Baku escaladează războiul spionilor împotriva Franței

Baku escaladează războiul spionilor împotriva Franței

Un cetăţean francez, acuzat de spionaj, a fost arestat recent în Azerbaidjan, a declarat ambasadoarea Azerbaidjanului la Paris, Leyla Abdullayeva, în contextul unor tensiuni diplomatice între cele două ţări. Canale de telegram azere menționează că autoritățile de la Baku intenționează să efectueze noi arestări, acuzând serviciile de spionaj de la Paris de implicare în viața politică internă azeră și susținerea separatismului armean din regiunea Nagorno-Karabah.

”Suspectat de faptul că a comis acte de spionaj, Martin Ryan (…) a fost arestat la 4 decembrie”, a menționat ambasadoarea Leyla Abdullayeva, considerată o apropiată a familiei prezidențiale de la Baku.

”Mai târziu, justiţia a ordonat detenţia sa pe o perioadă de patru luni”, a anunţat ea, subliniind că ”încă de la arestarea sa, Ambasada Franţei la Baku a fost informată printr-o notă verbală”.

Informaţia a fost divulgată presei online în urmă cu câteva zile, în Azerbaidjan, însă fără să fie confirmată în mod oficial până în prezent.

”Am vorbit cu el de patru ori, de fiecare dată două minute. Spune că este tratat bine şi că se înţelege bine cu avocatul său”, a declarat AFP tatăl său, Richard Ryan.

Tensiunile diplomatice au crescut foarte mult între Paris şi Baku, iar la sfârşitul lunii decembrie 2023 s-a ajuns la expulzarea reciprocă a câte doi diplomaţi, în contextul în care Baku reproşează Parisului faptul că susţine Armenia rivală.

Franţa a declarat ”persona non gratae” doi diplomaţi azeri, ca ”măsură de reciprocitate”, după ce Azerbaidjanul a decis cu o zi mai înainte să expulzeze doi diplomaţi francezi.

Din cauza susţinerii Armeniei în războiul cu Azerbaidjanul, Franţa a fost criticată aprig de către preşedintele azer Ilham Aliev.

Parisul a acuzat la rândul său, în noiembrie, actori din Azerbaidjan de faptul că au desfăşurat o campanie de manipulare de informaţii cu scopul de a aduce atingere reputaţiei Franţei în capacitatea sa de a găzdui Jocurile Olimpice (JO) din 2024.

Potrivit tatălui său, Martin Ryan denunţă o legătură între dosarul său şi aceste tensiuni diplomatice.

”O dată, el mi-a spus că «au vrut să mă folosească drept spion»”, declară Richard Ryan.

Fiul său ”se referea la cei doi diplomaţi expulzaţi, apreciind că obţin o voctorie cu asta”.

În ultimele luni, Baku a acuzat Parisul că „destabilizează” Caucazul oferind ajutor Armeniei, rivala Azerbaidjanului. Franţa este un susţinător istoric al Armeniei.

În noiembrie, preşedintele azer Ilham Aliev a acuzat Parisul că favorizează „noi războaie” prin înarmarea Erevanului.

Armenia şi Azerbaidjanul au relaţii extrem de conflictuale, în special din cauza Nagorno-Karabah, teritoriu separatist pe care Baku l-a recucerit în septembrie 2023.

Cele două ţări vecine s-au înfruntat în două războaie pentru control asupra acestei enclave, unul între 1988 şi 1944 şi altul în toamna lui 2020.

Baku şi Erevan au anunţat recent că doresc să îşi normalizeze relaţiile şi au dat asigurări că un acord de pace ar putea fi semnat în viitorul apropiat, însă negocierile nu avansează.

Franţa, care găzduieşte o importantă diasporă armeană, s-a implicat în ultimele luni în medierea dintre aceste două foste republici sovietice şi, de asemenea, şi-a exprimat sprijinul de neclintit pentru Armenia.

În acest context, preşedintele azer Ilham Aliev a refuzat să se deplaseze în octombrie la un summit european în Grenada (Spania) şi să participe la o reuniune cu preşedintele francez Emmanuel Macron, afirmând că acesta are poziţii părtinitoare în favoarea armenilor.

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat recent că au fost „create condiţiile” pentru semnarea unui tratat de pace cu vecinul şi principalul adversar Armenia, asigurând că nu doreşte un „nou război”.

„Cel mai important lucru astăzi este că au fost create condiţii reale pentru semnarea unui tratat de pace”, a declarat el într-un interviu televizat. „De aceea, trebuie să lucrăm activ la text”, a adăugat el.

Cu toate acestea, observatorii rămân prudenţi în ceea ce priveşte progresul discuţiilor, având în vedere numeroasele dezacorduri dintre cele două ţări din Caucaz.

