de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE
Statele GRECO, îngrijorate de ofensiva împotriva justiției din Parlamentul de la București
Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) se declară, într-un raport publicat în această săptămână, profund îngrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar şi ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) adoptate recent de Parlamentul României, ca şi de proiectele de amendamente la legislaţia penală, relevă un comunicat de presă al Consiliului Europei, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
GRECO a elaborat acest raport în baza unei decizii luate la sesiunea plenară din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluări urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din România, ţinând cont de faptul că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie.
Proces controversat
Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de către Parlament în decembrie 2017 nu conţin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Totuşi, GRECO este îngrijorat de potenţialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale şi parchete. În pofida importanţei şi a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil.
”GRECO cere României în special să renunţe la crearea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, de destituire a şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA), şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă”, relevă raportul citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Critici dure
De asemenea, GRECO reia recomandarea ca procedura de numire şi revocare pentru majoritatea funcţiilor de procurori, altele decât cea de procuror-şef, în conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, şi ca CSM-ului să i se acorde un rol mai puternic în această procedură.
Pe de altă parte, GRECO critică şi proiectele de amendamente la legislaţia penală care, în cazul adoptării lor, ar fi în contradicţie evidentă cu unele dintre angajamentele internaţionale ale României, printre care Convenţia penală privind corupţia. ”Amendamentele la procedura penală discutate în prezent de comisia comună parlamentară specială sunt percepute de către ţările străine drept o ameninţare pentru eficienţa asistenţei juridice reciproce”, menţionează documentul citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Avertizări diplomatice
În plus, raportul critică o serie de proiecte legislative iniţiate în Senat la 21 decembrie 2017 care ar slăbi considerabil incriminarea diverselor infracţiuni legate de corupţie în Codul Penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica oficialilor aleşi, iar cu privire la abuzul în serviciu amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise în care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro.
”GRECO invită România să prezinte, la următoarea sesiune plenară (18-22 iunie 2018), o actualizare a situaţiei reformelor propuse şi să se abţină de la adoptarea altor amendamente la legislaţia penală care i-ar submina capacităţile sale anticorupţie”, adaugă raportul Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei. (M.A.B./M.I.)
de Anatol Terzi | aug. 30, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Consiliul Europei şi-a exprimat, miercuri, „consternarea” faţă de respingerea de către Curtea de Casaţie de la Kiev a apelului înaintat de fostul prim-ministru ucrainean Iulia Timoşenko împotriva condamnării sale la şapte ani de închisoare.
„Date fiind numeroasele întrebări care au fost ridicate cu privire la procedurile judiciare care au dus la condamnarea sa, ne aşteptam ca Curtea de Casaţie să îi accepte apelul”, afirmă într-un comunicat preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, deputatul francez Jean-Claude Mignon, şi co-raportorii pentru Ucraina, Mailis Reps (Estonia) şi Marietta de Pourbaix-Lundin (Suedia). Totodată, co-raportorii şi-au anunţat intenţia, „în urma unei invitaţii a preşedintelui” ucrainean Viktor Ianukovici, de a se deplasa în Ucraina în septembrie, „pentru a examina posibile piste politice de rezolvare a acestei chestiuni în spiritul normelor Consiliului Europei”.
Ei au „reamintit că preşedintele Ianukovici le-a indicat în mod clar că este pregătit să intervină în acest caz dacă apelul dnei Timoşenko ar fi respins de Curtea de Casaţie”. „În consecinţă, îi solicităm să îşi respecte cuvântul cât mai curând pentru a găsi o soluţie la situaţia foştilor membri ai guvernului încarceraţi. Aceste cazuri nu ar trebuie lăsate să greveze asupra viitoarelor alegeri” legislative din Ucraina, de la 28 octombrie, conchid semnatarii. Ucraina este membră a Consiliului Europei din anul 1995.
