de Isac Mihai | iun. 14, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova
Ministrul de externe din guvernul condus de premierul Maia Sandu, Nicolae Popescu, a avut joi, la Paris, o întrevedere cu Amélie de Montchalin, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului francez de Externe, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi înalți oficiali au avut „un schimb de opinii privind condiţiile ce urmează a fi întrunite pentru a reuşi o tranziţie paşnică a puterii în Republica Moldova şi a asigura protecţia statului de drept’, după cum a scris Amélie de Montchalin pe contul său de Twitter.
Ministerul de Externe francez mai notează pe site-ul său că în cadrul întrevederii Amélie de Montchalin a reamintit că Franţa a semnat alături de Germania, Marea Britanie, Suedia şi Polonia o declaraţie comună privind recunoaşterea majorităţii parlamentare a noului guvern ales în mod democratic.
Ministru de Externe Popescu, față în față cu G7
G7, interesat de Moldova
Ministrul Nicolae Popescu a susținut și un briefing referitor la situaţia din Republica Moldova, în faţa a aproximativ 50 de diplomaţi din Grupul celor mai industrializate şapte ţări din lume (G7). Briefingul a avut loc la Ministerul de Externe al Franţei, ţara care deţine în prezent preşedinţia grupului G7, din care mai fac parte Canada, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii, a scris oficialul pe Facebook.
Anterior responsabili ai UE au spus că vor conlucra cu noul guvern din Republica Moldova, oficialii ruşi au salutat coaliţia PSRM-ACUM, Consiliul Europei a cerut Comisiei de la Veneţia să se pronunţe cu privire la legalitatea deciziei Curţii Constituţionale, iar SUA şi România spun că urmăresc situaţia de la Chişinău şi că politicienii moldoveni trebuie să respecte voinţa populară. Atât UE, cât şi SUA recomandă partidelor politice de la Chişinău să găsească soluţii la criza politică prin dialog şi să respecte normele statului de drept.
În urma alegerilor din 24 februarie, în parlamentul de la Chişinău au intrat socialiştii lui Igor Dodon – 35 de deputaţi, PD (condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc) – 30, Blocul ACUM (PAS plus PPDA) – 26 , Partidul Shor – 7 şi trei deputaţi independenţi.
Președintele român Klaus Iohannis își trimite emisarii diplomatici la Chișinău
Demers românesc
Miercuri, președintele român Klaus Iohannis a cerut Uniunii Europene să se implice mai mult, în regim de urgență, pentru găsirea unei soluții negociate pentru criza politică și constituțională de la Chișinău „pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.
Consilierul prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu va efectua, vineri, o vizită de lucru la Chişinău, în contextul evoluţiilor politice recente din Republica Moldova, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, delegaţia condusă de consilierul prezidenţial pentru politică externă, din care fac parte şi Dan Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, şi Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, va avea întâlniri cu forţele parlamentare şi politice implicate în criza în curs din Republica Moldova, cu care va fi discutat contextul politic al crizei.
„În conformitate cu poziţia României privind situaţia politică din Republica Moldova, exprimată la data de 11 iunie, va fi reiterat apelul ţării noastre la calm, reţinere şi dialog, necesare stabilităţii Republicii Moldova, şi la continuarea parcursului său european. România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră necesară o soluţionare cât mai rapidă a crizei pe cale paşnică, în conformitate cu valorile şi principiile Uniunii Europene, inclusiv ale statului de drept, precum şi cu opţiunile exprimate prin vot de cetăţeni la alegerile parlamentare din februarie 2019”, se arată în comunicat.
Criză prelungită
Sâmbăta trecută, Partidul Socialiştilor (prorus) al lui Igor Dodon s-a aliat cu Blocul ACUM (PAS plus PPDA) şi au învestit un nou guvern, condus de premierul Maia Sandu. Preşedinte al Parlamentului a fost aleasă Zinaida Grecianîi, fosta şefă a Executivului din perioada când la guvernare se aflau comuniştii lui Vladimir Voronin. A doua zi, la solicitarea PD, care până atunci negociase cu socialiştii formarea unei alianţe majoritare, Curtea Constituţională a Republicii Moldova, despre care se spune că este aservită liderului democraţilor, Vlad Plahotniuc, a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul în exerciţiu, Pavel Filip, a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, Curtea Constituţională a decis dizolvarea noului legislativ rezultat în urma alegerilor din 24 februarie, vechiul guvern convocând alegeri legislative anticipate pentru 6 septembrie. Executivul lui Pavel Filip nu doreşte să plece de la putere, chiar dacă tot mai mulţi actori internaţionali au recunoscut noul guvern al Maiei Sandu, conform observatorilor.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Federalizarea, temă falsă
Ministrul afacerilor externe și integrării europene din Guvernul condus de Maia Sandu, Nicu Popescu, a dat anterior asigurări, într-o conferință de presă, că în prezent nu se discută despre federalizarea Republicii Moldova și acest lucru nu se va întâmpla. „Planurile de federalizare nu vor fi realizate. Aveți promisiunea mea. Majoritatea cetățenilor sunt împotriva federalizării. Și eu sunt ferm împotriva federalizării. Federalizarea nu poate fi impusă decât printr-o majoritate constituțională. Ori, niciodată nu a existat o majoritate în parlamenta care să vrea federalizarea. Subiectul federalizării nu este pe agenda politică a noului Guvern”, a declarat Nicu Popescu, la câteva ore după ce a depus jurământul pentru funcția de ministru.
