de Isac Mihai | oct. 17, 2018 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina
Putin trimite trupe suplimentare în Kerci
Comitetul federal rus de investigații a reclasificat explozia de la colegiul din orașul Kerci, Crimeea, din atac terorist în omor cu urmări grave, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Liderul separatist pro-rus din peninsula Crimeea, Serghei Aksionov, citat de mass-media rusă, atacul, în care au murit cel puțin 18 persoane, a fost comis de un student al instituției de învățământ, care mai târziu s-a sinucis, corpul neînsuflețit al atacatorului fiind descoperit în una din încăperile colegiului. O perioadă oficială de doliu de 3 zile a fost declarată de administrația separatistă condusă de Serghei Aksionov, iar autoritățile ruse federale au desfășurat în oraș efective suplimentare de soldați și blindate.
Bilanț confuz
Rapoartele autorităților locale și ale serviciilor de securitate ruse, citate de mass-media regională, dau cifre diferite despre totalul victimelor, pe fondul confuziei generale. Până în acest moment mass-media a relatat că în urma atacului asupra colegiului din Kerci au murit cel puțin 18 persoane, majoritatea studenți ai colegiului. Surse anonime, citate pe rețelele sociale, au vehiculat un număr de cel puțin 30 de morți, inclusiv studenți și cadre didactice.
Directoarea Colegiului Tehnic din Kerci, un oraș de aproximativ 140 de mii de oameni din estul peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Federația Rusă în 2014, a declarat că instituția sa a suferit un atac terorist, comparând atacul cu criza de la Beslan.
O versiune vehiculată inițial de autoritățile locale acredita o explozie de gaze, în timp ce localnicii menționează pe rețelele sociale explozia repetată a unor grenade, atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirilor colegiului atacat. Potrivit presei locale, martorii oculari și elevii colegiului au auzit mai multe explozii, iar ferestrele clădirilor s-au făcut ţăndări. Ulterior, autoritățile separatiste au mai declarat că mai multe explozii s-au datorat unor butelii de gaze, fapt dezmințit ulterior.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Kremlin: posibil atac terorist
Dmitry Peskov, purtatorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, a declarat anterior că serviciile de securitate anchetează posibilitatea unui atentat, pe fondul speculațiilor repetate vehiculate în mass-media rusă cu privire la existența în sânul populației tătare din peninsula Crimeea a unor celule radicale teroriste. Mass-media federală rusă a precizat că Moscova consideră acesta un atentat terorist, președintele Vladimir Putin dispunând serviciilor de spionaj rusesc să demareze o anchetă.
„În mod operativ a fost stabilită identitatea tânărului care a intrat în colegiu chiar înainte de incident, care ţinea în mână o armă de foc, conform imaginilor de pe camerele de supraveghere. S-a stabilit că acesta este Vladislav Rosliakov, de 18 ani, elev în anul patru la respectivul colegiu’, a indicat purtătoarea purtătoarei de cuvânt a comitetului de anchetă rus de pe lângă Parchetul General de la Moscova, Svetlana Petrenko, citată de mass-media.
Menționăm că majoritatea populației tătare s-a opus anexării de către Federația Rusă a peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol, susținând menținerea acesteia în cadrul Ucrainei. Această posiție a dus la declanșarea unei campanii de arestări în rândul activiștilor și liderilor tătari, doi dintre aceștia, Mustafa Djemilev și Refat Ciubarov, primind interdicție de a intra pe teritoriul crimeean.
Arme din belșug
În urma evenimentelor din primăvara anului 2014, care au dus la anexarea Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, în regiune au avut loc acțiuni ale unor structuri paramilitare, susținute de către forțele speciale ale Federației Ruse, așa-numiții omuleți verzi. În timpul confuziei generate de retragerea rapidă a contingentelor militare ucrainene, un mare număr de arme au fost sustrase din depozitele militare, serviciilor de securitate și poliției.
Concomitent, Crimeea era recunoscută și înainte de 2014 pentru proliferarea unor structuri paramilitare căzăcești pro-ruse, care dispuneau de armament ușor, membrii lor efectuând exerciții regulate.
Atentatorul, Vladislav Rosliakov, este un recunoscut susținător al politicii ruse ăn Crimeea și Donbass, conform postărilor acestuia de pe rețelele sociale, publicate de mass-media rusă federală și regională.
