de Isac Mihai | oct. 24, 2022 | Știri, UE
Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare. Palatul Elysée a menţinut incertitudinea cu privire la această întrevedere cu Emmanuel Macron, care s-a desfăşurat departe de camerele de luat vederi în centrul capitalei italiene mai mult de o oră.
Demers francez
„Ca europeni, ca ţări vecine, ca popoare prietene, cu Italia trebuie să continuăm toată munca începută. A reuşi împreună, cu dialog şi ambiţie, le datorăm tinerilor noştri şi popoarelor noastre”, a scris pe Twitter preşedintele francez cu o fotografie alături de Giorgia Meloni, după ce i-a mulţumit fostului premier Mario Draghi.
Spre deosebire de cancelarul german, preşedintele american şi reprezentanţii instituţiilor europene, şeful statului francez nu s-a mai exprimat pe această temă de la numirea Giorgiei Meloni, prima femeie care va conduce a treia economie a zonei euro.
Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare
Axa Paris-Roma în pericol
Relaţiile franco-italiene, excelente cât timp Mario Draghi a condus Peninsula Italiană, riscă să traverseze o zonă de turbulenţe cu suveranista Giorgia Meloni. Dar Emmanuel Macron a asigurat vineri că este „complet pregătit să lucreze cu ea”.
Emmanuel Macron urmează să fie primit în audienţă de liderul Bisericii Romano-Catolice, Papa Francisc, semn al posibilei relansări a relațiilor dintre statul francez și Vatican.
Duminică, Mario Draghi, foarte apreciat pe plan internaţional, i-a predat ştafeta Giorgiei Meloni, prima femeie din istoria Italiei care va conduce un guvern al acestei ţări.
de Isac Mihai | aug. 31, 2022 | Federatia Rusa, Știri, UE
Ucraina, sub asediul Gazprom
Franţa a acuzat Moscova că foloseşte alimentarea cu energie drept ”armă de război”, în contextul în care gigantul energetic rus Gazprom a redus livrările către una dintre principalele sale utilităţi şi se pregăteşte să oprească fluxurile din gazoductul către Germania.
Gazul, armă de război
”În mod extrem de clar, Rusia foloseşte gazul ca armă de război şi trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău caz de întrerupere completă a aprovizionării”, a declarat ministrul francez pentru Tranziţia Energetică, Agnes Pannier-Runacher, la radioul France Inter.
Ea a făcut aceste declaraţii după ce compania franceză Engie a anunţat că va primi mai puţin gaz de la Gazprom de marţi din cauza unei dispute contractuale nespecificate.
Europa fusese deja înştiinţată că livrările vor fi limitate, deoarece Gazprom opreşte livrarea gazelor prin gazoductul Nord Stream 1 către Germania de miercuri până vineri pentru întreţinere.
Premierul francez Elisabeth Borne a cerut, luni, companiilor să elaboreze planuri de economisire a energiei până luna viitoare, avertizând că acestea vor fi afectate primele dacă Franţa este obligată să raţionalizeze gazele şi electricitatea.
Reuniune de urgență
Guvernele europene se străduiesc să răspundă la creşterea costurilor energiei pentru întreprinderi şi gospodării şi să găsească alternative la sursele de gaze naturale ruseşti pentru a le stoca pentru iarnă.
Miniştrii europeni ai Energiei vor organiza o întâlnire de urgenţă pe 9 septembrie pentru a discuta despre criza energetică.
Germania este dispusă să ia în considerare un plafon al preţului la gaz, au relatat marţi mai multe ziare italiene, citând un mesaj text trimis de ministrul german al Economiei miniştrilor europeni ai Energiei.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a spus că Germania va discuta despre soluţii pentru preţurile mari ale gazelor la reuniunea miniştrilor Energiei, dar nu a oferit mai multe detalii.
Franţa a acuzat Moscova că foloseşte alimentarea cu energie drept ”armă de război”, în contextul în care gigantul energetic rus Gazprom a redus livrările către una dintre principalele sale utilităţi
Premierul italian Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene, a făcut presiuni pentru impunerea unui plafon al preţurilor şi a cerut măsuri pentru separarea costului energiei electrice de preţul gazului.