Curtea de Casaţie din Ucraina a respins miercuri recursul fostului premier Iulia Timoşenko şi a confirmat astfel condamnarea sa la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Închisă de un an, Iulia Timoşenko a fost condamnată în luna octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în urma semnării unui contract de gaze cu Rusia considerat dezavantajos pentru Kiev în perioada în care era şefa guvernului. Fostul premier a contestat verdictul, pe care l-a denunţat ca fiind o răzbunare politică a preşedintelui Viktor Ianukovici, ales în 2010.
Cazul Timoşenko a provocat o criză gravă în relaţiile dintre Kiev şi Occident, care denunţă motivaţia politică a afacerii şi cere eliberarea opozantei, împiedicată să candideze la alegerile legislative de la 28 octombrie din Ucraina. Suferind de hernie de disc, Iulia Timoşenko a fost transferată în mai din închisoarea sa din Kharkiv într-o clinică publică.
de Vitalie Goncearov | sept. 5, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
CIA, amenintata cu ancheta
Consiliul Europei a acuzat România că a avut o închisoare secretă CIA timp de doi ani, unde a „găzduit” un aşa-numit „deţinut de mare valoare” (HVD), si anume Khalid Sheikh Mohammed, unul din organizatorii atacurile împotriva Statelor Unite din data de 11 septembrie 2011. România a fost de asemenea complice în detenţiile secrete ale CIA. Un sit negru CIA a fost deschis lângă Bucureşti pe 23 septembrie 2003, imediat după închiderea locaţiei secrete în Polonia. Este cunoscut faptul că cel puţin unul dintre „deţinuţii de mare valoare” din Polonia a fost livrat direct la Aeroportul Băneasa, în miez de noapte. Operaţiunile CIA au continuat în România timp de peste doi ani.
Raportul se referă la închisoarea denumită Britelite de CIA. Consiliul Europei a „dojenit” România că nu vrea să investigheze cazul. „Din păcate, autorităţile române nu au dat dovadă de voinţă adevărată de a investiga tot adevărul despre ceea ce s-a întâmplat pe teritoriul românesc. Singurul răspuns oficial a fost «negare», susţinută de un raport al Senatului, care a respins toate acuzaţiile. O anchetă de urmărire penală, sau o anchetă publică, nu mai poate fi evitată.”
De-a lungul timpului, România a negat în repetate rânduri prezenţa închisorilor secrete. Până la această oră nu a apărut nici o reacţie oficială la ultimele acuzaţii.
Ancheta pentru CIA
Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, îndeamnă Lituania, Polonia şi România să-şi clarifice rolurile în cadrul programului CIA de ‘detenţie şi tortură în secret’ împotriva suspecţilor de terorism, transmite luni Associated Press, potrivit Agerpres. Responsabilul CoE a declarat luni că ‘daunele provocate sistemului nostru european de protecţie a drepturilor omului’ pot fi reparate doar dacă va fi restabilit întregul adevăr.
În anii 90, aminteşte AP, prin sute de zboruri secrete ‘de transfer extraordinar’ ar fi fost mutaţi deţinuţi între diferite închisori din străinătate conduse de CIA şi baza militară americană de la Guantanamo. Potrivit lui Hammarberg, metodele folosite în aceste închisori la interogatorii au ‘depăşit frecvent limita’ cruzimii şi torturii. Sunt imperative şi deja de multă vreme necesare anchete cu rezultate în legătură cu aceste situaţii, subliniază Hammarberg într-un comunicat preluat de AP.