Nicu Popescu a mai precizat că autoritățile de la Chișinău vor solicita în continuare retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
El a declarat că a avut o întrevedere și cu președintele Igor Dodon și că s-a convins că șeful statului nu ar intenționa să anuleze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. ”Dl Dodon a spus că noi continuăm cu implementarea Acordului de asociere. În sensul acesta am absolut ferma convingere că dl Dodon sprijină demersul meu principal și anume acela de continuare a Acordului de asociere”, a spus ministrul.
Nicu Popescu a mai menționat că Guvernul condus de Maia Sandu este recunoscut de marile puteri – UE, SUA, Rusia, dar cel mai mult l-a impresionat fermitatea declarației de sprijin venită din partea României. „În special ultimele fraze din această declarație vorbesc despre faptul că România își dorește o tranziție pașnică și calmă de la o guvernare care nu se mai bucură de un sprijin parlamentar spre noua guvernare care este sprijinită de o majoritate parlamentară. Le mulțumesc fraților noștri din România pentru acest mesaj extraordinar de pozitiv”, a declarat Nicu Popescu, citat de mass-media de la Chișinău. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 13, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Un tribunal din peninsula Crimeea (Ucraina), anexată ilegal de Federația Rusă în 2014, a condamnat opt tătari crimeeni la detenție preventivă pentru 2 luni, sub acuzația de extremism, relatează surse locale, citate de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei opt au fost arestati în urma unor operațiuni în forță ale trupelor Serviviului rus de Securitate (FSB), iar poliția le-a perchezitionat locuințele.
Acuzații contestate
Potrivit FSB-ului, cei opt etnici tătari crimeeni ar fi fost membri ai organizației islamice Hizb-ut-Tahrir, care este interzis in Rusia, dar nu și în Ucraina, stat care a controlat peninsula până în 2014.
O parte a comunității internaționale a condamnat arestările. Potrivit organizațiilor internaționale de apărarea a drepturilor omului și mai multor guverne occidentale, autoritățile ruse din peninsula anexată, duc o campanie susținută împotriva tătarilor din Crimeea și a celor care critică politica Moscovei.
Una din acuzațiile frecvente aduse etnicilor tătari crimeeni considerați indezirabili de către forțele de ocupație ruse este aparteneța la organizația islamică Hizb-ut-Tahrir, interzisă în Federația Rusă, Egipt, Turcia, China și majoritatea statelor arabe, datorită activismului său politic în favoarea reînfințării postului de calif (n.r.-lider spiritual și politic al tuturor musulmanilor sunniți, abolit în 1924 de liderul turc Mustafa Kemal Ataturk) și a unui stat islamic mondial.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Moștenirea geocidului
Guvernul ucrainean a cerut comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relata recent mass-media regională, citând MAE de la Kiev. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea de către URSS a tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie 2019 Mejils-ul, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor oficiale, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu etnicii tătarii din diferite republici federale ruse (Tatarstan, Bașkiria, etc.), au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, până când imperiul țarist a cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Vladimir Putin și Donald Trump, o posibilă întrevedere la Osaka
În pofida declarațiilor publice, Washingtonul nu a trimis, deocamdată, semnale clare privind posibilitatea, formatul și data unei întâlniri între liderii Statelor Unite și Rusiei, în marja summitului G20, de la Osaka, a declarat pentru presa de la Moscova viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Riabkov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dacă Moscova nu va primi nimic concret, un contact ar putea avea loc, ipotetic vorbind, dar, mai degrabă ”în picioare”, a mai declarat acesta pentru RIA Novosti.
