de Anatol Terzi | feb. 29, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Consiliul Constituţional al Franţei a declarat marţi ca neconstituţională legea care incriminează negarea genocidului armean din 1915, a cărei adoptare a provocat o criză diplomatică între Paris şi Ankara.
„Consiliul a considerat că, reprimând contestarea existenţei şi a calificării juridice drept crime pe care le-ar fi recunoscut el însuşi şi calificat ca atare, legislatorul a adus o atingere neconstituţională exercitării libertăţii de exprimare şi de comunicare”, se precizează în comunicatul acestei instituţii. Legea, adoptată definitiv de parlamentul francez la 23 ianuarie, a fost susţinută de preşedintele Nicolas Sarkozy. Acesta a declarat recent că va promova un nou text dacă cel actual va fi respins de Consiliul Constituţional. Legea adoptată sancţionează cu un an de închisoare şi 45.000 de euro amendă negarea oricărui genocid recunoscut de Franţa, inclusiv a celui din 1915 împotriva armenilor.
La sfarsitul lunii ianuarie 2012, SUA s-au pronunţat în favoarea “bunelor relaţii” dintre Franţa şi Turcia”, la o zi după adoptarea de către Senatul francez a legii prin care penalizaa negarea genocidului armenilor în 1915. “Sincer, aceasta afacere priveşte Turcia şi Franţa”, a declarat în cursul unui briefing purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Victoria Nuland. “Dar ne dorim să vedem bune relaţii între cele două ţări care sunt aliate ale Statelor Unite”, a continuat ea. “Părerea noastră în această problemă este bine cunoscută şi nu s-a schimbat. Am informat guvernul francez şi le-am spus cum am gestionat această chestiune”, a adăugat Victoria Nuland.
Preşedintele Barack Obama a comemorat în aprilie anul trecut cea de-a 96-a aniversare a masacrului armenilor din Imperiul Otoman, cerând autorităţilor de la Ankara “completa” recunoaştere a acestor crime, dar fără să le califice ca “genocid”, deşi în campania electorală din 2008 preconizase să folosească termenul în cauză.
După adoptarea legii în Adunarea Naţională de la Paris, un alt purtător al diplomaţiei americane, Mark Toner, s-a mărginit să precizeze că administraţia de la Washington continuă “să susţină normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Armenia”. Primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept “discriminatoare şi rasistă” legea aprobată de Senatul francez. “Ne vom anunţa planul de acţiune în funcţie de evoluţiile din acest dosar”, a adăugat şeful guvernului turc, indicând faptul că “Turcia se află încă într-o perioadă de răbdare”.
de Razvan Iorga | feb. 22, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova a decis sa si cumpere armament, nu numai sa vanda, in ciuda faptului ca Rusia este unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de armament internationala. Astfel, Rusia va achizitiona pentru Ministerul Apararii nu mai putin de 45 de elicoptere de la Eurocopter, filiala a grupului european de aeronautica si aparare EADS, conform informatiilor publicate miercuri de cotidianul Vedomosti. O cerere de oferte a fost facuta publica pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpararea a 15 elicoptere monomotor si 30 de elicoptere bimotor, un contract a carui valoare initiala a fost evaluata la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro). Numele castigatorului va fi anuntat pe 19 martie, conform site-ului. Potrivit unui ofiter al Ministerului Apararii si unui responsabil al unei companii aeronautice, cu care Vedomosti a discutat, Moscova ar trebui sa achizitioneze aparate Ecureuil AS350 si AS355 de la Eurocpoter. Acest punct de vedere a fost impartasit si de catre colonelul in rezerva Evgheni Matveev, intervievat de agentia de stiri Interfax. Potrivit expertului, aceste licitatii nu sunt chiar licitatii, deoarece „ele exclud orice concurenta”, caracteristicile pe care trebuie sa le aiba aparatele de zbor corespunzand cu cele ale elicopterelor Eurocopter. El a mai mentionat ca alegerea furnizorului a fost decisa cu mult timp inainte, pentru ca data de livrare a elicopterelor, fixata pe 25 noiembrie, sugereaza ca fabricarea aparatele de zbor a fost deja inceputa.
