de Vitalie Goncearov | mai 27, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa aproape un an de amanari si conditionari, Rusia a decis sa renunte la contractul privind achizitionarea a navelor de tip Mistral din Franta, un contract in valoare de 1,2 miliarde de euro. Oficialii de la Moscova au spus ca Rusia isi va construi singura propriile nave cu aceleasi capabilitati. „Rusia nu va mai lua navele Mistral. Am depasit aceasta etapa”, a declarat Oleg Bociariov, seful Comisiei ruse pentru industria militara. „Acum are loc o singura discutie – referitoare la suma care trebuie rambursata Rusiei”, a spus Bociariov. „Intentionam sa construim propriile noastre nave, pentru ca avem o ideologie usor diferita privind sarcinile unei nave de atac”, a subliniat oficialul rus, fara a oferi in detalii, potrivit EUObserver. Expertul militar Mihail Nenasev a declarat recent ca santierele navale rusesti de la Marea Baltica pot construi nave similare pana in 2020 si ca este nevoie numai de o sarcina directa data de Ministerul Apararii de la Moscova, relateaza Itar-Tass. Dupa ce a refuzat mult timp sa suspende contractul — una dintre nave fiind deja realizata, iar a doua in faza finala de constructie — presedintele Francois Hollande a luat totusi aceasta decizie anul trecut in luna septembrie, dupa ce a fost supus unei presiuni puternice, mai ales din partea SUA si a Marii Britanii. De atunci, guvernul rus cere insistent celui francez sa livreze navele sau sa-i returneze avansul platit. Autoritatile franceze analizeaza posibilitatea anularii contractului privind livrarea navelor militare Mistral Rusiei, insa suma care ar urma sa fie rambursata este putin mai mica decât bugetul alocat proiectului de catre Moscova. In virtutea unui contract de 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de euro) semnat in anul 2011, Franta trebuia sa livreze Rusiei doua nave portelicopter de tip Mistral.
de Razvan Iorga | apr. 20, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Palatul Elysee, Francois Hollande, a declarat luni ca livrarea navelor de tip Mistral catre Rusia este inca subiect de negociere intre cele doua parti si ca vor avea loc noi discutii la Ereven, acolo unde va participa alaturi de liderul rus Vladimir Putin la ceremoniile dedicate comemorarii genocidului armean. Subiectul „face in continuare obiectul discutiilor”, a precizat presedintele francez. seful statului francez urmeaza sa vorbeasca vineri la Erevan cu omologul sau rus despre situatia din Ucraina, pe marginea ceremoniilor organizate cu ocazia implinirii a 100 de ani de la genocidul armean. „Purtam negocieri. Este necesar sa gasim o solutie de iesire din criza”, a subliniat el, citat de Le Figaro. Franta a suspendat anul trecut, pe o perioada nedeterminata, livrarea primului dintre cele doua bastimente de proiectie si comandament (BPC) de tip Mistral comandate de Moscova in 2011, printr-un contract in valoare de 1,2 miliarde de euro, din cauza rolului Rusiei in razboiul din Ucraina aRefuzul Frantei de a onora contractul de livrare a navelor Mistral nu are niciun efect asupra capacitatilor ruse de aparare, a dat asigurari Putin joi, in sesiunea anuala de comunicare cu publicul. El s-a declarat increzator ca Franta va returna fondurile virate in cadrul contractului esuat Mistral, dand asigurari ca Moscova nu va insista sa primeasca penalitati sau sa se recurga la amenzi in cadrul acestui contract militar. Vanzarea catre Rusia a doua nave de razboi Mistral, parafata in iunie 2011 in timpul presedintiei lui Nicolas Sarkozy, a fost evaluata la circa 1,2 miliarde de euro.