În decembrie, cele două ţări au făcut schimb de prizonieri, ceea ce a fost considerat un progres diplomatic şi a reaprins speranţele de pace. Dar tensiunile rămân ridicate şi, în continuare, au loc în mod regulat incidente armate la frontieră.

Cu toate acestea, Ilham Aliev a declarat că este „sigur că nu va exista un nou război” cu Armenia.

„Voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a-l împiedica. Ajunge, ajunge cu războaiele”, a adăugat el.

Cu toate acestea, el a acuzat Franţa, cu care relaţiile se deteriorează, că se află „la originea deteriorării situaţiei din Caucaz”.

Preşedintele azer, care a criticat Parisul pentru sprijinul acordat Erevanului, a afirmat din nou că ţara sa „pregăteşte (Armenia) pentru un nou război”, furnizându-i arme.

Share our work
Macron vrea să îngroape securea războiului cu Meloni

Macron vrea să îngroape securea războiului cu Meloni

Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare. Palatul Elysée a menţinut incertitudinea cu privire la această întrevedere cu Emmanuel Macron, care s-a desfăşurat departe de camerele de luat vederi în centrul capitalei italiene mai mult de o oră.

Demers francez

„Ca europeni, ca ţări vecine, ca popoare prietene, cu Italia trebuie să continuăm toată munca începută. A reuşi împreună, cu dialog şi ambiţie, le datorăm tinerilor noştri şi popoarelor noastre”, a scris pe Twitter preşedintele francez cu o fotografie alături de Giorgia Meloni, după ce i-a mulţumit fostului premier Mario Draghi.

Spre deosebire de cancelarul german, preşedintele american şi reprezentanţii instituţiilor europene, şeful statului francez nu s-a mai exprimat pe această temă de la numirea Giorgiei Meloni, prima femeie care va conduce a treia economie a zonei euro.

Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare

Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare

Axa Paris-Roma în pericol

Relaţiile franco-italiene, excelente cât timp Mario Draghi a condus Peninsula Italiană, riscă să traverseze o zonă de turbulenţe cu suveranista Giorgia Meloni. Dar Emmanuel Macron a asigurat vineri că este „complet pregătit să lucreze cu ea”.

Emmanuel Macron urmează să fie primit în audienţă de liderul Bisericii Romano-Catolice, Papa Francisc, semn al posibilei relansări a relațiilor dintre statul francez și Vatican.

Duminică, Mario Draghi, foarte apreciat pe plan internaţional, i-a predat ştafeta Giorgiei Meloni, prima femeie din istoria Italiei care va conduce un guvern al acestei ţări.

Share our work
Gazul, Franța aduce acuzații dure Rusiei

Gazul, Franța aduce acuzații dure Rusiei

Ucraina, sub asediul Gazprom

Ucraina, sub asediul Gazprom

Franţa a acuzat Moscova că foloseşte alimentarea cu energie drept ”armă de război”, în contextul în care gigantul energetic rus Gazprom a redus livrările către una dintre principalele sale utilităţi şi se pregăteşte să oprească fluxurile din gazoductul către Germania.

Gazul, armă de război

”În mod extrem de clar, Rusia foloseşte gazul ca armă de război şi trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău caz de întrerupere completă a aprovizionării”, a declarat ministrul francez pentru Tranziţia Energetică, Agnes Pannier-Runacher, la radioul France Inter.

Ea a făcut aceste declaraţii după ce compania franceză Engie a anunţat că va primi mai puţin gaz de la Gazprom de marţi din cauza unei dispute contractuale nespecificate.

Europa fusese deja înştiinţată că livrările vor fi limitate, deoarece Gazprom opreşte livrarea gazelor prin gazoductul Nord Stream 1 către Germania de miercuri până vineri pentru întreţinere.

Premierul francez Elisabeth Borne a cerut, luni, companiilor să elaboreze planuri de economisire a energiei până luna viitoare, avertizând că acestea vor fi afectate primele dacă Franţa este obligată să raţionalizeze gazele şi electricitatea.

Reuniune de urgență

Guvernele europene se străduiesc să răspundă la creşterea costurilor energiei pentru întreprinderi şi gospodării şi să găsească alternative la sursele de gaze naturale ruseşti pentru a le stoca pentru iarnă.

Miniştrii europeni ai Energiei vor organiza o întâlnire de urgenţă pe 9 septembrie pentru a discuta despre criza energetică.

Germania este dispusă să ia în considerare un plafon al preţului la gaz, au relatat marţi mai multe ziare italiene, citând un mesaj text trimis de ministrul german al Economiei miniştrilor europeni ai Energiei.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a spus că Germania va discuta despre soluţii pentru preţurile mari ale gazelor la reuniunea miniştrilor Energiei, dar nu a oferit mai multe detalii.