Pe fondul acestor particularități și a acecsului ușor la arme, atentatul de astăzi de la Kerci nu este o surpriză pentru observatorii situației din regiune. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 15, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul sirian, Bashar Al Assad, recunoaște independența Abhaziei și Oseției de Sud, aliate strategice ale Moscovei în Caucaz
Serghei Aksenov, așa-zisul premier al regiunii Crimea, provincia ucraineană anexată de Rusia în 2014, urmează să efectueze o vizită de două zile la Damasc, capitala Siriei, relatează ziarul pro proguvernamental al-Watan, citat de mass-media internațională.
Reamintim că Moscova este, alături de Iran, un aliat-cheie al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, din punct de verede militar, economic și diplomatic, în conflictul care afectează Siria de peste şapte ani.
Alianțe strategice
Liderii altor două regiuni separatiste georgiene, Osetia de Sud şi Abhazia, au efectuat de asemenea vizite la Damasc în cursul acestui an, pe fondul intensificării relațiilor dintre aceste entități și Siria. În cursul războiului din statul arab, sute de voluntari din cele două regiuni au participat, inclusiv ca membrii ai companiilor private militare ruse (ex: Wagner), la efortul militar al regimului de la Damasc.
Siria a recunoscut anterior independența republicilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia și a stabilit relații diplomatice cu aceste teritorii ocupate de Rusia. Până în prezent, doar Rusia, Venezuela, Nicaragua și Nauru au recunoscut independența celor două republici autoproclamate – Osetia de Sud și Abhaziei. Georgia a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia după agresiunea militară ruseasca din august 2008, fiind demrațai pași similari și în privința relațiilor cu Siria.
Anunț așteptat
”Ministerul de Externe” al Osetiei de Sud a declarat, la sfârșitul lunii mai 2018, că „Republica Osetia de Sud și Republica Arabă Siria, afirmând angajamentul lor față de principiile de bază ale dreptului internațional (…) anunța recunoașterea reciprocă și stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivel de ambasador“, se arata în comunicatul citat. Un anunț similar a fost dat publicității și de autoritățile de la Suhumi, care au anunțat și vizita iminentă a liderului sirian în mica republică caucaziană.
Recunoașterea de către Siria a independenței Abhaziei și Oseției de Sud fost speculată periodic de către mass-media, având în vedere că Damascul este una dintre puținele state care a recunoscut anexarea Crimeei de către Moscova, principalul său aliat militar și economic.
Sute-de-mercenari-din-Abhazia-și-Oseția-de-Sud-luptă-pe-frontul-sirian
Legături militare
Relațiile dintre Siria și cele două regiuni caucaziene sunt mult mai ample decât pare la prima vedere, au declarat surse diplomatice abhaze în exclusivitate pentru Karadeniz Press. Astfel, în afară de relațiile comerciale, în Abhazia s-au stabilit câteva sute de etnici abhazi și din alte etnii caucaziene, originari din comunitățile din Siria, unde au fost colonizați pe timpul Imperiului Otoman, când ambele regiuni erau sub stăpânirea fostului imperiu.
Concomitent, sursele citate au mai declarat că un număr de câteva sute de abhazi participă la războiul din Siria în calitate de angajați ai forțelor militare ruse ori ai organizației de securitate privată Wagner, parte a efortului de război rus de pe frontul sirian. Sursele citate au mai declarat că aroximativ 50 de abhazi au decedat pe frontul sirian în ultimii ani. Concomitent, autoritățile ruse și siriene duc o campanie intensivă de recrutare a unor cadre active ale armatei ori serviciilor de securitate abhaze, pentru a lupta în Siria.
Serghey Aksyonov, liderul pro-rus la Crimeei, în pelerinaj diplomatic la Damasc
Zilele Crimeei în Siria
„În perioada 12-16 octombrie 2018, în diferite orașe siriene vor fi organizate Zilele Republicii Crimeea (nr: Damasc, Latakia). O delegație oficială a Republicii Crimeea condusă de Serghei Aksenov se va deplasa la Damasc pentru aceste evenimente”, a declarat organizatorul vizitei Copreședintele Asociației „Delovaia Rossia”, Andrei Nazarov. Conform sursei citate, delegația va mai include președintele Consiliului de Stat din Crimeea, Vladimir Konstantinov, miniștrii din Crimeea și Sevastopol (considerat subiect federal de legislația rusă) și reprezentanți ai comunității de afaceri.
„Sunt planificate o serie de întâlniri cu conducerea de vârf a țării. Un eveniment de afaceri cheie va fi sesiunea de vizită a celui de-al cincilea aniversar al Forumului Economic Internațional de la Yalta”, a adăugat el.
În cadrul vizitei, se intenționează, de asemenea, „continuarea dialogului privind reconstrucția economică a Siriei și stabilirea unei cooperări depline”.
