de Isac Mihai | feb. 8, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Frontex, gardienii "fortaretei Europa"
Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.
Obligatii internationale
Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.
Baricada de sarma
Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.
Gard politic
Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.
Politisti romani pentru Frontex
In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.
de Anatol Terzi | ian. 25, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Statele Unite s-au pronunţat marţi în favoarea „bunelor relaţii” dintre Franţa şi Turcia”, la o zi după adoptarea de către Senatul francez a unei legi prin care este penalizată negarea genocidului armenilor în 1915, puternic contestată de autorităţile de la Ankara.
„Sincer, aceasta afacere priveşte Turcia şi Franţa”, a declarat în cursul unui briefing purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Victoria Nuland. „Dar ne dorim să vedem bune relaţii între cele două ţări care sunt aliate ale Statelor Unite”, a continuat ea. „Părerea noastră în această problemă este bine cunoscută şi nu s-a schimbat. Am informat guvernul francez şi le-am spus cum am gestionat această chestiune”, a adăugat Victoria Nuland.
Preşedintele Barack Obama a comemorat în aprilie anul trecut cea de-a 96-a aniversare a masacrului armenilor din Imperiul Otoman, cerând autorităţilor de la Ankara „completa” recunoaştere a acestor crime, dar fără să le califice ca „genocid”, deşi în campania electorală din 2008 preconizase să folosească termenul în cauză, transmite Agerpres. După adoptarea legii în Adunarea Naţională de la Paris, un alt purtător al diplomaţiei americane, Mark Toner, s-a mărginit să precizeze că administraţia de la Washington continuă „să susţină normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Armenia”.
Primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat marţi drept „discriminatoare şi rasistă” legea aprobată luni seară de Senatul francez. „Ne vom anunţa planul de acţiune în funcţie de evoluţiile din acest dosar”, a adăugat şeful guvernului turc, indicând faptul că „Turcia se află încă într-o perioadă de răbdare”. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, are la dispoziţie 15 zile pentru a promulga legea în cauză.
de Razvan Iorga | ian. 24, 2012 | Caucaz, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Dupa lungi dezbateri si tatonari, Legislativul de la Paris a adoptat luni seara propunerea de lege care incrimineaza penal negarea genocidului armean din 1915 in urma unui ultim vot in Senat, cu riscul amplificarii crizei dintre Paris si Ankara, un partener economic si strategic major. Senatul a ratificat cu 127 de voturi la 86 acest text, deja adoptat de Adunarea Nationala pe 22 decembrie. Astfel, textul este adoptat definitiv de catre Parlament. Doar 237 de senatori din totalul de 347 au luat parte la vot. Respingerea la inceputul serii de luni a unei motiuni de respingere sugera un vot final in favoarea proiectului de lege, un text sustinut de presedintele Nicolas Sarkozy. Luni seara, presa turca scria ca premierul Recep Tayyip Erdogan a urmarit indeaproape, alaturi de colaboratorii sai, dezbaterile din Senatul francez, finalizand riposta prevazuta de Guvernul sau in caz de adoptare. Imediat dupa votul Senatului, ministrul turc al Justitiei Sadullah Ergin a criticat dur votul parlamentarilor francezi, apreciind ca reflecta „o lipsa totala de respect” si o „mare nedreptate” fata de Turcia. Ministrul a adaugat, pentru CNN Turk, ca, pentru Turcia, aceasta lege este „nula si neavenita”. in plus, Ankara a reiterat amenintarile cu represalii „permanente” impotriva Frantei, in cazul in care legea care prevede pedepse penale pentru negarea genocidului armean adoptata de Senat va fi promulgata in zilele urmatoare. „Daca legea este promulgata de catre Guvern, consecintele vor fi permanente. Franta este pe cale sa piarda un partener strategic”, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ambasadei Turciei la Paris, Engin Solakoglu. Armenia a apreciat, din contra, prin intermediul ministrului sau de Externe Edouard Nalbandian, ca votul parlamentarilor francezi constituie o „initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”.
