de Isac Mihai | nov. 19, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Igor Dodon mizează politic pe Federația Rusă
Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu va efectua o vizită în Rusia în cursul acestei săptămâni, au declarat oficialii de la Chișinău, în cadrul unui briefing, după o şedinţă cu preşedintele fostei republici sovietice Igor Dodon şi preşedinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, citați de mass-media de la Chișinău.
„Această întâlnire a fost convenită de multă vreme de şefii Cabinetelor de miniştri din Republica Moldova şi Rusia, însă, din motive necunoscute, aceasta aşa şi nu a avut loc, în pofida importanţei relaţiilor economice cu Federaţia Rusă. Totodată, s-au acumulat multe probleme, printre care se numără problemele transportatorilor, exportul blocat de produse agroalimentare, livrările de gaze în Moldova şi extinderea listei de produse de export în Rusia, precum şi extinderea termenelor pentru exportul de produse fără taxe vamale”, a declarat noul premier de la Chișinău, un aliat fidel al președintelui pro-rus Igor Dodon.
Sprijin prezidențial
Surse politice de la Chișinău, citate de mass-media de peste Prut, au declarat că premierul ar putea fi însoțit de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cunoscut pentru fidelitatea sa față de Kremlin. Pe lângă întrevederea cu premierul rus Dmitri Medvedev și alți miniștri din guvernul rus, Ion Chicu ar mai putea fi primit de către patriarhul rus Kirill.
Premierul mai are programată o întrevedere cu diaspora moldovenească din Federația Rusă, un ritual inițiat de către președintele Igor Dodon.
Din componenţa delegaţiei vor face parte Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Aureliu Ciocoi; Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Anatol Usatâi; Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju; Guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah; dar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban.
Patriarhul rus Kirill, unul din îngerii geopolitici ai președintelui Dodon
Speranțe occidentale
El a mai declarat că pentru această săptămână are planificate mai multe alte evenimente în ţară şi peste hotare, inclusiv participarea, la invitaţia şefului BERD, Suma Chakrabarti, la Summit-ul Parteneriatului Estic pentru Investiţii, care va avea loc pe 22 noiembrie la Londra. „Voi merge acolo pentru a discuta cu prim-miniştrii ţărilor vecine despre aprofundarea relaţiilor, iar cu reprezentanţii BERD – despre creşterea finanţării proiectelor de infrastructură”, a spus el.
Vizita noului premier vine pe fondul îngrijorării statelor occidentale cu privire la viabilitatea noului format al puterii de la Chișinău, din care a fost exclus recent blocul pro-european ACUM, condus de ex-premierul Maia Sandu.
Vizită cu năbădăi
Anterior președintele Igor Dodon a exercitat presiuni constante asupra Maiei Sandu pentru a pleca la Moscova, aceasta evitând totuși o întrevedere oficială pe teritoriu rus cu premierul Medvedev.
„(…)Întrebarea principială este când va merge prim-ministrul. Acum se discută două eventuale termene. Primul este a doua jumătate a lunii noiembrie. Cred că e corect, fiindcă știți că eu am fost și la Bruxelles. Trebuie să fie un echilibru, asta și a stat la baza coaliției. Noi nu suntem contra acordului de asociere, dar și conducerea trebuie să se întoarcă cu fața la partenerii noștri din Est. Miniștrii au fost deja, dar trebuie să și lucreze, dar îi vom impune să meargă. Nu vom permite să fie unilateral. Trebuie o politică externă echilibrată”, a declarat Dodon anterior.