 

Activele Gazprom din România, vânate de Naftogaz

Franţa a acuzat Moscova că foloseşte alimentarea cu energie drept ”armă de război”, în contextul în care gigantul energetic rus Gazprom a redus livrările către una dintre principalele sale utilităţi

Premierul italian Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene, a făcut presiuni pentru impunerea unui plafon al preţurilor şi a cerut măsuri pentru separarea costului energiei electrice de preţul gazului.

O astfel de acţiune ar permite gospodăriilor europene să beneficieze de energia electrică produsă din surse mai ieftine, precum sursele regenerabile.

Compania Wien Energie, deţinută de oraşul austriac Viena, a cerut ajutor guvernului federal în weekend, iar oraşul a identificat o ”nevoie acută de finanţare” de 6 miliarde de euro.

Share our work
G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

G7, cruciada infrastructurii împotriva Chinei

China investește masiv

China investește masiv

Liderii Grupului celor Şapte s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, sub formă de fonduri private şi publice, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare şi pentru a contracara proiectul chinez O Centură un Drum, de mai multe mii de miliarde de dolari.

Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri ai G7 au relansat noul ”Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale”, la întâlnirea lor anuală care a avut loc anul acesta la Schloss Elmau, din sudul Germaniei.

Biden a spus că Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private, în decurs de cinci ani, pentru a sprijini proiecte în ţările cu venituri mici şi medii care ajută la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii globale, echităţii de gen şi a infrastructurii digitale.

”Vreau să fiu clar. Acesta nu este ajutor sau caritate. Este o investiţie care va aduce profit pentru toată lumea”, a spus Biden, adăugând că va permite ţărilor ”să vadă beneficiile concrete ale parteneriatului cu democraţiile”.

Biden a spus că sute de miliarde de dolari în plus ar putea veni de la bănci multilaterale de dezvoltare, instituţii de finanţare a dezvoltării, fonduri suverane şi altele.

Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schema O Centură un Drum a Chinei, pe care preşedintele chinez Xi Jinping a lansat-o în 2013, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Beijing la atac

Schema de investiţii a Chinei implică dezvoltare şi programe în peste 100 de ţări, care vizează crearea unei versiuni moderne a străvechii rute comerciale Drumul Mătăsii din Asia către Europa.

Oficialii Casei Albe au spus că planul a oferit puţine beneficii tangibile pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

Biden a evidenţiat mai multe proiecte emblematice, inclusiv un proiect de dezvoltare solară de 2 miliarde de dolari în Angola, cu sprijin din partea Departamentului de Comerţ, a U.S. Export-Import Bank, a firmei americane AfricaGlobal Schaffer şi a dezvoltatorului de proiecte din SUA Sun Africa.

Împreună cu membrii G7 şi UE, Washingtonul va oferi, de asemenea, 3,3 milioane de dolari în asistenţă tehnică Institutului Pasteur de Dakar din Senegal, deoarece dezvoltă o instalaţie flexibilă de producţie de vaccinuri multiple la scară industrială în acea ţară, care poate produce în cele din urmă vaccinuri împotriva Covid-19 şi alte vaccinuri, un proiect care implică şi UE.

Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) va angaja, de asemenea, până la 50 de milioane de dolari pe cinci ani pentru Fondul global de stimulare pentru îngrijirea copiilor al Băncii Mondiale.

Share our work
Paris, noi ambiții geopolitice

Paris, noi ambiții geopolitice

Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic

Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic

Parisul va organiza în a doua jumătate a acestui an o primă reuniune a aşa-numitei Comunităţii Politice Europene (CPE), propuse de Franța, la inițiativa liderului Emmanuel Macron, ca un forum de cooperare între UE şi statele din imediata sa vecinătate care împărtăşesc valori comune, în special cele doresc aderarea la UE.

Ofertă dubioasă

Conform unor surse citate de mass-media, la summitul european care va avea loc joi şi vineri ar urma să se discute şi despre ce ţări ar putea face parte din această nouă structură. În viziunea Franţei, ar putea fi vorba despre Ucraina, Republica Moldova, Georgia, statele Balcanilor Occidentali, cele nemembre ale UE dar care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), precum şi Marea Britanie.
Totuşi, aceleaşi surse au recunoscut că în acest moment ”nu se întrunesc condiţiile politice” pentru ca britanicii să dorească să facă parte dintr-o asemenea comunitate, date fiind fricţiunile generate de recenta ieşire a lor din UE.
Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea ”influenţelor externe”, în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.

UE, vis strategic pentru multe state

UE, vis strategic pentru multe state

Complementaritate geopolitică

Ideea preşedintelui francez este de a ”structura politic” relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.
Deşi Parisul insistă că CPE ”nu este un substitut” al procesului de aderare la UE, ci mai degrabă ar fi ceva complementar acestui proces şi ”o propunere esenţială asupra arhitecturii europene în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu răceală iniţiativa omologului său francez, pe care o vede drept un fel de anticameră în care Ucraina ar risca să rămână blocată mult timp din cauza reticenţelor UE faţă de o aderare rapidă.

Share our work