Pedepse legiferate
„Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Luni, vicepremierul turc Bulent Arinc a avertizat ca Turcia s-ar putea adresa Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), in vederea unei condamnari a Frantei, in cazul in care legea este adoptata. De asemenea, televiziunea turca TRT a amenintat ca va pune capat participarii sale la Euronews, cel mai important post international de televiziune de stiri din Europa, cu sediul in Franta, in cadrul careia este actionar cu o cota de 15,5%. Proiectul prevede pedepsirea cu un an de inchisoare si o amenda in valoare de 45.000 de euro a negarii genocidelor recunoscute de catre legea franceza, inclusiv genocidul armean. Parisul a recunoscut in 2001 existenta unui genocid al armenilor in Anatolia, intre 1915 si 1917. Armenii afirma ca este vorba despre 1,5 milioane de morti. Pana in prezent, Franta recunoaste existenta a doua genocide, si anume cel impotriva evreilor, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, si cel al armenilor, dar pedepseste doar negarea genocidului impotriva evreilor.
Armenia saluta decizia
Condamnarea genocidului armean este o „initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”, a declarat marti Edouard Nalbandian, ministrul armean de Externe, potrivit AFP. „Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Acest vot „va consolida, in plus, mecanismele existente de prevenire a crimelor impotriva umanitatii”, se mai arata in comunicat.
Turcia se pregateste pentru riposta
Turcia, care refuza utilizarea termenului „genocid”, in pofida faptului ca recunoaste existenta unor masacre soldate cu moartea a aproximativ 500.000 de armeni, a incercat sa exercite presiuni asupra Parlamentului francez pana in ultimul moment, pentru a-l determina sa renunte. „Am stabilit in prealabil masurile pe care prevedem sa le adoptam daca acest text este adoptat. Nimeni nu trebuie sa se indoiasca de acest lucru”, a amenintat luni ministrul turc de Externe Ahmet Davutoglu, care a anulat o vizita la Bruxelles, unde urma sa asiste la o reuniune a ministrilor europeni ai Afacerilor Externe. Adoptarea textului de catre deputati pe 22 decembrie a antrenat chemarea, timp de cateva saptamani, a ambasadorului Turciei in Franta. Dar, mai ales, Turcia, tara membra NATO, a inghetat cooperarea sa politica si militara cu Parisul, care considera Ankara un partener esential in vederea solutionarii crizei din Siria, in care Franta incearca sa fie foarte activa. De aceasta data, Turcia ar putea sa isi recheme sine die reprezentantul la Paris si sa adopte masuri de represalii in domeniul comercial si economic, potrivit unor surse de la Ankara.
de Anatol Terzi | ian. 23, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Senatul francez votează luni un proiect de lege care sancţionează negarea genocidului armean, text susţinut de preşedintele Nicolas Sarkozy şi care a declanşat o criză majoră între Paris şi Ankara.
Eforturile de ultimă oră ale Turciei pentru a convinge Franţa să retragă textul care prevede pedeapsa cu un an de închisoare şi amendă de 45.000 de euro pentru negarea genocidelor recunoscute ca atare de legea franceză, între care şi genocidul armean, nu par să fi avut rezultatul scontat. În timpul week-end-ului, ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, a apelat pentru ultima oară la senatorii francezi să respingă acest text ‘contrar drepturilor omului’. ‘Vor exista noi sancţiuni, de această dată permanente, până când Franţa îşi va schimba poziţia’, a avertizat ministrul.
După o îngheţare a cooperării sale militare şi politice cu Parisul, guvernul turc a avertizat că o a doua serie de măsuri ar putea urma. Potrivit unor surse din Ankara, Turcia ar intenţiona să-şi reducă reprezentarea diplomatică în Franţa şi să organizeze o ripostă în domeniul comercial şi economic, transmite Agerpres. Relaţiile între cele două ţări s-au degradat puternic după venirea la putere în 2007 a preşedintelui Nicolas Sarkozy, care nu şi-a ascuns niciodată opoziţia faţă de intrarea Turciei în UE.