Surse din cadrul blocului ACUM au declarat anterior pentru KARADENIZ PRESS că Maia Sandu nu a dorit să viziteze Federația Rusă până la primirea unor garanții clare asupra reducerii sprijinului politic rus pentru autoritățile de la Tiraspol, demararea procesului de reglementare a datoriei transnistrene către Gazprom, ridicarea unui număr de sancțiuni și reducerea prețului la gaze. Având în vedere că nu a primit garanțiile dorite, Maia Sandu a refuzat să se deplaseze până la demiterea guvernului condus de ea acum câteva zile. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 16, 2019 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Ofensiva FSB amenință statele NATO
Lituania şi Norvegia, state membre NATO, au făcut vineri un schimb de spioni cu Rusia la frontiera ruso-lituaniană, după ce preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a graţiat doi spioni ruşi, decizie urmată de un gest de reciprocitate din partea Moscovei, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”În această vineri dimineaţă, operaţiunea de schimb a fost efectuată cu succes. Cetăţenii lituanieni Jevgenij Mataitis şi Aristidas Tamosaitis şi cetăţeanul norvegian Frode Berg au ajuns cu bine în Lituania”, a declarat în faţa presei şeful serviciilor de informaţii lituaniene Darius Jauniskis.
Fiasco norvegian
La Oslo, premierul norvegian Erna Solberg a salutat eliberarea lui Frode Berg, care a fost condamnat anul acesta în Rusia pentru spionaj, fiind acuzat că a încercat să obţină informaţii secrete despre submarinele nucleare ruseşti. ”Suntem bucuroşi că Frode Berg se întoarce acum acasă în Norvegia ca un om liber. Doresc să le mulţumesc autorităţilor lituaniene pentru cooperarea şi eforturile lor pentru a-l elibera pe Berg”, a spus Erna Solberg.
Mass-media norvegiană a relatat pe larg despre acest caz, acuzând serviciile secrete de la Oslo de incompenență. Înalți oficiali din comunitatea de intelligence din statul nordic, citați de Dagbladet, și-au asumat eșecul operațional. Sursele citate au mai declarat că Frode Berg colabora de câțiva ani cu serviciile norvegiene de resort, iar Aftenposten a meționat folosirea de către acesta a unui telefon cu tehnologie de criptare avansată.
Surse politice de la Oslo, citate de agenţia lituaniană de presă BNS, au precizat că Norvegia, stat membru NATO, este îngrijorată de creșterea semnificativă a spionajului rus și dorește implementarea unor măsuri suplimentare pentru îngrădirea fenomenului.
Schimb tripartit
Tot vineri, şeful statului lituanian, Gitanas Nauseda, i-a graţiat pe cetăţenii ruşi Nikolai Filipcenko şi Serghei Moiseenko, care beneficiază de o lege adoptată joia trecută de parlamentul de la Vilnius. Actul normativ a fost primul pas către un posibil schimb tripartit de spioni între Lituania, Rusia şi Norvegia, a relatat mass-media lituaniană.
Filipcenko a fost condamnat în 2017 la zece ani de închisoare pentru spionaj, furnizarea de informaţii false în vederea obţinerii unui document, falsificarea de acte de identitate şi uz de fals pentru trecerea ilegală a frontierei, arată decretul prezidenţial de graţiere. Conform aceluiaşi document, Moiseenko a fost condamnat, tot în 2017, la o pedeapsă cu închisoarea de zece ani şi jumătate pentru spionaj şi deţinere ilegală de arme.
Putin a revigorat serviciile de informații de la Moscova
Ofensiva FSB
Potrivit părţii lituaniene, Filipcenko a lucrat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei şi a încercat să recruteze importanţi responsabili lituanieni. El a fost condamnat la zece ani de închisoare şi nu a înaintat apel.
Moiseenko a primit o pedeapsă de zece ani şi jumătate de închisoare, pentru recrutarea unui căpitan lituanian în serviciu de la o importantă bază aeriană militară din Siauliai. El a pledat nevinovat.
Doi cetăţeni lituanieni au fost la rândul lor condamnaţi în 2016 pentru transmiterea de secrete militare către serviciile de informaţii ruse. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 14, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Autoritățile de la Chișinău sunt de părere că orice tentantivă de retragere sau distrugere a stocului de muniție păzit de Rusia în regiunea separatistă transnistreană trebuie făcute sub monitorizare internațională, nu doar a Rusiei, se arată într-o analiză Balkan Insight.