„În aprilie, aceste subiecte au fost discutate în cadrul Conferinței de la Yalta, iar sarcina noastră este acum să trecem de la cuvinte la fapte, în special în ceea ce privește acordurile încheiate anterior, una dintre ele implicând crearea unei societăți mixte de transport maritim, pentru a facilita logistica „, a explicat el.
Nazarov a menționat că un alt proiect își propune deschiderea unei reprezentanțe comerciale a Republcii Crimeea în Siria, unde vor fi comercializate produse din Crimeea.
Menționăm că peninsula Crimeea este vizată de sancţiuni occidentale de la anexarea sa de către Rusia, în 2014. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | oct. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, un nou an de război în Donbass
„Mulţumesc, domnule Putin, că ai făcut ca ţara mea să fie mult mai pro-europană şi mai euro-atlantică”, a declarat preşedintele Petro Poroşenko, la CNN, remarcând că numărul compatrioţilor săi care susţin integrarea europeană a crescut între timp în mod semnificativ. „Politica Kremlinului a determinat ucrainenii să susțină integrarea în Uniunea Europeană și în NATO. Mulțumesc domnule Putin că ai făcut ca țara mea să fie mult mai pro-europeană și mult mai euro-atlantică”, a mai declarat Poroșenko, care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Sprijinul pentru UE și NATO, în creștere
Poroșenko a spus că numărul ucrainenilor care susțin integrarea europeană a crescut de 23 la 74% de la începutul agresiunii ruse asupra Ucrainei, iar numărul celor care susțin aderarea la NATO a crescut de la 16 la 55%.
Liderul de la Kiev a întreprins o vizită în Statele Unite cu ocazia celei de 73-a Adunare Generală a ONU. Poroșenko a declarat că ONU va adoptat în curând o Rezoluție prin care va susține că peninsula Crimeea este teritoriu ocupat, iar Rusia va fi recunoscută țară agresoare.
La sfârșitul lunii trecute, Kievul a informat Moscova că nu mai prelungește Tratatul de prietenie și cooperare semnat în 1997.
Ucraina, baza imperiului rus
Preşedintele rus Vladimir Putin are nevoie de întreg teritoriul Ucrainei, deoarece imperiul rus nu există fără Ucraina, a declarat anterior, la Harkov, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko, citat de agenţia de presă Unian, în contextul în care Moscova a anexat în 2014 peninsula Crimeea şi este acuzată de susţinerea rebelilor separatişti din estul Ucrainei.
În acelaşi timp, Petro Poroşenko a afirmat că niciun om politic ucrainean nu se va decide să soluţioneze problema teritoriilor ocupate (Crimeea şi estul prorus) prin metode militare, întrucât Kievul pune accent pe vieţile umane, deşi forţele proguvernamentale luptă de patru ani împotriva rebelilor separatişti din Lugansk şi Doneţk într-un conflict soldat cu peste 10.000 de morţi, potrivit datelor ONU.
Ucraina intră într-un nou an electoral
Atacuri politice
În discursul rostit la Academia Naţională de Ştiinţe Juridice din Harkov, el i-a criticat atât pe „radicalii” de la Kiev, care îndeamnă la rezolvarea prin forţă a problemei teritoriilor ucrainene „ocupate”, dar fac astfel de apeluri „de pe canapea”, cât şi pe „pacificatorii” din rândul clasei politice ucrainene care se pronunţă pentru federalizarea Ucrainei.
Pacea se poate obţine în estul Ucrainei doar pe cale politico-diplomatică, a apreciat preşedintele ucrainean, subliniind că eliberarea „teritoriilor ocupate” prin metode militare este inacceptabilă pentru că şi-ar pierde viaţa o mulţime de civili, ceea ce este inadmisibil.
„Niciun politician ucrainean, inclusiv eu, nu va lua vreodată o decizie care să transforme Doneţkul în Groznâi (capitala Ceceniei) din primul şi al doilea război ruso-cecen. Ucraina nu este Rusia, ea aparţine unei civilizaţii diferite, unde viaţa umană are preţ”, a menţionat Poroşenko, insistând că pentru Ucraina este inacceptabil scenariul utilizat de Rusia în Cecenia când aviaţia rusă a efectuat bombardamente masive, soldate cu numeroase victime printre civili.
„Cheia păcii” în Ucraina nu se afla nici la Washington, nici la Londra, ci la Moscova, a afirmat preşedintele ucrainean, indicând că Rusia se opune în prezent desfăşurării unei forţe de menţinere a păcii în estul Ucrainei sub mandat ONU. Dacă Rusia va bloca adoptarea unei decizii în acest sens, atunci ea va confirma astfel că nu doreşte pacea, a insistat el.