Incertitudine diplomatică
„Mă voi întâlni cu Putin la G20”, a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda. „Mă voi întâlni cu preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întâlni cu mulţi lideri”, a adăugat președintele SUA.
Anterior, și consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, John Bolton, a afirmat că Donald Trump speră să-i întâlnească la Osaka pe președintele Vladimir Putin și pe liderul chinez, Xi Jinping.
”Nu vedem nici un fel de semnale concrete cu excepția celor se, periodic, spun responsabilii americani. Dar, de regulă, contacte de acest nivel nu se pregătesc prin schimburi de comentarii verbale făcute într-un stil destul de lejer. Aici se impune o anumită muncă diplomatică, anumite condiții”, a explicat Riabkov, comentând afirmația lui Bolton.
La rândul său, consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov a declarat recent că ideea privind posibilitatea unei întâlniri între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin, respectiv Donald Trump, în marja summitului G20 de la Osaka (Japonia) luna aceasta este incertă şi nu au existat discuţii bilaterale despre detaliile unei astfel de întrevederi pentru moment, a declarat marţi consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov.
„Ideea unei posibile întâlniri între Putin şi Trump la Osaka în marja G20 (28-29 iunie) se află în aer; după ce a lansat această idee, partea americană nu a concretizat-o în niciun fel şi nici nu am discutat prin vreun canal elemente importante precum locul, timpul, ordinea de zi”, a afirmat Uşakov, preluat de TASS şi RIA Novosti.
SUA, amenințate de un război comercial cu Beijingul
Reduta chinezească
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni, în plin război comercial cu China, că are ‘prevăzută’ o întâlnire cu preşedintele Xi cu ocazia summitului G20. Într-un interviu pentru postul CNBC, Trump s-a declarat pregătit să impună noi taxe vamale punitive asupra unor produse chineze dacă Xi Jinping nu va accepta în cele din urmă o întrevedere.
China a evitat să confirme marţi dacă preşedintele Xi Jinping va avea o întrevedere tete-a-tete cu omologul său american Donald Trump cu ocazia summitului G20 ce va avea loc pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.
‘Recent, Statele Unite şi-au exprimat în mai multe rânduri speranţa unei întâlniri între şefii de stat chinez şi american în cursul summitului G20’, a declarat marţi Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing. ‘Dacă vom avea informaţii pe acest subiect, le vom face publice la momentul oprtun’, a adăugat el, într-un briefing de presă.
O întrevedere între Trump şi Xi ar marca o cotitură în războiul comercial americano-chinez ce zguduie pieţele financiare şi suscită îngrijorări tot mai mari în privinţa economiei mondiale.
Război comercial
Donald Trump afirmă că vrea să reducă uriaşul deficit comercial al Statele Unite în relaţia cu China, iar pentru aceasta urmăreşte să obţină din partea Beijingului o serie de angajamente legate de respectarea proprietăţii intelectuale, încetarea transferurilor forţate de tehnologie sau renunţarea la subvenţiile acordate companiilor de stat.
În ce-l priveşte, Beijingul a declarat că doreşte să continue negocierile, dar refuză să facă acest lucru sub presiunea sau la intimidarea Washingtonului.
‘China nu vrea un război comercial. Dacă Statele Unite sunt dispuse să negocieze pe picior de egalitate, atunci uşa noastră rămâne larg deschisă’, a subliniat Geng Shuang. ‘Dacă Statele Unite persistă în escaladarea fricţiunilor comerciale, vom răspunde cu hotărâre şi ne vom bate până la capăt’, a avertizat oficialul de la Beijing. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Partidul noului preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a consolidat avansul înaintea alegerilor parlamentare preconizate pentru 21 iulie, conform rezultatelor unui sondaj dat publicităţii miercuri, citat LB.ua, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ultima anchetă a centrului de cercetare Reiting relevă că la fel de noul partid al fostului actor de comedie, ‘Slujitorul poporului’ (‘Sluga naroda’),este creditat cu 41,1% din intenţiile de vot, în uşoară creştere de la începutul lunii iunie.
Campanie dură
După preluarea mandatului luna trecută, Zelenski a dizolvat parlamentul dominat de forţele loiale predecesorului său învins, Petro Poroşenko. ‘Slujitorul Poporului’ nu are parlamentari în actuala Radă Supremă (parlamentul unicameral) de la Kiev, axându-se în campania electorală pe vectorul proeuropean de dezvoltare a Ucrainei şi lupta împotriva corupţiei.
Sondajul Reiting plasează Platforma de Opoziţie (partid prorus) pe locul doi – la mare distanţă – cu 9% în intenţiile de vot, pe poziţia a treia clasându-se formaţiunea Solidaritate Europeană, a fostului preşedinte Petro Poroşenko, cu 6,8%.