de Anatol Terzi | mart. 11, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Membrii Parlamentului European solicita o noua revizuire a legislatiei ungare privind presa in ciuda amendamentelor adoptat in aceasta saptamana de parlamentul de la Budapesta, intr-o rezolutie semnata de patru grupuri politice. Deputatii mai solicita prezentarea unei propuneri de directiva europeana privind libertatea mass-media, pluralismul si guvernanta independenta inca in acest an. In rezolutia adoptata astazi de Parlament, cu 316 voturi pentru, 264 impotriva si 33 de abtineri, semnata de grupurile politice S&D, ALDE, grupul Verzilor/ALE si GUE/NGL, Parlamentul solicita autoritatilor ungare o noua revizuire a legii privind mass-media, in baza observatiilor si propunerilor facute de mai multe organizatii europene, inclusiv PE, OSCE si Consiliul Europei si chiar „sa abroge si sa nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile” cu Tratatele UE, Carta Drepturilor Fundamentale si Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Rezolutia alternativa depusa de grupul PPE, care saluta modificarile aduse de autoritatile ungare, a fost retrasa inaintea sesiunii de vot. In plus, se solicita autoritatilor ungare sa restabileasca independenta guvernantei mass-media si sa puna capat interferentei statului in ceea ce priveste libertatea de exprimare si spatiul editorial. Mai mult, reglementarea excesiva a mass-mediei este contra-productiva pentru existenta unui pluralism eficient in sfera publica, mentioneaza rezolutia. Parlamentul saluta cooperarea dintre Comisia Europeana si autoritatile ungare pentru a alinia prevederile legii maghiare privind presa la tratatele si legislatia UE, ca si aprobarea amendamentelor la nivel national. In rezolutie se deplange insa „decizia Comisiei de a viza doar trei aspecte in ceea ce priveste punerea in aplicare a acquis-ului comunitar de catre Ungaria” si i se solicita Comisiei sa examineze respectarea de catre Ungaria si a altor acte legislative in materie.
Si Romania e criticata
Chiar daca luni, 7 martie, Parlamentul de la Budapesta a aprobat modificarile legislative solicitate de Comisie, OSCE si Consiliul Europei, deputatii au reliefat problemele inca restante: independenta politica si financiara a serviciului public de radiodifuziune, protectia confidentialitatii surselor jurnalistice, sanctiuni disproportionate si extreme impuse din motive discutabile si nedefinite, precum si un control politic si guvernamental generalizat si centralizat asupra mass-media. Deputatii europeni subliniaza de asemenea ca „pluralismul si libertatea constituie in continuare un motiv serios de ingrijorare in UE si in statele sale membre, in special in Italia, Bulgaria, Romania, Republica Ceha si Estonia, aspect reliefat de recentele critici la adresa legislatiei privind mass-media”. In acest sens, deputati solicita o directiva europeana privind libertatea mass-media, pluralismul si guvernanta independenta inca in acest an.
Federatia Europeana a Jurnalistilor a cerut Ungariei schimbarea legii presei
La sfarstitul lunii februarie, Federatia Europeana a Jurnalistilor (FEJ) a facut apel la Ungaria sa aplice o „operatie radicala” legii mass-media. „Avem nevoie de o operatie radicala pentru a schimba complet aceasta lege si pentru a repune Ungaria in conformitate cu standardele europene”, a precizat presedintele FEJ Arne Konig intr-un comunicat. Konig a spus ca amendamentele la aceasta lege, convenite intre Ungaria si Uniunea Europeana la inceputul saptamanii, implica numai schimbari de suprafata si nu ating chestiunea centrala, in special nerespectarea Cartei Drepturilor Fundamentale. „Desi Comisia Europeana a spus ca este satisfacuta de aceste schimbari, FEJ si jurnalistii din Ungaria considera ca amendamentele ar putea fi numai de natura tehnica”, se arata in comunicatul citat. „Trebuie o actiune puternica si hotarata pentru a revigora jurnalismul independent in Ungaria”, a spus Konig. Parlamentul