NATO și UE în Constituție
Conform articolelor publicate anterior de KARADENIZ PRESS, președintele Poroșenko a demarat procedura pentru înscrierea în Constituția Ucrainei a obiectivelor de aderare a ţării la NATO şi la Uniunea Europeană. Deputații din grupul pro-prezidențial din Rada Supremă (n.r.-parlamentul unicameral al Ucrainei) a făcut recent primul pas în acest sens.
Deputaţii au votat pentru înaintarea proiectului de lege către Curtea Constituţională. Au fost 321 de voturi pentru modificarea legii fundamentale, iar minimum necesar era de 300, precizează puterea de la Kiev.
Proiectul de lege a fost depus luna aceasta la Parlament de preşedintele ţării, Petro Poroşenko. După avizul Curţii Constituţionale, legea trebuie aprobată prin votul final al parlamentarilor, cu aceeaşi majoritate de 300 din 450.
Irina Luţenko, reprezentanta preşedintelui în Parlament, a precizat că amendamentele vizează preambulul, trei articole şi prevederile tranzitorii din Constituţie.
Din 2014, Ucraina a renunţat la politica multilaterală şi s-a orientat către integrarea Europeană, iar Parlamentul a revocat statutul de nealiniere al ţării, permiţând participarea la alianţe militare. Cu toate acestea, nici NATO și nici UE nu au oferit Ucrainei perspective apropiate de aderare. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Igor Dodon refuza sa recunoasca in mod clar apartenenta Peninsulei Crimea la Ucraina
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, ezită să răspundă dacă recunoaște integritatea Ucrainei, însă declară că „în 27 de ani de independență a Republicii Moldova, conducerea țării vecine a recunoscut integritatea teritorială a statului ucrainean și nimic nu s-a schimbat”. Declarația a fost făcută de către șeful statului la emisiunea „Puterea a patra”, de la postul de televiziune N4, preluată de mass-media de Chișinău.
„În 27 de ani de independență ai Republicii Moldova, conducerea de vârf a acestui stat, niciodată nu a pus sub semnul întrebării integritatea teritorială a statelor vecine și nimic nu s-a schimbat. Noi avem problema transnistreană, care nu e soluționată. Noi vrem să fim prieteni și cu Federația Rusă și cu Ucraina. Sper că mai târziu va exista un dialog între aceste două țări prietene nouă. Însă, conducerea de vârf a Moldovei și cetățenii trebuie să tragem învățătura din greșelile prietenilor noștri”, a afirmat Dodon în cadrul emisiunii.
Refuz total
Întrebat de către moderatorul emisiunii „Cui ar trebui să aparțină Crimeea?”, Igor Dodon a refuzat să răspundă la această întrebare, afirmând că „s-a expus deja”.
Totodată, președintele țării a menționat că este mereu deschis să se întâlnească cu președinții statelor vecine. „Ceea ce ține de întrevederea cu președinții statelor vecine, eu totdeauna sunt deschis pentru întrevederi fie în Republica Moldova sau în România ori Ucraina. Pe agendă noi nu avem programate întrevederi cu domnul Poroșenko, nici la noi nici la ei, însă poate pe platformele internaționale va fi posibilitate de a ne vedea”, a mai spus Dodon.
Condițiile lui Poroșenko
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat, în timpul unei ședințe cu reprezentanții corpului diplomatic ucrainean, că este gata să discute cu Igor Dodon doar în condițiile în care ultimul susține integritatea teritorială a statului ucrainean, relatează postul EspresoTV.
„Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că este gata de dialog și eu susțin că sunt gata de dialog. Avem relații foarte productive la nivel guvernamental. Acest lucru îi este bine cunoscut șefului statului moldovean, ca și despre așteptările președintelui Poroșenko și ale Kievului care vor oficializarea expresiei unui sprijin clar pentru integritatea teritorială și independența țării noastre, incluzând Crimeea. Așteptăm o poziție fermă, corespunzătoare, din partea vecinilor noștri”, a subliniat Poroșenko.
Dodon și Crimeea
În octombrie 2016, în cadrul dezbaterilor electorale de la RTR-Moldova, fiind întrebat cui aparţine Crimeea, Igor Dodon a spus că Federaţiei Ruse, după care a refuzat să dezvolte subiectul, deşi moderatorul Anatolie Golea a insistat.
Ulterior Igor Dodon a declarat: „Se speculează prea mult pe acest subiect. Şi răspunsul a fost următorul. De facto, Crimeea este parte a Federaţiei Ruse acum, dar juridic nu a fost recunoscută de către Occident şi de majoritatea ţărilor. Şi juridic nu ştiu dacă va fi recunoscută în timpul apropiat”. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata
Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a denunţat ‘agresiunea rusă’ în estul separatist al Ucrainei, într-o declaraţie neobişnuit de puternică făcută în cadrul vizitei pe care o efectuează la Kiev, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kurz a lansat un apel către Moscova să revină la masa negocierilor pentru a rezolva situaţia din Donbas, pe fondul controversatei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, când a dansat cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl, fiind invitat la nunta acesteia, la care a participat şi cancelarul Kurz.
Avertisment ori jocuri diplomatice
‘Nu vorbesc doar în calitate de cancelar (austriac), ci şi în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă’, a afirmat Kurz într-o conferinţă de presă comună susţinută cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la Kiev, în care a evocat că, în luna iunie, UE a prelungit sancţiunile împotriva Rusiei.
‘Vreau să subliniez că suntem foarte preocupaţi de faptul că situaţia (din Donbas) rămâne dificilă, ca înainte’, a spus cancelarul austriac în finalul discuţiilor purtate la Kiev, potrivit comunicatului dat publicităţii de preşedinţia ucraineană.
Format depășit
În acelaşi timp, Sebastian Kurz a invitat Rusia să revină la ‘masa negocierilor’ în cadrul aşa-numitului ‘format Normandia’ (Ucraina, Germania, Franţa, Rusia). ‘Chiar dacă va fi un progres nesemnificativ, negocierile trebuie continuate, deoarece acesta este singurul format pe care îl avem deocamdată, reprezentând şi singura posibilitate de a negocia pentru ca, într-o bună zi, să ajungem la o soluţie paşnică”, a concluzionat Kurtz, citat de mass-media din Ucraina.
Demersurile cancelarului vin pe fondul speculațiilor din mass-media austriacă privind intențiile cancelarului Kurz de a propune unei noi formule de negocieri pentru rezolvarea conflictului separatist din Ucraina, sub genericul de Platforma Viena.
Nuntă cu năbădăi
Vizita cancelarului austriac survine într-un moment delicat al relaţiilor între Viena şi Kiev. Autorităţile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită în Austria a preşedintelui Vladimir Putin, care a asistat la 18 august la nunta şefei diplomaţiei austriece Karin Kneissl, cu care a şi dansat, aminteşte AFP.
Referitor la această vizită, care a provocat o polemică acerbă în Austria, Putin a spus că a fost o călătorie ‘strict privată’ la invitaţia ministrului de externe austriac. Şeful statului rus a plecat apoi la Berlin pentru negocieri cu cancelarul german Angela Merkel.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că ‘nunţile’ nu ajută la ‘oprirea agresorului rus’ în Ucraina, mulţumind Vienei pentru ‘sprijinul puternic’, conform mass-media franceze.
Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice
Dans catastrofal
Dansul de luna trecută al preşedintelui rus Vladimir Putin cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl la nunta acesteia este văzut ca „o catastrofă”, a declarat recent ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, relatează mass-media austriacă. „Este o chestiune de încredere”, a spus Klimkin, care s-a întâlnit cu cancelarul austriac Sebastian Kurz marţi la Kiev, în comentarii difuzate de agenţia austriacă de presă APA. „Sebastian este un prieten al Ucrainei şi un diplomat inteligent. Am încredere în el”, a adăugat Klimkin.
Luna trecută, Putin a fost oaspete de onoare la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Ei au fost filmaţi dansând în timpul festivităţilor desfăşurate într-un sat viticol din sud-estul Austriei.
Aproximativ 100 de invitaţi au fost la nuntă, inclusiv Kurz. Putin a adus cu el un cor tradiţional rusesc, a cărui prestaţie a fost cadoul său de nuntă.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină s-au prăbuşit la un nivel istoric în ultimii ani de când Rusia a anexat de la Ucraina regiunea de sud Crimeea, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în 2014, în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană.
Jocuri austriece
Deşi UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei de la anexarea Crimeii, unele state membre, inclusiv Austria și Ungaria, au relaţii calde cu Moscova.
Austria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, calitate în care oficialii austrieci au cerut de mai multe ori suspendarea sancțiunilor împotriva Moscovei, demersuri care au îngrijorat cancelariile europene. Existenta in Viena a unui puternic pol de interese ale Federatiei Ruse a fost semnalat, in mod repetat, de serviciile de informatii occidentale si austriece (N.G.)