Acuzatii dure
Guvernul turc l-a acuzat pe şeful statului francez de oportunism electoral o dată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, în care voturile comunităţii armene (600.000 de persoane) contează. Proiectul de lege nu întruneşte adeziunea unanimă în Franţa, ministrul afacerilor externe, Alain Juppe, criticându-l ca fiind ‘inoportun’ pentru relaţiile cu Turcia, care joacă un rol-cheie în mai multe dosare din Orientul Mijlociu, în special în Irak şi în Siria.
Şi comisia juridică a Senatului a respins săptămâna trecută acest text, considerându-l ‘contrar Constituţiei’. Dar, susţinut de preşedintele Sarkozy şi de candidatul socialist la alegerile prezidenţiale Francois Hollande, textul urmează să fie votat în şedinţa de luni a Senatului. Turcia respinge termenul de genocid, chiar dacă recunoaşte comiterea unor masacre şi faptul că aproximativ 500.000 de armeni au pierit în Anatolia între anii 1915-1917, în timp ce armenii evocă uciderea a 1,5 milion de persoane.
de Razvan Iorga | ian. 6, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parisul continua sa ajute la inarmarea Rusiei si la transferul de tehnologie catre Moscova, in ciuda faptului ca Franta este membra a NATO. Dupa achizitionarea de nave militare Mistral, contractorii francezi sunt gata sa propuna Moscovei si alte tehnologii de lupta de ultima ora, potrivit lui Arnaud Kalika, membru al sectiei militare a Clubului Valdai. Exceptie de la acest nou targ franco-rus fac rachetele balistice, mijloacele de lupta radioelectronica, codurile NATO si sistemele automatizate de comanda si control. Analistii internationali considera ca o parte dintre navele Mistral vor fi utilizate in Marea Neagra intr-o incercare de reinoire a flotei ruse din aceasta zona si pentru a castiga noi parghii de putere. Expertul francez a confirmat ca negocierile dintre Moscova si Paris privind incheierea contractului constructiei celui de-al treilea si al patrulea Mistral deruleaza cu succes, informeaza Vocea Rusiei.Santierele navale rusesti vor construi corpurile celei de-a treia si a patra nava Mistral pentru care Rusia va cheltui 2,5 miliarde euro. Participarea Corporatiei Unite de Constructii Navale din Rusia va ajunge la 70-80% in comparatie cu aportul ei de 30-40% la constructia primelor doua portelicoptere de tipul Mistral. Kalika sustine ca acest document va fi semnat in 2012. Franta va livra Rusiei primele doua portelicoptere in 2014 si 2015. La sfarsitul anului trecut compania franceza de stat de constructii navale DCNS a primit din partea Rusiei un avans in valoare de 1,2 miliarde euro si incepe constructia primului portelicopter pentru Rusia. Un alt expert militar, Igor Korotcenko, a mentionat ca Franta este principalul partener al Rusiei in domeniul colaborarii militaro-tehnic: „In ultimii ani, intre Moscova si Paris s-au legat relatii de parteneriat strategic in acest domeniu. Franta prezinta interes pentru Rusia, in primul rand ca furnizor de tehnologii militare noi, avand in vedere fabricarea lor pe viitor in Rusia. Noi primim tehnologii franceze in domeniul echipamentelor de vedere nocturna care se folosesc, printre altele, la tancurile T-90. La randul lor, ele sunt livrate clientilor straini. Componentele franceze de avionica sunt folosite la avioanele de vanatoare Su-30 si sunt livrate in cadrul contractelor de export clientilor din strainatate. Exista perspective bune privind cooperarea dintre Rusia si Franta in domeniul dotarii digitale a echipamentului pentru infanteristi Felin”. Organizat acum in urma cu sapte ani de catre agentia rusa de stiri si informatii „ RIA Novosti” si Consiliul de Politica Externa si Aparare, clubul de discutii Valdai a rapid o platforma unde se discuta importante probleme legate de politica externa a Moscovei.
