Consiliul Europei apara romanii din Ungaria

, , , ,
 

 

Garda Maghiara, pregatita de razboi impotriva romanilor

Garda Maghiara, pregatita de razboi impotriva romanilor

Politica agresiva a Budapestei impotriva minoritatilor nationale si in special impotriva minoritatii romane, mascate sub diverse forme de “autoguvernari”, institutii fara continut de reprezentare a minoritatilor din Ungaria, a atras atentia Consiliului Europei care recomanda Ungariei sa elaboreze o strategie pe termen lung pentru protejarea si promovarea limbilor minoritatilor, intre care si romana, relateaza Romanian Global News, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Intr-un raport publicat la Strasbourg, Consiliul Europei mai cere Ungariei sa creeze scoli bilingve la toate nivelurile de educatie. Forul european solicita totodata Ungariei o mai buna finantare a educatiei in general dar si a invatamantului in limbile minoritatilor.
Reamintim ca Romania a cerut editarea de manuale pentru romanii din Ungaria, sprijin financiar pentru publicatii in limba romana si dotarea bibliotecilor din Ungaria cu carti romanesti. Conform unui protocol semnat intre cele doua tari, partea maghaiara trebuie sa ia masuri de incurajare a studiului limbii romane si infiintarea unui centru de perfectionare a cadrelor didactice care predau limba romana pentru minoritatea romaneasca din Ungaria.
Agentia citata mai precizeaza ca in urma unei metodologii extrem de agresive si sofisticate Ungaria a reusit practic sa asimileze complet pe cei peste 100.000 de romani greco-catolici si mare parte din cei peste cei 50.000 de romani ortodocsi. Sub 10.000 de romani mai vorbesc in prezent romaneste, acestia nefiind reprezentai in Parlamentul de la Budapesta iar “autoguvernarea” acestora este controlata de interese maghiare.

Garda Maghiara

Printre cele mai active organizatii anti-romanesti din Ungaria este Garda Maghiara, o organizatie de extrema dreapta din Ungaria, fondata in 2007 de partidul Jobbik si scoasa in afara legii de Tribunalul Budapesta in decembrie 2008, decizie confirmata in mod definitiv si irevocabil de Curtea de Apel Budapesta in data de 2 iulie 2009. „Membrii asociatiei traditionaliste Garda Maghiara au creat o atmosfera de teama, iar activitatile sale (…) – au incalcat demnitate” minoritatilor nationale din Ungaria. Garda Maghiara a folosit de la inceputul existentei sale simboluri din recuzita formatiunilor fasciste din Ungaria interbelica, iar liderii formatiunii s-au remarcat printr-o retorica rasista si xenofoba, ceea ce a dus la scoaterea formatiunii in afara legii. Liderii Garzii Maghiare au declarat ca doresc „sa apere Ungaria pe plan fizic, moral si intelectual”, Garda fiind considerata drept mostenitoarea Partidului Crucilor cu Sageti datorita uniformei negre, a juramantului de credinta, si a utilizarii drapelului alb striat cu rosu, emblema legendara a liderului tribal Árpád, emblema instrumentalizata ideologic de Partidul Crucilor cu Sageti. Printre principalii organizatori ai Garzii Maghiare se numara Lajos Fur, fost ministru maghiar al Apararii, precum si Gabor Vona.
Garda Maghiara s-a remarcat prin participarea la violentele miscari de strada din septembrie-octombrie 2006 indreptate impotriva guvernului socialist. Succesul public al initiatorilor a fost cimentat prin crearea oficiala, in 25 august 2007, a Garzii Maghiare, o noua militie de extrema dreapta, primii 56 de membri depunand juramantul in fata a 3.000 de simpatizanti care defileaza sub ferestrele palatului prezidential din Budapesta.
In decembrie 2008, la presiunea comunitatii internationale, Garda Maghiara a fost scoasa in afara legii de Tribunalul din Budapesta, decizie confirmata in mod definitiv si irevocabil de Curtea de Apel Budapesta in data de 2 iulie 2009.

Romani in pericol

Conform recensamantului din 2001, populatia Ungariei este formata din unguri 92.3%, roma 1.9%, precum si alte minoritati, inclusiv romani, in proportie de 5.8%. Potrivit unui raport al Centrului de Studii pentru Resurse Romanesti, care citeaza ultimul recensamant oficial al statului maghiar, in anul 2001 in Ungaria si-au declarat apartenenta la etnia romana un numar de 7.995 de oameni, iar vorbitori de limba romana s-au declarat 8.482. La recensamantul din 1990 s-au declarat etnici romani 10.740 persoane si vorbitori de limba romana doar 8.730. Liderii organizatiilor neguvernamentale romanesti sustin ca numarul romanilor din Ungaria este in jur de 20-25.000 de membri. Localitatile in care azi traieste majoritatea etnicilor romani din Ungaria se gasesc, de la Mures pana dincolo de Crisul-Repede, de-a lungul frontierei dintre Ungaria si Romania, respectiv in Budapesta, unde traiesc aproximativ 1.200 de etnici romani.
Sistemul autoguvernarilor minoritare din Ungaria a fost criticat de presa romaneasca din Ungaria. Situatia este cea mai grava in Budapesta, unde majoritatea membrilor Autoguvernarii Romanesti pe Capitala sunt etnici maghiari, unii chiar emigrati din Romania in Ungaria, situatie care ramane neschimbata pana in prezent.