Nave Mistral din Franta
Moscova se orienteaza din ce in ce mai mult spre strainatate pentru a se echipa in domeniul apararii. in iunie 2011, Moscova si Parisul au incheiat un contract de vanzare a doua nave de razboi franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimata la peste un miliard de euro. La sfarsitul anului 2011, Ministerul rus al Apararii a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate in Rusia. Premierul Vladimir Putin, candidat la prezidentialele din 4 martie, a publicat luni un articol amplu in care promitea o reinarmare „fara precedent” a tarii. „Sunt convins ca nici o achizitie punctuala de armament sau echipament militar nu poate sa substitue productia proprie de armament, iar (aceste achizitii) nu trebuie sa foloseasca decat la acumularea de tehnologii si informatii”, a mentionat Vladimir Putin in articolul sau.
de Vitalie Goncearov | feb. 16, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Kremlinul ameninta cu declansarea armaghedonului nuclear
Statele Unite ale Americii iau în considerare o reducere a arsenalului nuclear, conform mai multor scenarii dintre care cel mai drastic nu prevede mai mult de 300 de focoase operaţionale, faţă de aproape 1.800 în prezent, a declarat ieri un oficial american, citat de mass-media internationala. Un prim scenariu prevede menţinerea a între 1.000 şi 1.100 de focoase, iar un al doilea între 700 şi 800. „Cifra de 300 reprezintă cel mai redus nivel ipotetic”, a declarat un responsabil aflat sub anonimat. „Nicio propunere nu a fost făcută preşedintelui” Barack Obama, a adăugat acest responsabil, conform căruia „ideea se află doar într-un stadiu preliminar”.
Discutii interne
Este vorba de „discuţii interne cu privire la strategia viitoare de negocieri mai ales cu Rusia”, a declarat la rândul său generalul Martin Dempsey, în cadrul unei audieri în faţa Camerei Reprezentanţilor a SUA, desfasurate miercuri. „În acest stadiu, vă invit să nu vă îngrijoraţi de ceea ce raportează presa cu privire la acest proces complex”, s-a adresat acesta unui parlamentar republican preocupat de o eventuală reducere a arsenalului american.
Conform purtătorului de cuvânt al Pentagonului. George Little, „preşedintele a solicitat departamentului Apărării să contureze mai multe abordări alternative pentru disuasiunea americană”. Acesta a refuzat orice alt comentariu, argumentând că „detaliile sunt clasificate”.
O astfel de măsură ar reduce arsenalul american (cu excepţia focoaselor stocate şi prin urmare nu imediat operaţionale) la nivelul celui deţinut de Franţa, au declarat analistii militari, citati de mass-media de peste Ocean.
O lume fără arme nucleare
Aceste scurgeri de informaţii vin cu puţin înaintea unui nou summit cu privire la securitatea nucleară organizat la Seul, in Coreea de Sud. Reamintim ca, in aprilie 2009 la Praga, Barack Obama a lansat un apel la eliberarea lumii de ameninţarea nucleară şi a promis să lucreze pentru „o lume fără arme nucleare”, angajament care i-a adus premiul Nobel pentru pace.
Statele Unite şi-au revizuit în aprilie 2010 doctrina nucleară, promiţând să recurgă la atacuri nucleare doar „în circumstanţe extreme” şi să nu utilizeze niciodată arma nucleară împotrva unui adversar care nu o deţine şi care respectă regulile tratatului de neproliferare nucleară (TNP).
Kremlinul ameninta cu razboiul nuclear
Federatia Rusa îşi va folosi armele nucleare dacă integritatea sa va fi ameninţată, a declarat miercuri şeful Statului Major rus Nikolai Makarov, citat de agentiile de presa internationale. “Nu intenţionăm să desfăşurăm un război împotriva NATO, acest lucru nu face parte din misiunile noastre. Dar doctrina noastră militară arată clar condiţiile în care avem dreptul să folosim armele nucleare. Dacă integritatea Rusiei se dovedeşte a fi ameninţată, putem să recurgem la arme nucleare şi o vom face”, a declarat generalul Makarov pentru postul de radio Ecoul Moscovei, citat de RIA Novosti.