European a decis amanarea votului cu privire la rezolutiile referitoare la legea presei din Ungaria, in contextul anuntului facut de Comisia Europeana in cadrul dezbaterii de miercuri. Comisarul Kroes a declarat ca s-a ajuns la un acord cu autoritatile maghiare, in vederea alinierii legii la normele europene. In cadrul dezbaterii de miercuri, reprezentantii PPE și-au exprimat satisfactia fata de decizia guvernului de la Budapesta, solicitand plenului Parlamentului amanarea votului privind rezolutiile pe aceasta tema. Membrii celorlalte grupuri politice au reliefat ca modificarile agreate ar putea sa fie insuficiente pentru a asigura libertatea presei in Ungaria. La sfarsitul lunii ianuarie 2011, aproximativ 7.000 de manifestanti au cerut, la Budapesta, retragerea legii controversate a presei, pe care Guvernul conservator al lui Viktor Orban a promis sa o modifice, dupa un val de critici internationale. Mobilizarea, organizata pe Internet, a fost mai slaba decat la marsul anterior, din 14 ianuarie, la care au participat aproximativ 10.000 de persoane. Alte patru coloane au fost organizate, joi, in orase din tara. La Budapesta, reprezentanti ai unor ONG-uri din domeniul aparararii drepturilor omului, Amnesty International si Uniunii ungare pentru Libertati Civile au sustinut discursuri in fata adunarii. Manifestantii protesteaza fata de un text, intrat in vigoare la 1 ianuarie, acuzat de criticii acestuia ca limiteaza libertatea presei. Comisarul european pentru Telecomunicatii, Neelie Kroes, a cerut Budapestei schimbari, intr-o scrisoare trimisa la 21 ianuarie. Scrisoarea nu viza, insa, toate cele trei cele mai controversate puncte, si anume protectia surselor, componenta autoritatii care supervizeaza mass-media – care este formata, in prezent, doar din patru apropiati ai Fidesz, partidul lui Viktor Orban – sau sanctiunile financiare prevazute de text, in special pentru atingerile aduse securitatii nationale sau moralei. Scrisoarea lui Neelie Kroes denunta inregistrarea obligatorie a institutiilor mass-media intr-un registru, extinderea legislatiei ungare la institutiile mass-media straine care opereaza in aceasta tara si regula care prevede „o acoperire echilibrata”.
de Isac Mihai | mart. 15, 2010 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Garda Maghiara, pregatita de razboi impotriva romanilor
Politica agresiva a Budapestei impotriva minoritatilor nationale si in special impotriva minoritatii romane, mascate sub diverse forme de „autoguvernari”, institutii fara continut de reprezentare a minoritatilor din Ungaria, a atras atentia Consiliului Europei care recomanda Ungariei sa elaboreze o strategie pe termen lung pentru protejarea si promovarea limbilor minoritatilor, intre care si romana, relateaza Romanian Global News, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Intr-un raport publicat la Strasbourg, Consiliul Europei mai cere Ungariei sa creeze scoli bilingve la toate nivelurile de educatie. Forul european solicita totodata Ungariei o mai buna finantare a educatiei in general dar si a invatamantului in limbile minoritatilor.
Reamintim ca Romania a cerut editarea de manuale pentru romanii din Ungaria, sprijin financiar pentru publicatii in limba romana si dotarea bibliotecilor din Ungaria cu carti romanesti. Conform unui protocol semnat intre cele doua tari, partea maghaiara trebuie sa ia masuri de incurajare a studiului limbii romane si infiintarea unui centru de perfectionare a cadrelor didactice care predau limba romana pentru minoritatea romaneasca din Ungaria.
Agentia citata mai precizeaza ca in urma unei metodologii extrem de agresive si sofisticate Ungaria a reusit practic sa asimileze complet pe cei peste 100.000 de romani greco-catolici si mare parte din cei peste cei 50.000 de romani ortodocsi. Sub 10.000 de romani mai vorbesc in prezent romaneste, acestia nefiind reprezentai in Parlamentul de la Budapesta iar „autoguvernarea” acestora este controlata de interese maghiare.