de Madalin Necsutu | mart. 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
În încercarea de a domoli apetitul anexaționist al lui Hitler, premierii britanic Neville Chamberlain și francez Edouard Daladier aveau să ducă, în anii `30 ai secolului trecut, o politică constant emasculată de conciliere față de o Germanie expansionistă. O soluție ce părea atunci viabilă pe termen scurt, dar care s-a dovedit dezastruoasă pe termen mediu și lung. Atât Chamberlain, cât și Daladier, erau convinși că Acordul de la Munchen, prin care se consfințea dezmembrarea Cehoslovaciei pe criterii etnice prin ruperea regiunii sudete, avea să preîntâmpine și să tempereze veleitățile belicoase ale Fuhrer-ului de la Berlin. Însă istoria ne învață că aceasta funcționează după cicluri repetitive, în care doar personajele se schimbă, nu și interesele statelor ce se croiesc de-a lungul vremurilor și sunt atent studiate de geopolitică. Chiar și așa, în fața evidențelor, de data aceasta cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Fancois Hollande calcă apăsată pe urmele vechiului cuplul de conciliatori Chamberlain-Daladier. Chiar dacă nu au semnat decât un acord de încetare a focului la Minsk, și nu unul ca la Munchen în 1938, acesta echivalează cu recunoașterea tacită a anexării Crimeei de către Rusia peste capul normelor dreptului internațional.
În prezent, doar personajul central diferă ca nume, dar nu și ca modus operandi în a-și justifica „chemarea divină” de a crea același „spațiu vital” de care are nevoie națiunea sa pentru a supraviețui. UE și NATO sunt văzute ca amenințări inerente în zona glacisul rusesc, iar de aici până la a acționa discreționar din punct de vedere politico-militar nu este decât un pas. Epuizarea soluțiilor politico-diplomatice este întotdeauna calea firească de urmat, dar este improbabil ca un lider cu veleitățile agresive demonstrate ca Putin să facă în pas înapoi în ceea ce privește Ucraina. În anii `30, Marea Britanie și Franța au închis pe rând ochii în fața unor episoade precum acceptarea reînarmării și militarizării Germaniei, „neintervenția” anglo-franceză în Războiul Civil Spaniol (fapt ce a lăsat mână liberă Germaniei naziste de acțiune) sau anexarea Austriei. Mai mult apoi, la participarea directă la dezmembrarea Cehoslovaciei sau încercările de ultimă oră de a negocia înțelegeri cu Germania pe spatele Poloniei invadate. La fel și astăzi, principalele forțe ale Europei, Germania și Franța, își pun ochelari de cal în ceea ce privește anexarea Crimeei, „invazia hibrid” a Ucrainei, reîntoarcerea de facto a Republicii Moldova de pe drumul european cu un guvern marionetă și posibilitatea crescută ca Rusia să invadeze țările baltice.
Într-o analiză recentă a periodicului Jane`s Intelligence Review, analistul Reuben Johnson scrie că „războiul hibrid” dus de Rusia în Ucraina este pe cale să atingă obiectivele propuse de Moscova. Concluzia derivă dintr-un studiu al Fundației Potomac, care îi are la origine pe Phil Karber, fost înalt oficial al Pentagonului și pe Wesley Clark, fostul comandant al fost comandant al forțelor NATO în Europa. În cifre, prezența rusă în Ucraina și la granițele sale nu poate fi neglijată: 14.400 de trupe rusești în Ucraina ce ajută 29.300 de rebeli proruși în estul Ucrainei. Toți aceștia sunt echipați cu cele mai noi tancuri de luptă, blindate și transportoare de luptă, precum și sute de piese de artilerie grea. La acestea se adaugă și 29.400 de militari ruși în Crimeea și alte 55.800 de soldați masați la granița de est a Ucrainei. Conform aceleași surse, Rusia face uz și de instrumente ale războiului electronic, iar operațiunilor lor se desfășoară în zone locuite de civili, precum grădinițe, spitale sau blocuri de locuințe, ceea ce face imposibilă bombardarea acestor obiective de către armata ucraineană.