Instabilitate atomica
Rusia are vecini caracterizaţi de “instabilitate, dacă ne putem exprima în acest fel, iar (în caz de conflict) nu va avea nevoie de arme nucleare”. “Ea trebuie să aibă forţe armate puternice, mobile şi bine formate, care să poată rezolva orice conflict în Rusia. Iar noi trebuie să fim pregătiţi pentru acest lucru”, a adăugat generalul. Forţele nucleare constituie baza echilibrului strategic. “Desfăşurăm o activitate serioasă în vederea modernizării potenţialului nostru nuclear”, a declarat el.
Reamintim ca Federatia Rusa a lansat mai multe programe ambitioase de achizitionare a unor noi submarine strategice, ce vor fi desfasurate, conform surselor militare ruse, citate de mass-media de la Moscova, in Marea Baltica, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic. Totodata, ministerul rus al Apărării intenţionează să îşi reînnoiască şi să îşi modernizeze parcul aeronautic strategic, în special în ceea ce priveşte avioanele Tupolev Tu-160 şi Tu-95. „Trupele balistice strategice pun în serviciu noi rachete Iars, a căror performanţă o depăşeşte pe cea a predecesoarelor lor”, a conchis generalul Makarov.
de Anatol Terzi | feb. 9, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele israelian Shimon Peres a adresat miercuri un mesaj de pace poporului iranian în timpul unui discurs în Parlament, în ciuda deceniilor de animozitate între cele două ţări.
„Nu ne-am născut pentru a fi duşmani şi nu trebuie să trăim în duşmănie”, a afirmat Peres. „Să nu lăsăm ca drapelul ostilităţii să ne umbrească moştenirea istorică”, a adăugat el. Israelul acuză de câţiva ani Iranul, pe care îl consideră principalul său duşman, că vrea să construiască arme nucleare sub acoperirea unui program civil, lucru negat de Teheran.
În ultimele săptămâni, zvonurile privind un posibil atac israelian asupra instalaţiilor nucleare iraniene s-au amplificat, alimentate de declaraţii ale liderilor israeliani şi de editoriale în presa internaţională, transmite Agerpres. Săptămâna trecută, ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a calificat din nou „regimul” din Israel drept „tumoare periculoasă ce trebuie extirpată”. „Din acest moment, vom susţine orice grup care combate regimul sionist”, a adăugat el. Înainte de Revoluţia islamică din 1979, în perioda Şahului, Israelul şi Iranul întreţineau relaţii strânse în special în domeniul militar.
Franţa se teme de un dezastru
„Trebuie făcut totul pentru a evita” o intervenţie militară israeliană în Iran, a apreciat miercuri ministrul francez de externe Alain Juppe, amintind că împotriva Teheranului şi a programului său nuclear au fost decise „sancţiuni fără precedent”.
Franţa le-a spus liderilor israelieni „că o astfel de intervenţie ar putea avea consecinţe ireparabile şi, drept urmare, ar trebui făcut totul pentru a o evita”, a subliniat el în timpul unei emisiuni la care au participat mai multe canale media. „Şi pentru a o evita, am decis /…/ să punem în aplicare sancţiuni fără precedent”, a continuat el, evocând „îngheţarea activelor Băncii Centrale” iraniene şi „embargoul asupra exporturilor petroliere” ale Teheranului. Pentru aplicarea acestor măsuri europene şi americane, ce vor intra progresiv în vigoare, Franţa încearcă să convingă şi „alţi clienţi ai Iranului, mai ales Japonia şi Coreea de Sud”, a afirmat ministrul.
de Isac Mihai | feb. 8, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Frontex, gardienii "fortaretei Europa"
Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.
Obligatii internationale
Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.
Baricada de sarma
Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.
Gard politic
Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.
Politisti romani pentru Frontex
In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.