O astfel de acţiune ar permite gospodăriilor europene să beneficieze de energia electrică produsă din surse mai ieftine, precum sursele regenerabile.
Compania Wien Energie, deţinută de oraşul austriac Viena, a cerut ajutor guvernului federal în weekend, iar oraşul a identificat o ”nevoie acută de finanţare” de 6 miliarde de euro.
de Isac Mihai | iun. 26, 2022 | Orientul Mijlociu, Știri
China investește masiv
Liderii Grupului celor Şapte s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, sub formă de fonduri private şi publice, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare şi pentru a contracara proiectul chinez O Centură un Drum, de mai multe mii de miliarde de dolari.
Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale
Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri ai G7 au relansat noul ”Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale”, la întâlnirea lor anuală care a avut loc anul acesta la Schloss Elmau, din sudul Germaniei.
Biden a spus că Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private, în decurs de cinci ani, pentru a sprijini proiecte în ţările cu venituri mici şi medii care ajută la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii globale, echităţii de gen şi a infrastructurii digitale.
”Vreau să fiu clar. Acesta nu este ajutor sau caritate. Este o investiţie care va aduce profit pentru toată lumea”, a spus Biden, adăugând că va permite ţărilor ”să vadă beneficiile concrete ale parteneriatului cu democraţiile”.
Biden a spus că sute de miliarde de dolari în plus ar putea veni de la bănci multilaterale de dezvoltare, instituţii de finanţare a dezvoltării, fonduri suverane şi altele.
Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schema O Centură un Drum a Chinei, pe care preşedintele chinez Xi Jinping a lansat-o în 2013, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Beijing la atac
Schema de investiţii a Chinei implică dezvoltare şi programe în peste 100 de ţări, care vizează crearea unei versiuni moderne a străvechii rute comerciale Drumul Mătăsii din Asia către Europa.
Oficialii Casei Albe au spus că planul a oferit puţine beneficii tangibile pentru multe ţări în curs de dezvoltare.
Biden a evidenţiat mai multe proiecte emblematice, inclusiv un proiect de dezvoltare solară de 2 miliarde de dolari în Angola, cu sprijin din partea Departamentului de Comerţ, a U.S. Export-Import Bank, a firmei americane AfricaGlobal Schaffer şi a dezvoltatorului de proiecte din SUA Sun Africa.
Împreună cu membrii G7 şi UE, Washingtonul va oferi, de asemenea, 3,3 milioane de dolari în asistenţă tehnică Institutului Pasteur de Dakar din Senegal, deoarece dezvoltă o instalaţie flexibilă de producţie de vaccinuri multiple la scară industrială în acea ţară, care poate produce în cele din urmă vaccinuri împotriva Covid-19 şi alte vaccinuri, un proiect care implică şi UE.
Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) va angaja, de asemenea, până la 50 de milioane de dolari pe cinci ani pentru Fondul global de stimulare pentru îngrijirea copiilor al Băncii Mondiale.
de Isac Mihai | iun. 21, 2022 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic
Parisul va organiza în a doua jumătate a acestui an o primă reuniune a aşa-numitei Comunităţii Politice Europene (CPE), propuse de Franța, la inițiativa liderului Emmanuel Macron, ca un forum de cooperare între UE şi statele din imediata sa vecinătate care împărtăşesc valori comune, în special cele doresc aderarea la UE.
Ofertă dubioasă
Conform unor surse citate de mass-media, la summitul european care va avea loc joi şi vineri ar urma să se discute şi despre ce ţări ar putea face parte din această nouă structură. În viziunea Franţei, ar putea fi vorba despre Ucraina, Republica Moldova, Georgia, statele Balcanilor Occidentali, cele nemembre ale UE dar care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), precum şi Marea Britanie.
Totuşi, aceleaşi surse au recunoscut că în acest moment ”nu se întrunesc condiţiile politice” pentru ca britanicii să dorească să facă parte dintr-o asemenea comunitate, date fiind fricţiunile generate de recenta ieşire a lor din UE.
Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea ”influenţelor externe”, în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.
UE, vis strategic pentru multe state
Complementaritate geopolitică
Ideea preşedintelui francez este de a ”structura politic” relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.
Deşi Parisul insistă că CPE ”nu este un substitut” al procesului de aderare la UE, ci mai degrabă ar fi ceva complementar acestui proces şi ”o propunere esenţială asupra arhitecturii europene în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu răceală iniţiativa omologului său francez, pe care o vede drept un fel de anticameră în care Ucraina ar risca să rămână blocată mult timp din cauza reticenţelor UE faţă de o aderare rapidă.
de Isac Mihai | iun. 17, 2021 | Alte regiuni, Info Militar, Intelligence, România, Știri, UE
Armata română trimisă în Afganistanul african
România va participa, începând cu finalul anului 2021, la operațiunile militare din Mali. Soldații români au mai participat la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA). Regiunea a devenit treptat supranumită Afganistanul african. Anunțul vine la câteva săptămâni de la demararea retragerii contingentului român desfășurat în statul asiatic, în urma negocierilor cu talibanii.
Plenul reunit al Parlamentului a aprobat proiectul de hotărâre privind participarea Armatei României, cu forţe, mijloace şi echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, relatează mass-media.
„Se aprobă participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, cu un efectiv de 50 de militari. Fondurile financiare necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2021.
Takuba, simbolul tuaregilor
Participarea Armatei României în cadrul Task Force Takuba va contribui la menţinerea profilului operaţional al acesteia şi va aduce vizibilitate internaţională sporită ţării noastre, alături de beneficii importante cuantificabile politic şi politico-militar, în relaţia cu Franţa”, se arată, printre altele, în raportul întocmit de comisiile parlamentare de specialitate.
La votul în plen s-au înregistrat 346 de voturi „pentru”, două voturi „contra” şi două abţineri.
Întrunite în şedinţă comună pe 15 iunie, Comisiile de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat raport favorabil după ce au analizat scrisoarea preşedintelui României pe această temă.
Takuba este sabia specifică grupurilor etnice din vestul regiunii Sahel, folosită inclusiv de populația tuaregă, hausa și fulani.
În luna martie 2020, un grup de 13 state au anunţat crearea Task Force Takuba pentru combaterea grupărilor teroriste în regiunea Liptako, aflată la confluenţa statelor Mali, Niger şi Burkina Faso.
IAR 330 PUMA, în misiune în Mali
„Carpathian Pumas”
Armata română a mai participat la misiuni în zona Mali, care a devenit treptat supranumită Afganistanul african. Sute de soldați și elicoptere de luptă (IAR 330 Puma) au avut baza principală în Camp Castor, în Gao, la mai bine de 6000 de km de România. Detașamentul a fost denumit „Carpathian Pumas”.
Românii au făcut parte din Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA). Misiunea ONU a fost formată din peste 15.000 de militari din 57 de țări.
Statele UE mai au desfășurate în regiune câteva misiuni precum EUCAP Sahel Mali și EUTM Mali. Acestea grupează în diferite formule sute de soldați din zeci de țări, inclusiv militari români.
Interese strategice
Regiunea Liptako are vaste resurse minerale, fiind situată într-o zonă strategică din vestul Africii. Foste colonii franceze, statele din regiune se confruntă cu o insurecția a populației locale.
Probleme etnice și de inechitate socială au răbufnit periodic, în urmă cu peste un deceniu fiind declarat Statul Independent al Azawadului, stat nerecunoscut și care a controlat regiunile Tombouctou, Kidal, Gao. Treptat insurecția a ajuns să fie dominată de grupurile islamiste.
Trupele guvernamentale au reușit să reziste cu sprijin extern, mai ales francez. Statele din regiune au semnat diferite acorduri de securitate, devenind treptat G5 Sahel. Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger beneficiază de diferite forme de ajutor pentru combaterea mișcării islamiste.
Recenta lovitură militară de stat din Mali a complicat situația politică regională. (K.P.)