O propunere rusească de a începe distrugerea stocului masiv de muniții din regiunea secesionistă transnistreană testează din nou stabilitatea unei alianțe guvernamentale vechi de circa trei luni la Chișinău, iar analiștii politici rămân sceptici referitor la sinceritatea Moscovei.
Muniția, depozitată de aproape 80 de ani în satul Cobasna din regiunea pro-rusă Transnistria, este unul dintre motivele invocate de Rusia pentru prezența permanentă a trupelor sale în regiunea rebelă, cealaltă fiind nevoia de a păstra pacea dintre Chișinău și Tiraspol în urma războiului ce a urmat prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor ’90.
Rusia s-a angajat anterior să scape de stocurile din depozite și până în 2001, dar nu a făcut-o niciodată. Apoi, pe 23 august, ministrul apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, a vizitat Chișinăul pentru a lua parte la comemorarea ostașilor Armatei Roșii căzuți în timpul celui de-al doilea război mondial și a purtat discuții cu Igor Dodon, președintele pro-rus al Republicii Moldova.
Dodon a scris mai târziu pe contul său de Facebook: „Partea rusă propune să înceapă procesul de distrugere a muniției în depozitul de lângă satul Cobasna, în regiunea transnistreană a Moldovei și este gata să ofere echipamentele necesare în acest scop.”
Președintele a continuat să promoveze ideea această la Bruxelles, cu oficialii Uniunii Europene și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ONU în septembrie la New York.
Dodon este, de facto, liderul Partidului Socialist pro-rus, care de la mijlocul lunii iunie se află în coaliție de guvernare cu adversarii ideologici din blocul pro-occidental ACUM, condus de prim-ministrul Maia Sandu.
Sandu a salutat cu suspiciune trâmbiarea inițiativei ruse de către Dodon, în timp ce ministrul său de Externe, Nicu Popescu, a subliniat necesitatea unui sprijin internațional pentru orice astfel de operațiune.
Între timp, analiștii sunt împărțiți în raport cu intențiile Rusiei. Unii văd un truc politic cinic.
„Rusia a avut posibilitatea să caseze armamentul din Transnistria de aproape 30 de ani și nu a făcut acest lucru”, a declarat analistul politic de la Chișinău, Anatol Tăranu.
Ultima sa propunere, a spus el pentru BIRN, vizează „creșterea ratingului electoral al domnului Dodon și al socialiștilor, forțele politice care promovează interesele Rusiei în Moldova”.
„Problema este reală”
Se crede că Rusia are aproximativ 20.000 de tone de muniție în depozitul Transnistriei. Conform unui studiu susținut de OSCE din 2007, bazat pe măsurători efectuate de Academia de Științe din Moldova, o explozie la depozit ar fi resimțită la 40-50 de kilometri de sit și ar provoca distrugeri comparabile cu un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pr scara Richter.
Rusia are aproximativ 1.500 de soldați în regiune, unii pe post de pacificatori și alții ca forțe regulate ce păzesc muniție.
În 1998, Rusia s-a angajat să elimine stocul până în 2001, dar nu a acționat. În 2001-2002, s-a făcut un alt efort atunci când, cu banii OSCE, s-au furnizat echipamente americane pentru a distruge obuzele din depozit, dar partea rusă a refuzat ajutorul.
Apoi, în 2003, când Chișinăul a refuzat un plan rusesc de a rezolva disputa transnistreană prin federalizarea eficientă a Moldovei – Memorandumul Kozak – această chestiune a fost înghețată.
„Am fost acolo în 1997 și am văzut ce este păstrat în Cobasna și cum este păstrat”, a declarat pentru BIRN fostul ministru al Apărării din Moldova, Viorel Cibotaru. „Problema muniției există una reală. Cum se va rezolva este o altă problemă”.
Cibotaru a sugerat că actualul guvern de la Chișinău s-ar putea plasa mai bine decât administrațiile anterioare pentru a rezolva definitiv problema.