Scut franco-rusesc
Dar colaborarea dintre cele doua tari ar putea fi extinsa. In vara anului trecut, ministrul francez de externe Alain Juppe afirma la la reuniunea Clubului Valdai de la Moscova ca Franta vrea sa asocieze Rusia in constructia unui scut european antiracheta, in special pentru a contracara influenta Statelor Unite in Europa, si in particular in zona Marii Negre. „Ne-am exprimat foarte clar la summitul de la Lisabona, din luna noiembrie, spunand ca vrem ca acest sistem de aparare antiracheta sa asocieze Statele Unite, Europa, NATO si Rusia. Franta impartaseste un numar dintre indoielile Rusiei privind amplasarea acestui sistem, in special vointa de a pastra capacitatea noastra suverana de disuasiune nucleara, care nu trebuie afectata de apararea antiracheta. Rusia si Franta au, in aceasta privinta, abordari comune ”, a spus Juppe. „Acum este vorba de negociere pentru amplasarea acestui sistem. Nu este simplu. Discutiile dintre americani si rusi sunt dificile, stim bine. Dar obiectivul nostru este sa asociem Rusia la acest demes”, a precizat oficialul francez subliniind inca o data ca sistemul nu este orientat impotriva Rusiei. Lucrarile pe formarea comuna a unui scut antiracheta european au inceput in noiembrie la summitul Rusia-NATO de la Lisabona.
Statele Unite s-au pronunţat marţi în favoarea „bunelor relaţii” dintre Franţa şi Turcia”, la o zi după adoptarea de către Senatul francez a unei legi prin care este penalizată negarea genocidului armenilor în 1915, puternic contestată de autorităţile de la Ankara.
Dupa lungi dezbateri si tatonari, Legislativul de la Paris a adoptat luni seara propunerea de lege care incrimineaza penal negarea genocidului armean din 1915 in urma unui ultim vot in Senat, cu riscul amplificarii crizei dintre Paris si Ankara, un partener economic si strategic major. Senatul a ratificat cu 127 de voturi la 86 acest text, deja adoptat de Adunarea Nationala pe 22 decembrie. Astfel, textul este adoptat definitiv de catre Parlament. Doar 237 de senatori din totalul de 347 au luat parte la vot. Respingerea la inceputul serii de luni a unei motiuni de respingere sugera un vot final in favoarea proiectului de lege, un text sustinut de presedintele Nicolas Sarkozy. Luni seara, presa turca scria ca premierul Recep Tayyip Erdogan a urmarit indeaproape, alaturi de colaboratorii sai, dezbaterile din Senatul francez, finalizand riposta prevazuta de Guvernul sau in caz de adoptare. Imediat dupa votul Senatului, ministrul turc al Justitiei Sadullah Ergin a criticat dur votul parlamentarilor francezi, apreciind ca reflecta „o lipsa totala de respect” si o „mare nedreptate” fata de Turcia. Ministrul a adaugat, pentru CNN Turk, ca, pentru Turcia, aceasta lege este „nula si neavenita”. in plus, Ankara a reiterat amenintarile cu represalii „permanente” impotriva Frantei, in cazul in care legea care prevede pedepse penale pentru negarea genocidului armean adoptata de Senat va fi promulgata in zilele urmatoare. „Daca legea este promulgata de catre Guvern, consecintele vor fi permanente. Franta este pe cale sa piarda un partener strategic”, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ambasadei Turciei la Paris, Engin Solakoglu. Armenia a apreciat, din contra, prin intermediul ministrului sau de Externe Edouard Nalbandian, ca votul parlamentarilor francezi constituie o „initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”.
Senatul francez votează luni un proiect de lege care sancţionează negarea genocidului armean, text susţinut de preşedintele Nicolas Sarkozy şi care a declanşat o criză majoră între Paris şi Ankara.