Garda Maghiara
Printre cele mai active organizatii anti-romanesti din Ungaria este Garda Maghiara, o organizatie de extrema dreapta din Ungaria, fondata in 2007 de partidul Jobbik si scoasa in afara legii de Tribunalul Budapesta in decembrie 2008, decizie confirmata in mod definitiv si irevocabil de Curtea de Apel Budapesta in data de 2 iulie 2009. „Membrii asociatiei traditionaliste Garda Maghiara au creat o atmosfera de teama, iar activitatile sale (…) – au incalcat demnitate” minoritatilor nationale din Ungaria. Garda Maghiara a folosit de la inceputul existentei sale simboluri din recuzita formatiunilor fasciste din Ungaria interbelica, iar liderii formatiunii s-au remarcat printr-o retorica rasista si xenofoba, ceea ce a dus la scoaterea formatiunii in afara legii. Liderii Garzii Maghiare au declarat ca doresc „sa apere Ungaria pe plan fizic, moral si intelectual”, Garda fiind considerata drept mostenitoarea Partidului Crucilor cu Sageti datorita uniformei negre, a juramantului de credinta, si a utilizarii drapelului alb striat cu rosu, emblema legendara a liderului tribal Árpád, emblema instrumentalizata ideologic de Partidul Crucilor cu Sageti. Printre principalii organizatori ai Garzii Maghiare se numara Lajos Fur, fost ministru maghiar al Apararii, precum si Gabor Vona.
Garda Maghiara s-a remarcat prin participarea la violentele miscari de strada din septembrie-octombrie 2006 indreptate impotriva guvernului socialist. Succesul public al initiatorilor a fost cimentat prin crearea oficiala, in 25 august 2007, a Garzii Maghiare, o noua militie de extrema dreapta, primii 56 de membri depunand juramantul in fata a 3.000 de simpatizanti care defileaza sub ferestrele palatului prezidential din Budapesta.
In decembrie 2008, la presiunea comunitatii internationale, Garda Maghiara a fost scoasa in afara legii de Tribunalul din Budapesta, decizie confirmata in mod definitiv si irevocabil de Curtea de Apel Budapesta in data de 2 iulie 2009.
Romani in pericol
Conform recensamantului din 2001, populatia Ungariei este formata din unguri 92.3%, roma 1.9%, precum si alte minoritati, inclusiv romani, in proportie de 5.8%. Potrivit unui raport al Centrului de Studii pentru Resurse Romanesti, care citeaza ultimul recensamant oficial al statului maghiar, in anul 2001 in Ungaria si-au declarat apartenenta la etnia romana un numar de 7.995 de oameni, iar vorbitori de limba romana s-au declarat 8.482. La recensamantul din 1990 s-au declarat etnici romani 10.740 persoane si vorbitori de limba romana doar 8.730. Liderii organizatiilor neguvernamentale romanesti sustin ca numarul romanilor din Ungaria este in jur de 20-25.000 de membri. Localitatile in care azi traieste majoritatea etnicilor romani din Ungaria se gasesc, de la Mures pana dincolo de Crisul-Repede, de-a lungul frontierei dintre Ungaria si Romania, respectiv in Budapesta, unde traiesc aproximativ 1.200 de etnici romani.
Sistemul autoguvernarilor minoritare din Ungaria a fost criticat de presa romaneasca din Ungaria. Situatia este cea mai grava in Budapesta, unde majoritatea membrilor Autoguvernarii Romanesti pe Capitala sunt etnici maghiari, unii chiar emigrati din Romania in Ungaria, situatie care ramane neschimbata pana in prezent.
Invatamant deficitar
Legislatia maghiara permite teoretic invatamantul in limba materna. In Ungaria functioneaza 11 scoli generale cu predare in limba romana in localitatile Aletea, Batania, Bedeu, Chitighaz, Micherechi, Otlaca-Pusta, Apateu, Cenadul Unguresc, Leucushaz, Sacal, Jaca. De asemenea la Giula, oras din apropierea granitei cu Romania, exista un liceu, Nicolae Balcescu, cu predare in limba romana. Invatamant superior in limba romana exista la Budapesta, la Universitatea „Eotvos Lorand“, unde sunt pregatiti profesori de romana pentru liceu, la Universitatea din Seghedin, unde termina profesorii de romana pentru scolile generale, precum si la Facultatea din Szarvas, unde sunt pregatiti invatatorii pentru clasele inferioare si educatoarele pentru gradinite.