Partidul Batkivşcina (‘Patria’), al fostului premier Iulia Timoşenko, este creditat cu 6,5%, peste pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament.
Amenințarea războiului
Sondajul a fost efectuat în perioada 6-9 iunie 2019, pe un eşantion de circa 2.000 de alegători din toate regiunile Ucrainei, cu excepţia Crimeii anexate, potrivit centrului Reiting. Conform acestuia, aproape 14% dintre cei contactaţi au refuzat să răspundă.
Jumătate din cele 450 de locuri din parlamentul Ucrainei este aleasă în baza listelor de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripţii uninominale. În urma anexării peninsulei Crimea și a izbucnirii războiului din Donbass, aproximativ 20 de mandate nu vor fi puse în joc.
O reuşită a partidului său în alegerile parlamentare ar cimenta ascensiunea meteorică a lui Volodimir Zelenski şi ar pune bazele unei reînnoiri a clasei politice ucrainene.
Problema cea mai presantă a Ucrainei este conflictul cu Rusia, care a anexat în 2014 peninsula Crimeea. La învestirea sa în funcţie, Zelenski a declarat că principala sa prioritate este de a obţine o încetare a focului în regiunea Donbas. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Gazprom joacă tare în RM
Rusia pare să dețină toate cărțile în negocierile privind livrările de gaze către Moldova, cel puțin pentru moment. Mișcarea recentă a Rusiei de a încerca să recupereze datoriile uriașe ale R. Moldovei la gaze a subliniat încă o dată necestitea Chișinăului de a găsi surse urgent alternative de aprovizionare cu energie, dar acest lucru pare puțin probabil până în 2020, se arată într-o amplă analiză publicată de Balkan Insight, preluată de mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La jumătatea lunii mai, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat o cerere la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial din Rusia pentru recuperarea a peste 300 de milioane de dolari cu titlul de datorii de la compania moldovenească de transport gaze Moldovagaz pentru gazul livrat în 2016.
Gazprom a făcut un pas similar anul trecut pentru datorii de 428 milioane dolari aferente anului 2015.
Mișcarea poate fi o formalitate, dar subliniază amploarea dependenței Republicii Moldova de Rusia față de aprovizionarea cu gaze, dependența pe care Moscova a folosit-o în mod repetat ca pârghie politică în fosta republică sovietică, care s-a orientat spre Vest, în 2009, odată cu răsturnarea guvernului comunist de atunci.
Moldova cochetează cu ideea de a fi racordată la sistemul energetic european via România, dar livrările de gaz prin conducta Iasi-Ungheni-Chișinău par puțin probabil să vină mai devreme de 2020.
Chișinăul, între timp, se confruntă cu perspectiva de a avea de acord cu noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când contractul său actual cu Gazprom expiră la sfârșitul acestui an. R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține rate mai avantajoase, dar și acelea riscă să dispară, spun experții.
TurkStream, proiect strategic pentru Kremlin
Amenințarea TurkStream
Rusia și Turcia așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră, ocolind R. Moldova și Ucraina. Finalizarea TurkStream ar putea face ca gazoductul Trans-balcanic, construită în anii 1990 și care trece prin R. Moldova și Ucraina, să fie irelevant ca pârghie în viitoarele negocieri dintre Chișinău și Gazprom.
„Pârghiile de negociere ale Chișinăului s-au înrăutățit, deoarece Rusia finalizează conducta prin Turcia, respectiv pozitia exclusivă a Moldovei privind tranzitul de gaze este pierdut. În schimb Moldova nu are alternativa de alimentare cu gaze. Astfel va fi nevoită să accepte condițiile impuse de Rusia”, a declarat pentru BIRN, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe la think tank-ul „Expert Group” din Chișinău.
„Lucrările la gazoductul Iași-Chișinau au fost tărăgănate în primul rând de birocrația ineficientă de la Chișinău. Cea mai bună soluție pentru a reuși este sa fie procurată și instalată o statie de pompare în regim revers pe una din cele trei țevi de tranzit din sudul R, Moldova. Această este soluția cea mai ieftină și rapidă”, mai precizează expertul citat.
În lipsa acestui lucru, Moldova nu are alternativă la furnizarea de gaze, a avertizat Gaibu. „Astfel, va trebui să accepte condițiile impuse de Rusia”.
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit pe 30 ianuarie 2019, la Moscova, cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller
Gaz pe gratis
În mod ironic, mai mult de 90% din datoria istorică a Moldovagaz, despre care Gazprom spune că se ridică la peste 6,2 miliarde dolari, este pentru gazul livrat în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia.
