate aceste țări menționate mai sus este faptul că încălcările drepturilor omului și corupția sunt deja un aspect des întâlnit în cadrul procedurii guvernamentale. Nu ar fi deloc bizar să bănuim că guvernul lui Erdogan ar tinde să se infiltreze în organele guvernamentale din aceste țări, mituindu-i pe oficialii și politicienii locali„ consideră raportul AST, reluând practic unele acuzații anterioare din partea autorităților judiciare și securitate germane conform cărora oficiali turci urmăresc crearea condițiilor extrădării unor oponenți către Turcia.
„În concluzie, AST îndeamnă guvernele străine să ia toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța acestor persoane înainte de a fi prea târziu. ’Funcționarii de securitate trebuie să fie conștienți de potențialele riscuri. Funcționarii care lucrează pentru guvern în străinătate trebuie supravegheați îndeaproape, fiind necesar să fie preveniți de orice eventuale incidente. În cele din urmă, atât indivizii, cît și organizațiile considerate a fi afiliate la Hizmet ar trebui să beneficieze de protecție suplimentară atunci când există un risc iminent care îi paște”, a concluzionat AST în raportul său, citat de mass-media din Statele Unite și Uniunea Europeană.