O alta mare problema nerezolvata a invatamantului in limba romana in Ungaria este reprezentata de lipsa manualelor in limba romana. In scolile romanesti sunt folosite manualele tiparite in maghiara, conform programei maghiare, insa procesul traducerii lor in romana este dificil. In anul 2007 doar sase manuale au fost traduse in romana, in anul 2008 cifra fiind mai mica – doar doua, in vreme ce pentru minoritatea sarba din Ungaria au fost traduse in anul 2007 un numar de 16 manuale.
De asemenea, de cativa ani in scolile romanesti din Ungaria s-a renuntat predarea in limba romana din clasa I, preferandu-se ca copii sa invete scrisul si cititul in limba maghiara. Un alt fenomen este reprezentat de micsorarea numarului de copii care aleg sa invete in limba romana.
Mass-media sub asediu
Studioul teritorial de radio din Seghedin al Radiodifuziunii Maghiare difuzeaza un program radio in limba romana, cu acoperire nationala, inca din anul 1980. Redactia este la Seghedin si in prezent se confrunta cu o lipsa de personal. De asemenea exista aici si o redactie de televiziune in limba romana incepand din anul 1982, care emite saptamanal timp de 26 de minute. Emisiuni realizate in limba romana se transmit pe reteaua de cablu la Batania, Bichisciaba, Chitighaz si la Giula. Totodata, programul Televiziunii Romane poate fi receptionat aproape in toate localitatile populate de romanii din Ungaria.
Conform documentului citat, ca presa scrisa in Ungaria exista in limba romana revista „Foaia romaneasca“, Editura de presa si carti „NOI“, revista „Convietuirea“. In cursul anului 2009 s-a desfasurat un conflict care a pus in pericol aparitia saptamanalului Foaia Romaneasca de la Jula. Pe 3 aprilie 2009 Fundatia Publica pentru Minoritatile Nationale din Ungaria a luat decizia de a injumatati finantarea acordata saptamanalului „Foaia Romaneasca“, banii ramasi urmand sa fie dati unei alte reviste de limba romana, „Cronica“. Aceasta revista a inceput sa apara din anul 2001, in vreme ce „Foaia Romaneasca“ apare incepand cu anul 1951. Redactia „Foii Romanesti“ a lansat o petitie de sustinere semnata de peste 1.000 de persoane si a solicitat revenirea la finantarea din cursul anului 2008. Intre lunile aprilie si octombrie 2009 „Foaia Romaneasca“ a aparut pe baza unui buget restrans alb-negru. In luna octombrie 2009, din fondul de interventie al Secretariatului de Stat pentru Minoritati din cadrul Oficiului Primului Ministru de la Budapesta s-a reluat finantarea revistei „Foaia Romaneasca“, care a mai primit sprijin financiar important si din partea Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) din Romania.
Religia amenintata
In Ungaria a fost infiintata inca din anul 1946 o Episcopie a Bisericii Ortodoxe Romane, care functioneaza si in prezent (n.r.- sub obladuirea directa a Patriarhiei Ortodoxe Romane). Aceasta Episcopie are in subordine 21 de parohii in localitatile populate de romani: Aletea, Apateu, Batania, Bichis, Bichisciaba, Budapesta, Cenadul Unguresc, Ciorvas, Chitighaz, Crastor, Darvas, Giula – Orasul Mare Romanesc, Giula – Orasul Mic Romanesc, Jaca, Leucushaz, Micherechi, Otlaca-Pusta, Peterd, Sacal, Seghedin, Vecherd.
Totodata, cultul baptist si alte culte neoprotestante au o prezenta importanta in cadrul minoritatii nationale romanesti din Ungaria, jucand un rol extrem de important in mentinerea identitatii romanesti.