„Oferta rusă este în regulă”, a spus el. „Este mai bine să ne întoarcem la discutarea acestor elemente, decât să nu o facem, iar problema rămâne aceeași ca acum 10 ani. Analizând perspectivele și contextul din Moldova, astăzi le consider favorabile. Acest guvern poate aborda anumite probleme. ”
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur la Nistru
Moldova vrea rolul OSCE
Dar, în timp ce Dodon, la New York, a salutat inițiativa rusă ca fiind „crucială pentru atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a litigiului transnistrean, Sandu l-a apostrofat pentru că nu a solicitat Rusiei să-și retragă trupele.
„Dodon nu a avut suficientă bărbăție să ceară la ONU ceea ce au cerut alți lideri ai țării, și anume retragerea trupelor ruse”, a declarat Maia Sandu, pe 27 septembrie, la RTR Moldova. „Interesul nostru este de a face militarii ruși să părăsească Moldova”, a spus ea.
Dodon s-a arătat surprins, criticând-o pe Maia Sandu pentru „limbajul care nu-i face cinste”.
Clinciul a apărut la doar câteva zile după ce partidele de coaliție au semnat o nouă înțelegere care se angajează să lase deoparte problemele geopolitice pe care le despart ideologic și să se concentreze mai degrabă pe îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor.
Nicu Popescu, în urma discuțiilor cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la 11 septembrie, la Moscova, a subliniat că o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc doar prin monitorizarea OSCE și a subliniat că ajutorul internațional a fost disponibil pentru o astfel de inițiativă de ceva timp.
„Există un fond special, există resurse financiare alocate pentru a finanța acest proces de distrugere și retragerea acestor muniții”, a declarat la 12 septembrie TVR Moldova.
„Am amintit partenerilor din Rusia că avem acces la aceste fonduri și că nu există niciun motiv de întârziere.”
Totuși, Rusia spune că ar folosi echipament și expertiză proprie pentru a se asigura că procesul de distrugere respectă standardele de securitate rusești.
Posibil tranzit prin Ucraina
În Tiraspol, analistul politic Anatoli Durin a respins orice încercare de a lega posibila îndepărtare a muniției cu o eventuală retragere a trupelor ruse.
„Grupul Operativ al Trupelor Ruse situat în Transnistria îndeplinește două sarcini: prima este protecția depozitelor, a doua este participarea la operațiunea de menținere a păcii, care a asigurat pacea dintre Chișinău și Tiraspol timp de 27 de ani”, a declarat Durin pentru BIRN.
„În această etapă a privind distrugerea muniției, Rusia însăși trebuie să efectueze toate lucrările pregătitoare”, a spus el. „Moscova se va coordona în primul rând cu guvernul Moldovei și cu conducerea Transnistriei, acolo unde se află aceste depozite.”
O complicație suplimentară poate apărea dacă Moscova optează pentru a transporta muniția înapoi în Rusia prin Ucraina, operațiune care ar necesita acordul Kievului. Ucraina este în conflict cu Kremlinul privind anexarea Crimeei și sprijinul pe care Moscova îl oferă separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.
În ciuda tensiunii, analistul politic ucrainean, Serghei Gherasimciuc, a declarat că, atunci când Rusia a vorbit ultima dată, în 2016, despre posibilitatea evacuării munițiilor sale din Transnistria, Ucraina nu a adus obiecții și chiar a încheiat un acord preliminar cu Moldova.
Cu toate acestea, el a spus: „Rusia a tresărit din nou în această privință și când a observat că Ucraina nu va obiecta, a decis să nu înainteze cu acest plan.”
„În principiu, poziția ucraineană nu s-a schimbat și presupun că Kievul este pregătit pentru un astfel de tranzit dacă sunt oferite garanțiile de securitate acceptabile”, a declarat Gherasimciuc pentru BIRN.
„Dar în zilele noastre, OSCE nu are acces la stocurile din Transnistria și nu există dovezi rezonabile cum că Rusia va demonstra bună voință în acest sens”.
Materialul a fost tradus după o analiză realizată de portalul Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | oct. 14, 2019 | FEDERATIA RUSA
Putin, considerat o amenințate la adresa democrațiilor europene
Aceleași abordări, aceiași oameni, aceleași sperietori, aceleași dorințe de libertate, chiar o istorie similară, dar țări diferite și situația politică care este în joc. Lumea mass-media din statele Europei de Est se confruntă cu amenințări informaționale atât din exterior, cât și din interior, dar uneori autoritățile din aceste state devin parte a riscurilor externe, în special, prin implicarea în jocuri fatidice cu jurnaliști. Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia etc., în țările obișnuite ca mass-media să fie supusă atacurilor regimurilor comuniste și, prin urmare, astăzi această zonă este încă receptivă la astfel de tactivi. Uneori, amenințările externe sunt susținute de către actorii domestici.
Istoric, țările blocului comunist din Europa, unde regimurile comuniste au controlat în mod direct toată mass-media, au folosit propaganda pentru a menține controlul asupra societăților și a facilita rămânerea la putere a partidului de guvernământ. Cea mai mare parte a țărilor din Pactul de la Varșovia și țările din centura baltică, care au fost parte a URSS, astăzi sunt granița Europei de Est a lumii occidentale, atât ideologic, cât și militar. Dar, pentru Rusia, regiunea este o zonă de interes major. De aceea, a devenit ținta principală a propagandei ruse în războiul informațional global. Dacă urmărim ce se întâmplă și modul în care amenințările informaționale afectează Europa de Est, putem înțelegere mai bine o întregă strategie sofisticată care amenință societatea democratică din zilele noastre prin campanii agresive.
După căderea dictaturii în România anului 1989, nouă ordine internațională a început evolueze mult mai activ. Valul de extindere europeană din 2004, când au aderat statele din grupul de la Vișegrad și baltice, au dus la revizuirea agendei de politică externă a Moscovei. De aceea, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, țări despre care vom vorbi, și care făc parte din Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări cruciale în domeniul informațional din partea Rusiei, unde valorile occidentale și tradiția democratică este considerată ostilă din punct de vedere ideologic. Rusia încearcă să își mențină influența pe teritoriul foștilor aliați aplicând o gamă variată de metode: să ofere ajutor financiar pentru partidele politice apropiate, să provoace tensiuni civile, să răspândească propagandă. Și un rol crucial în aceste procese îl joacă jurnaliștii.
Ucraina, poligon de testare
Cu toate acestea, după 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a atacat Ucraina, a început o nouă eră a amenințărilor informaționale. Ucraina a devenit un poligon de testare pentru instrumentele și tehnicile de propagandă ale Rusiei, iar Kremlinul este considerat unul dintre principalii beneficiari ai răspândirii conținutului provocator. În acest sens, statele baltice au cea mai mare experiență în demersurile de a rezista unei astfel de influențe. Având experiența ocupației sovietice, statele baltice sunt observatori atenți ai Rusiei.
„Am lansat primele semnale încă din anul 2000, când domnul Putin a devenit liderul Rusiei”, – a explicat Ruslanas Iržikevičius, jurnalist lituanian.
Statele Baltice au reușit să contracareze acest lucru la nivel de legislație. Autoritățile de la Vilnius au început să aplice legea lituaniană care interzice distribuirea mesajelor bazate pe ură, discriminarea unor naționalități și promovarea războiului. Deciziile judecătorești au fost aplicate pentru cazuri individuale, unele programe mass-media sau chiar organe de presă (TV), care au fost interzise în Lituania pentru o perioadă limitată (de cele mai multe ori trei luni). De remarcat că acești pași în Lituania au fost susținuți de populație. Publicul a boicotat masiv companiile lituaniene care au cumpărat publicitate pe acele canale. Comunitatea vorbitoare de limbă rusă este un pilon puternic al activității de propagandă a rușilor și unul din principalele obiective este de a influența opiniile și obiectivele lor, necesare intereselor Moscovei. Aproximativ 15% din populația Lituaniei se uită prioritar la știrile difuzate de canalele de televiziune rusești.