Regiunea separatistă nu a plătit pentru gaze naturale de la Moscova din 2006. MoldovaGaz este deținută de Gazprom în proporție de 50% și de statul moldovenesc de 35%, alte 13% fiind deținute de regimul sepatist transnistrean prin Tiraspolgaz.
Transnistria, unde Rusia a stabilit o forță de menținere a păcii de la începutul anilor 1990, folosește abundența de energie ieftină pentru a se transforma într-un hub regional pentru minarea de criptomonede, o mișcare care ar putea crește consumul de gaze.
Andrei Betanov, directorul Agenției de Investiții din Transnistria, a declarat pentru BIRN că criptominarea are un potențial serios pentru regiune. „Da, poate aduce mai mulți bani pentru buget”, a declarat el pentru BIRN.
Banii pe care Transnistria îi economisește pe gaz sunt acumulați într-un așa-numit „cont de gaze”, folosit de autoritățile secesioniste din Transnistria pentru a susține economia regiunii.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Problemă electorală
Gazul rusesc este o chestiune invocată frecvent ca temă de campanie în alegerile din R. Moldova, politicienii pro-ruși marșând pe potențialul lor de a câștiga concesii de la Moscova sub formă de prețuri mai scăzute la gaze.
În ultimele alegeri, în luna februarie a acestui an, Partidul Socialist pro-rus, PSRM, a jucat foarte mult cartea gazului, promițând că, în cazul în care vor fi aleși, vor reduce rapid prețurile la gaze.
În ianuarie, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Moscova, pentru a discuta despre livrările de gaze. „Am discutat despre problemele legate de livrarea gazelor naturale din Federația Rusă în Moldova și despre politica de prețuri pentru îmbunătățirea situației consumatorilor moldoveni”, a declarat Dodon după întâlnire. El a insistat că prețurile nu vor fi ridicate ridica și au sugerat că, dacă PSRM va veni la putere, problema va fi rezolvată fără întârziere.
Dodon a remarcat că el și Miller au același semn zodiacal, Vărsător, reprezentând împreună o „echipă serioasă”.
Gazprom, însă, nu a avut nici o dispoziție pentru glume și a ridicat prețul pe care îl plătește Moldovei în primele trei luni ale anului 2019 cu 25%, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 237,46 dolari pe mia de metri cubi.
Consumul de gaz din Moldova este în creștere; țara a importat mai mult în 2018 din Rusia – 1,13 miliarde metri cubi – decât în orice moment din 2011, în creștere cu aproximativ 9,3% în 2017.
Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat
Reguli clare, nu doar infrastructură
Având în vedere vulnerabilitatea securității energetice a Moldovei, expertul în energetică Ana Nutu de la „Expert Forum”din București a declarat pentru BIRN că ar putea fi nevoie de negocieri trilaterale între Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova.
Astfel de discuții s-ar putea referi la rezolvarea problemelor de reglementare și tehnice privind livrările de gaze din Ucraina în R. Moldova, a spus ea.
Conectivitatea cu România se poate confrunta cu alte întârzieri, spun experții.
„Cel mai probabil, interconectorul va fi finalizat” în 2020, a declarat Nutu pentru BIRN. „Dar asta nu înseamnă neapărat că va exista o alternativă reală pentru consumatorul moldovean […] Sunt necesare reguli de piață pentru ca furnizorii din România să vândă gaze către Moldova; nu este vorba numai de infrastructură „. „E nevoie ca Moldova să scape de dependența de energie electrică din Transnistria, să poată cumpară din România și din Ucraina și să aibă de unde alege. Pentru asta, trebuie organizate licitații transparente pentru achiziția de energie electrică, deoarece atunci când va exista interconexiunea cu România, să existe interes din partea unor furnizori români să intre într-o piață care poate oferi condiții corecte „, a spus Nutu.
„Întrebarea este dacă factorii de decizie de la Chișinău doresc cu adevărat să rezolve această problemă sau nu”, mai precizează experta.
Cu toate acestea, Gaibu a mai spus că trebuie luată în calcul și ipoteza cum că Gazprom ar putea condiționa orice nou contract de gaze cu privire la garanția datoriilor din partea guvernului moldovean „care, evident, în viitor s-ar transforma în datoria națională a Republicii Moldova”.
Autor: Mădălin Necșuțu pentru Balkan Insight, corespondență de la Chișinău
N.R.- Unele intertitluri aparțin redacției KARADENIZ PRESS