În plan informațional, Ucraina nu este capabilă să genereze un grad mare de empatie la nivelul populației europene care să determine clasa politică europeană să intervină mai energic în rezolvarea situației. Nici relațiile Ucrainei cu statele europene nu sunt tocmai cele mai bune, mai ales cu vecinii săi. De altfel, recent, la București, ambasadorul ucrainean Teofil Bauer a ridicat problema unui „parteneriat strategic” cu România. Însă dosarele României cu Ucraina de până acum, și mai ales poziționarea României drept potențialul inamic militar numărul unu până la Euromaidan, face ca această idee să fie mai degrabă puerilă. Una izvorâtă din nevoia stringentă a Kievului de a căuta orice tip de aliați poate găsi împotriva Rusiei și nu una cu fundamente ce rezidă în clădirea unor relații diplomatice progresive. Peste toate acestea, Rusia câștigă teren și în materie de propagandă. Mass-media rusești rulează știri deformate ale realităților frontului ucrainean și neagă implicarea directă în război. Etichetarea liderilor de la Kiev drept „fasciști” este o retorică ce amintește mai degrabă de „Agitprop”-ul Uniunii Sovietice. În cifre, Rusia investește masiv în acest segment al războiului. Numai RussiaToday, post de stat ce sprijină și promovează politica rusă, a primit un buget de peste 300 de milioane de dolar anual, iar ONG-urile pro-Kremlin primesc și ele anual circa 100 de milioane de dolari. Nu de mult, Rusia s-a lansat într-o campanie de „black PR” inversat în care, subliminal, glorifică meritele „ocupantului rus” ce ar fi avut un rol revoluționar și civilizațional în viața polis-urilor cucerite de-a lungul vremurilor în Europa și Asia. Așadar, cum vor alege actualii „conciliatori” să trateze cu „ocupantul sovietic” contemporan de la Kremlin?
Publicat pe eTransmedia.ro
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=T65SwzHAbes#t=140[/youtube]
de Razvan Iorga | mart. 3, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german Angela Merkel a invitat liderii Frantei, Ucrainei si Rusia, la Berlin, pentru a noua runda de negocieri de pace in formatul „Normandia”. Invitatia a fost adresata luni seara, in timpul unei teleconferinte intre cei patru lideri, precizeaza sursa citata. Purtatorul de cuvant al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, a declarat ca discutiile de luni seara au vizat punerea in aplicare a masurilor cuprinse in acordurile de la Minsk din 12 februarie si progresele realizate in procesul de reglementare pasnica a conflictului din estul Ucrainei. Potrivit unui comunicat difuzat de Palatul Elysée, citat de AFP, cei patru lideri au constatat unele ‘progrese’ in solutionarea crizei ucrainene, dar au subliniat ca situatia trebuie inca ‘ameliorata’.
Conform aceluiasi comunicat al presedintiei franceze, Merkel, Putin, Porosenko si Hollande au convenit sa solicite Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) ‘sa joace un rol mai direct in ceea ce priveste respectarea regimului de incetare a focului si retragerea armelor grele’ de pe linia frontului si, in acelasi timp, sa informeze zilnic in legatura cu acest proces. Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marti ca o noua intalnire a liderilor din asa-numitul ‘format Normandia’ (Rusia, Ucraina, Franta, Germania) nu este deocamdata prevazuta. ‘Nu a fost vorba (in cadrul teleconferintei) de o intalnire intre cei patru lideri, ci de o intalnire la nivel de reprezentanti de rang inalt ai Ministerelor de Externe” de la Berlin, Paris, Moscova si Kiev, a precizat Peskov. Intrebat fiind daca intalnirea diplomatica de vineri de la Berlin va fi una pregatitoare pentru o intrevedere ulterioara a liderilor din cele patru state, Peskov nu a fost in masura sa dea un raspuns precis. ”Nu stim, vom vedea cum se va termina”, a afirmat el.