Europa-de-Est-țintă-în-războiul-informațional-dus-de-Kremlin
Exemple baltice
Până acum, în Estonia, propaganda străină a fost redusă în cea mai mare parte la site-urile marginale care se adresează populației de limbă rusă, vizând în principal 30% din populație. Estonia trece printr-o perioadă în care societatea, devenită polarizată, iar discuțiile manipulatoare din mass-media sunt uneori susținute de forțe motivate politic. Deși propaganda externă este ridicată și promovată prin intimidări interne.
Foarte des narațiunile informaționale externe sunt susținute de clasa politică internă. Motivele unei astfel de imixtiuni sunt deopotrivă sprijinirea partidelor politice radicale, dat și impunerea agendei rusești în dezbaterile politice externe. Despre un astfel de fenomen au relatat experți bulgari și maghiari. Dar, de asemenea, cazul maghiar se distinge printr-un control masiv al mass-media de către partidul de guvernământ. Ungaria merge și mai departe cu controlul intern al mijloacelor de informare care propagă surse toxice externe.
Dictatura Fidesz
„În total, peste 500 de mijloace media controlate de guvern se asigură că ‘Fidesz’ va domina discursul politic cu retorica sa anti-Vest, anti-imigrație, pro-rusă bazată pe știri false și teorii ale conspirației care încadrează ONG-urile independente și opoziția politică ca inamici ai statului. Doar pentru a face o comparație: în 2015, autoritățile controlau doar 23 de organe mass-media. În Ungaria, adevărata problemă este creată de activiștii pro-ruși locali, diseminatorii dezinformării rusești. În plus, canalul principal al dezinformărilor rusești este mass-media pro-guvernamentală mainstream”, a declarat Edit Zgut.
Ucraina, poligon pentru noile strategii de război informațional
Fake-news marca PSD
Jurnaliștii români, consideră că propriul guvern este implicat în acțiuni de manipulare a societății. Jurnaliștii români au declarat că partidele de guvernământ au devenit amenințarea principală la adresa jurnalismului echitabil și a libertății presei din țară. În aceste condiții, importanți politicieni români au folosit forța împotriva jurnaliștilor pentru a îi obliga să se conformeze. Jurnaliștii români consideră că mediul informațional român este protejat oarecum de manipulările externe, dar, în același timp, actualul guvern PSD devine principalul producător de propagandă și știri false din țară. Oricum, prin gama de vulnerabilitate în fața fenomenului Fake-News, România este încă pe primul loc pe fondul țărilor europene, potrivit datelor Eurobarometrului.
„În România, majoritatea narațiunilor antidemocratice provin de la actori interni, vocile străine provocatoare și manipulatoare sunt destul de bine izolate de public”, a declarat Cristian Iohan Ștefănescu, jurnalistul de la Digi FM.
Între timp, narațiunile propagandistice răspândite pentru a obține polarizarea societății sunt problemele legate de consolidarea NATO, anularea sancțiunilor împotriva Rusiei și așa-numitele „valori tradiționale”.
În acest fel, radicalizarea și fragmentarea societății rămân principalul obiectiv al propagandei ruse. Este o metodă eficientă de a menține publicul în tensiune. Printre factorii și canalele semnificative de răspândire a propagandei sunt minoritățile vorbitoare de limbă rusă, care sunt înfățișate ca fiind victime ale căror dreptaturi sunt încălcate. Ascunzându-se în spatele oamenilor, autoritățile rusești desfășoară campanii informaționale folosind surse binecunoscute, sponsorizate de stat, pentru a atinge obiective clare. Cum ar fi influențarea alegerilor ori edificarea unei rețele de partide radicale în tot spațiul european, finanțate de partea rusă. (Marianna Prysiazhniuk)
de Isac Mihai | aug. 29, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
John Bolton, avertismente dure de la Kiev
Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la militarizarea Crimeii anexată din 2014 de Rusia, ceea ce a complicat situaţia din regiunea Mării Negre, relatează publicaţia „Ukrainska Pravda”, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Suntem extrem de îngrijoraţi în legătură cu aceasta. Avem mulţi aliaţi, membri ai NATO, la Marea Neagră. Ne aşteptăm să fie menţinut accesul la întreaga suprafaţă a Mării Negre pentru toate statele riverane şi alţi actori comerciali care utilizează această mare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Mării Baltice şi a zonei arctice. Acestea sunt probleme asupra cărora am avut discuţii dificile cu ruşii, precum şi asupra multor altor probleme, în care ei încearcă să intervină dincolo de limitele interesele lor legitime”, a afirmat Bolton într-un interviu acordat marţi filialei ucrainene a Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), cu ocazia vizitei întreprinse în Ucraina.