Invatamant deficitar

Legislatia maghiara permite teoretic invatamantul in limba materna. In Ungaria functioneaza 11 scoli generale cu predare in limba romana in localitatile Aletea, Batania, Bedeu, Chitighaz, Micherechi, Otlaca-Pusta, Apateu, Cenadul Unguresc, Leucushaz, Sacal, Jaca. De asemenea la Giula, oras din apropierea granitei cu Romania, exista un liceu, Nicolae Balcescu, cu predare in limba romana. Invatamant superior in limba romana exista la Budapesta, la Universitatea „Eotvos Lorand“, unde sunt pregatiti profesori de romana pentru liceu, la Universitatea din Seghedin, unde termina profesorii de romana pentru scolile generale, precum si la Facultatea din Szarvas, unde sunt pregatiti invatatorii pentru clasele inferioare si educatoarele pentru gradinite.
O alta mare problema nerezolvata a invatamantului in limba romana in Ungaria este reprezentata de lipsa manualelor in limba romana. In scolile romanesti sunt folosite manualele tiparite in maghiara, conform programei maghiare, insa procesul traducerii lor in romana este dificil. In anul 2007 doar sase manuale au fost traduse in romana, in anul 2008 cifra fiind mai mica – doar doua, in vreme ce pentru minoritatea sarba din Ungaria au fost traduse in anul 2007 un numar de 16 manuale.
De asemenea, de cativa ani in scolile romanesti din Ungaria s-a renuntat predarea in limba romana din clasa I, preferandu-se ca copii sa invete scrisul si cititul in limba maghiara. Un alt fenomen este reprezentat de micsorarea numarului de copii care aleg sa invete in limba romana.

Mass-media sub asediu

Studioul teritorial de radio din Seghedin al Radiodifuziunii Maghiare difuzeaza un program radio in limba romana, cu acoperire nationala, inca din anul 1980. Redactia este la Seghedin si in prezent se confrunta cu o lipsa de personal. De asemenea exista aici si o redactie de televiziune in limba romana incepand din anul 1982, care emite saptamanal timp de 26 de minute. Emisiuni realizate in limba romana se transmit pe reteaua de cablu la Batania, Bichisciaba, Chitighaz si la Giula. Totodata, programul Televiziunii Romane poate fi receptionat aproape in toate localitatile populate de romanii din Ungaria.
Conform documentului citat, ca presa scrisa in Ungaria exista in limba romana revista „Foaia romaneasca“, Editura de presa si carti „NOI“, revista „Convietuirea“. In cursul anului 2009 s-a desfasurat un conflict care a pus in pericol aparitia saptamanalului Foaia Romaneasca de la Jula. Pe 3 aprilie 2009 Fundatia Publica pentru Minoritatile Nationale din Ungaria a luat decizia de a injumatati finantarea acordata saptamanalului „Foaia Romaneasca“, banii ramasi urmand sa fie dati unei alte reviste de limba romana, „Cronica“. Aceasta revista a inceput sa apara din anul 2001, in vreme ce „Foaia Romaneasca“ apare incepand cu anul 1951. Redactia „Foii Romanesti“ a lansat o petitie de sustinere semnata de peste 1.000 de persoane si a solicitat revenirea la finantarea din cursul anului 2008. Intre lunile aprilie si octombrie 2009 „Foaia Romaneasca“ a aparut pe baza unui buget restrans alb-negru. In luna octombrie 2009, din fondul de interventie al Secretariatului de Stat pentru Minoritati din cadrul Oficiului Primului Ministru de la Budapesta s-a reluat finantarea revistei „Foaia Romaneasca“, care a mai primit sprijin financiar important si din partea Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) din Romania.