Documentul citat subliniaza ca organizatiile neguvernamentale ale romanilor din Ungaria sunt numeroase si cu o bogata activitate culturala si sociala. Astfel in Ungaria functioneaza: Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, Comunitatea Cercetatorilor si Creatorilor Romani din Ungaria, Societatea Culturala a Romanilor din Budapesta, Asociatia Culturala Romana din Chitighaz, Asociatia Culturala Romana din Leta Mare, Asociatia Culturala a Romanilor din Seghedin, Fundatia pentru Cultura Romana din Ungaria, Fundatia „Pro Musica“, Fundatia „Lucian Magdu“.
Manifestari anti-romanesti
In urma sedintei comune a guvernelor Romaniei si Ungariei din anul 2007 a fost luata decizia amplasarii unei statui a mitropolitului roman Andrei Saguna in orasul Jula din Ungaria. Amplasarea statuii urma sa aiba loc in luna octombrie 2008 insa a fost anulata in urma presiunilor si amenintarilor exercitate de organizatiile extremiste Jobbik si Garda Maghiara. Filiala Jobbik din Jula, organizatie de extrema dreapta, a dat publicitatii un comunicat in care avertiza ca daca va fi nevoie vor impiedica ridicarea statuii lui Andrei Saguna cu propriile lor trupuri. Partidul Fidesz- MPSZ din Jula a dat publicitatii un comunicat in care a apreciat ca decizia amplasarii unei statui a lui Saguna nu a fost bine pregatita si ca asta a provocat un scandal la Jula. Viceprimarul Erdmann Gyula a sustinut intr-un articol publicat in saptamanalul local „Gyulai Hirlap“: „Este incontestabila responsabilitatea lui Saguna in izbucnirea si raspandirea revoltei inarmate a romanilor contra revolutiei maghiare din Ardeal. Planul statuii lui Saguna la Jula este mai mult decat o greseala. La tratativele de la Sibiu, unde s-a discutat si despre problema statuii, partea maghiara probabil ca nu a fost bine informata; speram ca asa a fost, pentru ca asta ar fi o greseala de iertat, nu insa si acordul constient cu un plan care jigneste sentimentele, demnitatea si respectul fata de morti al maghiarimii“. La randul sau, ziarul judetean maghiar Bekes Megyei Hirlap a prezentat subiectul intr-un stil ultra-nationalist, atragand atentia inca din titlu ca la Jula se planuieste inaugurarea statuii unui episcop „anti-maghiar”.
Pe 14 iulie 2009 a fost incheiat un Protocol in cadrul Comitetului privind Problemele Minoritatilor Nationale cu Ungaria care prevedea finantarea unor publicatii romanesti din Ungaria, cum este „Foaia Romaneasca“. Acelasi protocol a deblocat si cel putin la nivel oficial ridicarea statuii lui Andrei Saguna la Jula.
Pe 12 septembrie 2009 a fost vandalizata piatra de hotar dintre Romania, Serbia si Ungaria. In noaptea de 12 septembrie la pensiunea Abigel din localitatea de granita Kubekhaza s-a tinut nunta lui Toroczkai Laszlo, presedintele Miscarii Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM – Hatvannegy Varmegye Ifjusagi Mozgalom), organizatie extremista maghiara. Politistii de frontiera romani au observat dimineata ca de pe Triplex Confinium, piatra de hotar unde se intalnesc cele trei tari, au fost rupte stemele Romaniei si Serbiei. Politia a identificat faptasul care si-a recunoscut fapta si le-a aratat politistilor locul unde se gasesc cele doua steme rupte de pe piatra de hotar, pe care le-a aruncat in lacul de langa pensiunea Abigel din Kubekhaza. Pe Triplex Confinium acum se vede doar stema Ungariei sub care a fost asezata o cununa cu panglica, pe care scrie „Jobbik“ si „Nem, nem, soha!“ (Nu, nu, niciodata!) – lozinca extremistilor maghiari care doresc anularea Tratatului de la Trianon.