de Vitalie Goncearov | feb. 16, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele francez Francois Hollande a declarat recent ca nu exista conditii pentru livrarea navelor Mistral catre Rusia in ciuda noilor acorduri privind criza ucraineana. Chestiunea livrarii de nave Mistral catre Rusia nu se afla pe agenda actuala, a spus ministrul francez al Apararii Jean-Yves Le Drian pentru postul francez de radio RMC. Rusia si Franta au semnat in iunie 2011 un contract in valoare de 1,2 miliarde de euro care consta in fabricarea a doua heliporturi de tip Mistral, relateaza Itar-Tass. Prima nava – Vladivostock – ar fi trebuit predat fortele militare ruse inca din toamna lui 2014, dar Parisul a amanat livrarea. Cea de-a doua nava, Sevastopol, ar fi trebuit predata la inceputul lui 2015. Marja de intarziere pentru livrari fusese stabilitata in contract pentru trei luni de zile, dar in cazul primei nave a expirat deja. Adjunctul ministrul rus al Apararii, Iuri Borisov, declara la finele lui noiembrie ca Rusia ar putea actiona strict in limita prevederilor contractului si ar putea intenta un proces comercial in cazul in care navele nu vor fi livrate Moscovei.
La inceputul lunii decembrie a anului trecut, consilierul prezidential rus Vladimir Kozin declara ca Rusia a pregatit deja documentatia pentru actiune in justitie impotriva Frantei, in cazul in care navele nu vor fi livrate in termeni stabiliti de contractul initial. Premierul francez Manuel Valls a declarat in noiembrie 2014 esecul vanzarii catre Rusia a celor doua nave de razboi de tip Mistral “nu trebuie sa fie constatat in acest stadiu”. “Obiectivul, prioritatea este construirea” unei solutii politice pe termen lung in estul Ucrainei, „iar pentru moment este exclus sa reintram in detaliile si consecintele unui esec care nu trebuie sa fie constatat in acest stadiu”, a spus Valls. Premierul francez a reafirmat ca, „pe plan diplomatic, conditiile nu sunt intrunite pentru aceasta livrare”. Franta este presata din interiorul UE si NATO sa nu onoreze acest contract militar si sa nu furnizeze armament care ar putea servi unei Rusii care se pregateste de razboi.
Dupa aproape un an de amanari si conditionari, Rusia a decis sa renunte la contractul privind achizitionarea a navelor de tip Mistral din Franta, un contract in valoare de 1,2 miliarde de euro. Oficialii de la Moscova au spus ca Rusia isi va construi singura propriile nave cu aceleasi capabilitati. „Rusia nu va mai lua navele Mistral. Am depasit aceasta etapa”, a declarat Oleg Bociariov, seful Comisiei ruse pentru industria militara. „Acum are loc o singura discutie – referitoare la suma care trebuie rambursata Rusiei”, a spus Bociariov. „Intentionam sa construim propriile noastre nave, pentru ca avem o ideologie usor diferita privind sarcinile unei nave de atac”, a subliniat oficialul rus, fara a oferi in detalii, potrivit EUObserver. Expertul militar Mihail Nenasev a declarat recent ca santierele navale rusesti de la Marea Baltica pot construi nave similare pana in 2020 si ca este nevoie numai de o sarcina directa data de Ministerul Apararii de la Moscova, relateaza Itar-Tass. Dupa ce a refuzat mult timp sa suspende contractul — una dintre nave fiind deja realizata, iar a doua in faza finala de constructie — presedintele Francois Hollande a luat totusi aceasta decizie anul trecut in luna septembrie, dupa ce a fost supus unei presiuni puternice, mai ales din partea SUA si a Marii Britanii. De atunci, guvernul rus cere insistent celui francez sa livreze navele sau sa-i returneze avansul platit. Autoritatile franceze analizeaza posibilitatea anularii contractului privind livrarea navelor militare Mistral Rusiei, insa suma care ar urma sa fie rambursata este putin mai mica decât bugetul alocat proiectului de catre Moscova. In virtutea unui contract de 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de euro) semnat in anul 2011, Franta trebuia sa livreze Rusiei doua nave portelicopter de tip Mistral.