Avertismente americane
John Bolton a afirmat că Statele Unite au avut ‘câteva discuţii foarte sincere’ cu Rusia cu privire la controlul armelor şi intenţionează să le continue. ‘SUA îşi vor proteja interesele în întreaga lume, precum şi interesele prietenilor şi aliaţilor lor’, a asigurat consilierul preşedintelui american.
În acest context, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că militarizarea Crimeii anexate de către Rusia şi ‘proliferarea armelor nucleare în regiunea Mării Negre’ reprezintă o provocare pentru ordinea şi securitatea internaţionale.
Într-un comunicat, MAE ucrainean subliniază că ‘regimul de la Moscova ameninţă nu doar Ucraina, ci întreaga Europă’, conform Ukrainska Pravda.
Exerciții militare în forță la Marea Neagră
La 26 august, zece avioane de luptă Su-30SM de generaţia a patra din cadrul forţelor aeriene ale Districtului militar Sud al Rusiei au efectuat exerciţii în Crimeea implicând lansări de rachete de tipul ‘aer-aer’ împotriva unor ţinte aeriene ale unui inamic imaginar, conform media ruse.
În interviul menţionat, Bolton a spus că SUA sunt dispuse să participe la negocierile cu privire la reglementarea situaţiei din Donbas în aşa-zisul format Normandia (Germania, Franţa, Ucraina, Rusia) dacă va fi necesar, conform Ukrinform.
‘Formatul Normandia poate să continue dacă ţările participante doresc. Dacă ele cred că acesta este un mod acceptabil de a se merge mai departe, atunci Statele Unite şi – sunt sigur – Marea Britanie vor fi fericite să participe’, a afirmat consilierul preşedintelui Donald Trump, adăugând că autorităţile ucrainene trebuie să decidă singure care este calea cea mai avantajoasă.
Potrivit lui Bolton, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va putea aborda problema participării Washingtonului la formatul de convorbiri Normandia în cadrul preconizatei întâlniri cu Donald Trump în timpul vizitei acestuia la Varşovia (31 august-2 septembrie).
Bomba chineză
Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump, John Bolton, a avertizat anterior Ucraina să nu se lase atrasă pe orbita Chinei prin ceea ce el a numit „diplomaţia datoriilor’” practicată de Beijing. Bolton a făcut această declaraţie în timpul vizitei efectuate la Kiev şi avertismentul său vine în timp ce China încearcă să achiziţioneze societatea Motor Sich, o importantă companie ucraineană din sectorul aeronautic.
”Am transmis îngrijorările noastre în legătură cu (…) practici comerciale neloiale ale Chinei, ameninţări la adresa securităţii naţionale pe care le-am văzut în SUA”, a mai spus consilierul lui Trump în timpul unei conferinţe de presă în capitala ucraineană, transmite agenţia Reuters, citată de mass-media de la Kiev.
Compania chineză Skyrizon Aviation Industry Investment a semnat în anul 2016 un acord pentru achiziţia unui pachet de acţiuni în cadrul societăţii Motor Sich (producătoare de motoare pentru avioane şi elicoptere civile şi militare), dar înţelegerea a fost blocată de serviciile de securitate ucrainene, care au deschis o investigaţie pentru un presupus sabotaj.
A urmat un proces şi justiţia a decis că acele acţiuni pot fi vândute, dar contractul încă mai aşteaptă aprobarea organismului ucrainean din domeniul concurenţei. (N.G.)