Religia amenintata

In Ungaria a fost infiintata inca din anul 1946 o Episcopie a Bisericii Ortodoxe Romane, care functioneaza si in prezent (n.r.- sub obladuirea directa a Patriarhiei Ortodoxe Romane). Aceasta Episcopie are in subordine 21 de parohii in localitatile populate de romani: Aletea, Apateu, Batania, Bichis, Bichisciaba, Budapesta, Cenadul Unguresc, Ciorvas, Chitighaz, Crastor, Darvas, Giula – Orasul Mare Romanesc, Giula – Orasul Mic Romanesc, Jaca, Leucushaz, Micherechi, Otlaca-Pusta, Peterd, Sacal, Seghedin, Vecherd.
Totodata, cultul baptist si alte culte neoprotestante au o prezenta importanta in cadrul minoritatii nationale romanesti din Ungaria, jucand un rol extrem de important in mentinerea identitatii romanesti.
Documentul citat subliniaza ca organizatiile neguvernamentale ale romanilor din Ungaria sunt numeroase si cu o bogata activitate culturala si sociala. Astfel in Ungaria functioneaza: Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, Comunitatea Cercetatorilor si Creatorilor Romani din Ungaria, Societatea Culturala a Romanilor din Budapesta, Asociatia Culturala Romana din Chitighaz, Asociatia Culturala Romana din Leta Mare, Asociatia Culturala a Romanilor din Seghedin, Fundatia pentru Cultura Romana din Ungaria, Fundatia „Pro Musica“, Fundatia „Lucian Magdu“.

Manifestari anti-romanesti

In urma sedintei comune a guvernelor Romaniei si Ungariei din anul 2007 a fost luata decizia amplasarii unei statui a mitropolitului roman Andrei Saguna in orasul Jula din Ungaria. Amplasarea statuii urma sa aiba loc in luna octombrie 2008 insa a fost anulata in urma presiunilor si amenintarilor exercitate de organizatiile extremiste Jobbik si Garda Maghiara. Filiala Jobbik din Jula, organizatie de extrema dreapta, a dat publicitatii un comunicat in care avertiza ca daca va fi nevoie vor impiedica ridicarea statuii lui Andrei Saguna cu propriile lor trupuri. Partidul Fidesz- MPSZ din Jula a dat publicitatii un comunicat in care a apreciat ca decizia amplasarii unei statui a lui Saguna nu a fost bine pregatita si ca asta a provocat un scandal la Jula. Viceprimarul Erdmann Gyula a sustinut intr-un articol publicat in saptamanalul local „Gyulai Hirlap“: „Este incontestabila responsabilitatea lui Saguna in izbucnirea si raspandirea revoltei inarmate a romanilor contra revolutiei maghiare din Ardeal. Planul statuii lui Saguna la Jula este mai mult decat o greseala. La tratativele de la Sibiu, unde s-a discutat si despre problema statuii, partea maghiara probabil ca nu a fost bine informata; speram ca asa a fost, pentru ca asta ar fi o greseala de iertat, nu insa si acordul constient cu un plan care jigneste sentimentele, demnitatea si respectul fata de morti al maghiarimii“. La randul sau, ziarul judetean maghiar Bekes Megyei Hirlap a prezentat subiectul intr-un stil ultra-nationalist, atragand atentia inca din titlu ca la Jula se planuieste inaugurarea statuii unui episcop „anti-maghiar”.
Pe 14 iulie 2009 a fost incheiat un Protocol in cadrul Comitetului privind Problemele Minoritatilor Nationale cu Ungaria care prevedea finantarea unor publicatii romanesti din Ungaria, cum este „Foaia Romaneasca“. Acelasi protocol a deblocat si cel putin la nivel oficial ridicarea statuii lui Andrei Saguna la Jula.
Pe 12 septembrie 2009 a fost vandalizata piatra de hotar dintre Romania, Serbia si Ungaria. In noaptea de 12 septembrie la pensiunea Abigel din localitatea de granita Kubekhaza s-a tinut nunta lui Toroczkai Laszlo, presedintele Miscarii Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM – Hatvannegy Varmegye Ifjusagi Mozgalom), organizatie extremista maghiara. Politistii de frontiera romani au observat dimineata ca de pe Triplex Confinium, piatra de hotar unde se intalnesc cele trei tari, au fost rupte stemele Romaniei si Serbiei. Politia a identificat faptasul care si-a recunoscut fapta si le-a aratat politistilor locul unde se gasesc cele doua steme rupte de pe piatra de hotar, pe care le-a aruncat in lacul de langa pensiunea Abigel din Kubekhaza. Pe Triplex Confinium acum se vede doar stema Ungariei sub care a fost asezata o cununa cu panglica, pe care scrie „Jobbik“ si „Nem, nem, soha!“ (Nu, nu, niciodata!) – lozinca extremistilor maghiari care doresc anularea Tratatului de la Trianon.

1 răspunde
  1. Ion Adomniței
    Ion Adomniței says:

    Cred că e cazul să înființăm și noi românii Oastea Domnului care să ne apere dreapta credința și să pună umărul la întărirea unității noastre ca popor.Politicienii ne-au dezamăgit, greco-catolicii sînt influențați din exterior să mai rupă o halcă dintre noi, sectanții ne asaltează mereu cu rătăcirile lor iar ungurii cad iar în revizionism, ură rasială și xenofobă.Trebuie să ne apărăm credința și bunăstarea noastră altfel ne vom dezintegra treptat.Ce moment mai potrivit decît acesta ca să ne ridicăm?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *