de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Partidul noului preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a consolidat avansul înaintea alegerilor parlamentare preconizate pentru 21 iulie, conform rezultatelor unui sondaj dat publicităţii miercuri, citat LB.ua, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ultima anchetă a centrului de cercetare Reiting relevă că la fel de noul partid al fostului actor de comedie, ‘Slujitorul poporului’ (‘Sluga naroda’),este creditat cu 41,1% din intenţiile de vot, în uşoară creştere de la începutul lunii iunie.
Campanie dură
După preluarea mandatului luna trecută, Zelenski a dizolvat parlamentul dominat de forţele loiale predecesorului său învins, Petro Poroşenko. ‘Slujitorul Poporului’ nu are parlamentari în actuala Radă Supremă (parlamentul unicameral) de la Kiev, axându-se în campania electorală pe vectorul proeuropean de dezvoltare a Ucrainei şi lupta împotriva corupţiei.
Sondajul Reiting plasează Platforma de Opoziţie (partid prorus) pe locul doi – la mare distanţă – cu 9% în intenţiile de vot, pe poziţia a treia clasându-se formaţiunea Solidaritate Europeană, a fostului preşedinte Petro Poroşenko, cu 6,8%.
Partidul Batkivşcina (‘Patria’), al fostului premier Iulia Timoşenko, este creditat cu 6,5%, peste pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament.
Amenințarea războiului
Sondajul a fost efectuat în perioada 6-9 iunie 2019, pe un eşantion de circa 2.000 de alegători din toate regiunile Ucrainei, cu excepţia Crimeii anexate, potrivit centrului Reiting. Conform acestuia, aproape 14% dintre cei contactaţi au refuzat să răspundă.
Jumătate din cele 450 de locuri din parlamentul Ucrainei este aleasă în baza listelor de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripţii uninominale. În urma anexării peninsulei Crimea și a izbucnirii războiului din Donbass, aproximativ 20 de mandate nu vor fi puse în joc.
O reuşită a partidului său în alegerile parlamentare ar cimenta ascensiunea meteorică a lui Volodimir Zelenski şi ar pune bazele unei reînnoiri a clasei politice ucrainene.
Problema cea mai presantă a Ucrainei este conflictul cu Rusia, care a anexat în 2014 peninsula Crimeea. La învestirea sa în funcţie, Zelenski a declarat că principala sa prioritate este de a obţine o încetare a focului în regiunea Donbas. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Gazprom joacă tare în RM
Rusia pare să dețină toate cărțile în negocierile privind livrările de gaze către Moldova, cel puțin pentru moment. Mișcarea recentă a Rusiei de a încerca să recupereze datoriile uriașe ale R. Moldovei la gaze a subliniat încă o dată necestitea Chișinăului de a găsi surse urgent alternative de aprovizionare cu energie, dar acest lucru pare puțin probabil până în 2020, se arată într-o amplă analiză publicată de Balkan Insight, preluată de mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La jumătatea lunii mai, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat o cerere la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial din Rusia pentru recuperarea a peste 300 de milioane de dolari cu titlul de datorii de la compania moldovenească de transport gaze Moldovagaz pentru gazul livrat în 2016.
Gazprom a făcut un pas similar anul trecut pentru datorii de 428 milioane dolari aferente anului 2015.
Mișcarea poate fi o formalitate, dar subliniază amploarea dependenței Republicii Moldova de Rusia față de aprovizionarea cu gaze, dependența pe care Moscova a folosit-o în mod repetat ca pârghie politică în fosta republică sovietică, care s-a orientat spre Vest, în 2009, odată cu răsturnarea guvernului comunist de atunci.
Moldova cochetează cu ideea de a fi racordată la sistemul energetic european via România, dar livrările de gaz prin conducta Iasi-Ungheni-Chișinău par puțin probabil să vină mai devreme de 2020.
Chișinăul, între timp, se confruntă cu perspectiva de a avea de acord cu noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când contractul său actual cu Gazprom expiră la sfârșitul acestui an. R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține rate mai avantajoase, dar și acelea riscă să dispară, spun experții.
TurkStream, proiect strategic pentru Kremlin
Amenințarea TurkStream
Rusia și Turcia așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră, ocolind R. Moldova și Ucraina. Finalizarea TurkStream ar putea face ca gazoductul Trans-balcanic, construită în anii 1990 și care trece prin R. Moldova și Ucraina, să fie irelevant ca pârghie în viitoarele negocieri dintre Chișinău și Gazprom.
„Pârghiile de negociere ale Chișinăului s-au înrăutățit, deoarece Rusia finalizează conducta prin Turcia, respectiv pozitia exclusivă a Moldovei privind tranzitul de gaze este pierdut. În schimb Moldova nu are alternativa de alimentare cu gaze. Astfel va fi nevoită să accepte condițiile impuse de Rusia”, a declarat pentru BIRN, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe la think tank-ul „Expert Group” din Chișinău.
„Lucrările la gazoductul Iași-Chișinau au fost tărăgănate în primul rând de birocrația ineficientă de la Chișinău. Cea mai bună soluție pentru a reuși este sa fie procurată și instalată o statie de pompare în regim revers pe una din cele trei țevi de tranzit din sudul R, Moldova. Această este soluția cea mai ieftină și rapidă”, mai precizează expertul citat.
În lipsa acestui lucru, Moldova nu are alternativă la furnizarea de gaze, a avertizat Gaibu. „Astfel, va trebui să accepte condițiile impuse de Rusia”.
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit pe 30 ianuarie 2019, la Moscova, cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller
Gaz pe gratis
În mod ironic, mai mult de 90% din datoria istorică a Moldovagaz, despre care Gazprom spune că se ridică la peste 6,2 miliarde dolari, este pentru gazul livrat în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia.
Regiunea separatistă nu a plătit pentru gaze naturale de la Moscova din 2006. MoldovaGaz este deținută de Gazprom în proporție de 50% și de statul moldovenesc de 35%, alte 13% fiind deținute de regimul sepatist transnistrean prin Tiraspolgaz.
Transnistria, unde Rusia a stabilit o forță de menținere a păcii de la începutul anilor 1990, folosește abundența de energie ieftină pentru a se transforma într-un hub regional pentru minarea de criptomonede, o mișcare care ar putea crește consumul de gaze.
Andrei Betanov, directorul Agenției de Investiții din Transnistria, a declarat pentru BIRN că criptominarea are un potențial serios pentru regiune. „Da, poate aduce mai mulți bani pentru buget”, a declarat el pentru BIRN.
Banii pe care Transnistria îi economisește pe gaz sunt acumulați într-un așa-numit „cont de gaze”, folosit de autoritățile secesioniste din Transnistria pentru a susține economia regiunii.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Problemă electorală
Gazul rusesc este o chestiune invocată frecvent ca temă de campanie în alegerile din R. Moldova, politicienii pro-ruși marșând pe potențialul lor de a câștiga concesii de la Moscova sub formă de prețuri mai scăzute la gaze.
În ultimele alegeri, în luna februarie a acestui an, Partidul Socialist pro-rus, PSRM, a jucat foarte mult cartea gazului, promițând că, în cazul în care vor fi aleși, vor reduce rapid prețurile la gaze.
În ianuarie, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Moscova, pentru a discuta despre livrările de gaze. „Am discutat despre problemele legate de livrarea gazelor naturale din Federația Rusă în Moldova și despre politica de prețuri pentru îmbunătățirea situației consumatorilor moldoveni”, a declarat Dodon după întâlnire. El a insistat că prețurile nu vor fi ridicate ridica și au sugerat că, dacă PSRM va veni la putere, problema va fi rezolvată fără întârziere.
Dodon a remarcat că el și Miller au același semn zodiacal, Vărsător, reprezentând împreună o „echipă serioasă”.
Gazprom, însă, nu a avut nici o dispoziție pentru glume și a ridicat prețul pe care îl plătește Moldovei în primele trei luni ale anului 2019 cu 25%, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 237,46 dolari pe mia de metri cubi.
Consumul de gaz din Moldova este în creștere; țara a importat mai mult în 2018 din Rusia – 1,13 miliarde metri cubi – decât în orice moment din 2011, în creștere cu aproximativ 9,3% în 2017.
Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat
Reguli clare, nu doar infrastructură
Având în vedere vulnerabilitatea securității energetice a Moldovei, expertul în energetică Ana Nutu de la „Expert Forum”din București a declarat pentru BIRN că ar putea fi nevoie de negocieri trilaterale între Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova.
Astfel de discuții s-ar putea referi la rezolvarea problemelor de reglementare și tehnice privind livrările de gaze din Ucraina în R. Moldova, a spus ea.
Conectivitatea cu România se poate confrunta cu alte întârzieri, spun experții.
„Cel mai probabil, interconectorul va fi finalizat” în 2020, a declarat Nutu pentru BIRN. „Dar asta nu înseamnă neapărat că va exista o alternativă reală pentru consumatorul moldovean […] Sunt necesare reguli de piață pentru ca furnizorii din România să vândă gaze către Moldova; nu este vorba numai de infrastructură „. „E nevoie ca Moldova să scape de dependența de energie electrică din Transnistria, să poată cumpară din România și din Ucraina și să aibă de unde alege. Pentru asta, trebuie organizate licitații transparente pentru achiziția de energie electrică, deoarece atunci când va exista interconexiunea cu România, să existe interes din partea unor furnizori români să intre într-o piață care poate oferi condiții corecte „, a spus Nutu.
„Întrebarea este dacă factorii de decizie de la Chișinău doresc cu adevărat să rezolve această problemă sau nu”, mai precizează experta.
Cu toate acestea, Gaibu a mai spus că trebuie luată în calcul și ipoteza cum că Gazprom ar putea condiționa orice nou contract de gaze cu privire la garanția datoriilor din partea guvernului moldovean „care, evident, în viitor s-ar transforma în datoria națională a Republicii Moldova”.
Autor: Mădălin Necșuțu pentru Balkan Insight, corespondență de la Chișinău
N.R.- Unele intertitluri aparțin redacției KARADENIZ PRESS
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | UCRAINA
NATO sprijină instaurarea păcii în Donbass
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat disponibilitatea de a lansa negocieri cu Rusia pentru încheierea conflictului separatist din Donbas şi pentru garantarea stabilităţii în regiunea Mării Negre. „Suntem pregătiţi să negociem cu Rusia. Suntem pregătiţi să implementăm Acordul Minsk. Cu toate acestea, mai întâi trebuie să ne putem apăra şi să devenim mai puternici din punct de vedere economic, politic şi militar”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul unei conferinţe de presă organizate împreună cui secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.
Recunoștință diplomatică
„Sunt foarte recunoscător pentru susţinerea politică şi practică pe care Ucraina o primeşte din partea Alianţei Nord-Atlantice şi din partea statelor aliate în mod individual. Sunt pregătit să ofer noi stimulente în relaţia noastră cu Alianţa Nord-Atlantică. Actuala agresiune rusă rămâne o provocare majoră pentru securitatea euro-atlantică”, a subliniat Zelenski, citat de agenţia Unian.
„Sarcina noastră comună este să asigurăm stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre, iar acest lucru necesită eforturi suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice. Sper să înnoim dialogul constant în cadrul Comisiei NATO-Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern şi la nivelul miniştrilor Apărării şi de Externe”, a subliniat Zelenski.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, îngrijorat de corupția din Ucraina
Corupția, amenințare supremă
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, să implementeze reforme pentru a combate corupţia şi pentru a întări statul de drept, se arată într-un comunicat de presă publicat de organizaţie și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Domnule preşedinte, aveţi un mandat puternic pentru a implementa reforme de bază. Pentru a combate corupţie şi a întări statul de drept. Aceste reforme sunt esenţiale pentru a asigura securitatea şi prosperitatea tuturor ucrainenilor şi de a aduce Ucraina mai aproape de NATO”, a declarat Stoltenberg.
Secretarul general a reiterat faptul că NATO continuă să susţină Ucraina, surse politice indicând faptul că în următoarele luni sprijinul financiar și militar din partea blocului va crește în mod semnificativ dacă partea rusă va continua escaladarea conflictului din Donbass.
Dramă la nivel înalt
Zelenski a efectuat prima sa vizită oficială, în calitate de preşedinte al Ucrainei, la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Jens Stoltenberg şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Noul președinte ucrainean a cerut Uniunii Europene să-și intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului din estul Ucrainei, trăgând un semnal de alarma legat de soarta copiilor victime ale conflictului.
El a pledat în aceasta prima vizită externă cauza copiilor victime ale conflictului cu separatiștii proruși din estul Ucrainei. „Ma gândesc în continuu la sutele de copii uciși de gloanțe în estul Ucrainei”, a scris el pe pagina sa de Facebook.
Potrivit ONU, 147 de copii (98 de băieți și 49 de fete) au murit în regiunea Donbas de la începutul războiului din estul Ucrainei, alți 363 de copii fiind râniți. Aproximativ 200.000 de copii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu va da înapoi în privinţa achiziţiei de rachete ruseşti S-400, în pofida avertismentelor emise de SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Există o anumită măsură pe care am luat-o, există un acord (cu Rusia). Suntem hotărâţi. Nu poate fi vorba să dăm înapoi’, a declarat preşedintele Erdogan, citat de agenţia Anadolu.
Adresându-se reporterilor înaintea rugăciunii de dimineaţă din ultima zi de Ramadan, Erdogan a precizat că oferta americană privind vânzarea de rachete Patriot nu a fost la fel de bună precum cea a Rusiei.
Războiul declarațiilor
Intenţia Ankarei de a cumpăra sistemul de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO. Statul turc a refuzat să își revizuiască decizia, chiar dacă partenerii occidentali, în mod special SUA, erau pregătiți să ofere diferite avantaje la achiziționarea unor sisteme de armamanet.
Livrarea rachetelor ruseşti ar putea avea loc în această vară şi precipita represalii dure din partea SUA.
Subiectul s-a aflat în centrul unei discuţii telefonice miercurea trecută între preşedintele turc şi omologul său american, Donald Trump. Erdogan a reiterat propunerea avansată în aprilie a unui ‘grup de lucru comun’.
Întâlnire dificilă
Cei doi lideri se vor reîntâlni în marja summitului G20 de la sfârşitul lunii, în Japonia, pentru o ultimă tentativă de găsire a unei soluţii.
‘Dacă va merge până la capăt cu recepţionarea sistemelor S-400, Turcia va plăti foarte scump’, a avertizat anterior purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, ameninţând din nou cu suspendarea vânzării de avioane F-35 şi, mai ales, cu impunerea de sancţiuni ‘foarte dure’ împotriva Ankarei.
A doua zi, Kathryn Wheelbarger, secretar adjunct interimar pentru securitate internaţională la Pentagon, a declarat în cadrul Atlantic Council de la Washington, că ‘finalizarea acestei tranzacţii va fi devastatoare’ pentru programul F-35 şi pentru ‘interoperabilitatea Turciei cu NATO’.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, insistă pentru achiziționarea sistemelor S-400
Amenințare directă
Kathryn Wheelbarger a menţionat că administraţia Trump nu doreşte să impună sancţiuni Turciei pentru această achiziţie, dar că ar putea fi obligată de către Congresul SUA.
Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.
Turcia vrea, prin achiziţia acestor sisteme, să-şi asigure sprijinul Rusiei împotriva rebelilor kurzi de-al lungul frontierei sale cu Siria, a explicat Kathryn Wheelbarger. Ea a avertizat însă Turcia că Rusia nu este un partener de încredere pe termen lung, nu furnizează mentenanţă sau suport în cadrul vânzărilor militare, încercând doar să submineze coeziunea NATO. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Preşedintele Volodimir Zelenski este aşteptat să efectueze o vizită la Bruxelles marţi şi miercuri, prima în străinătate, în timpul căreia intenţionează să discute despre situaţia de securitate din estul Ucrainei cu oficiali de top ai NATO şi UE, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Până în acest moment, Casa Albă nu a confirmat nicio vizită a președintelui de la Kiev în SUA, pe marginea speculațiilor pe acest subiect din presa regională.
El urmează să aibă întâlniri, marţi, cu preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, urmate de discuţii cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk miercuri.
Zelenski intenţionează să abordeze situaţia de securitate din estul Ucrainei şi „să discute modalităţi de a intensifica eforturile internaţionale pentru a pune capăt războiului”, a declarat biroul său când a fost anunţată vizita săptămâna trecută. El a făcut din această chestiune o prioritate în discursul său de inaugurare. (N.G.)
