„Uniţi în jurul valorilor noastre/ Uniţi pentru Europa”, summit CE în Islanda

„Uniţi în jurul valorilor noastre/ Uniţi pentru Europa”, summit CE în Islanda

Liderii din țările Consiliului Europei, inclusiv preşedintele român Klaus Iohannis vor participa, marţi şi miercuri, în Islanda, la Reykjavik, la cel de-al patrulea Summit al organizației.

Desfăşurată sub motto-ul „Uniţi în jurul valorilor noastre/ Uniţi pentru Europa”, cea de a patra ediţie a reuniunii la nivel înalt va sublinia rolul Consiliului Europei în actualul context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, organizaţia responsabilă pentru democraţie, drepturile omului şi statul de drept fiind printre primele instituţii internaţionale care au reacţionat printr-o acţiune concretă, respectiv prin excluderea Federaţiei Ruse din rândul statelor membre, relatează Administraţia Prezidenţială, printr-un comunicat transmis mass-media.

Conform sursei citate, pentru România, participarea la Summitul de la Reykjavik are o semnificaţie aparte, întrucât în 2023 se împlinesc 30 de ani de când ţara noastră s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline al organizaţiei de la Strasbourg, decizia privind aderarea fiind luată în 1993 la primul Summit al Consiliului Europei.

La finalul summitului va fi adoptată Declaraţia de la Reykjavik, care reconfirmă rolul particular al Consiliului Europei în arhitectura multilaterală la nivel european şi internaţional.

Cu această ocazie va fi anunţată şi înfiinţarea Registrului Internaţional al Daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, la care România va participa ca stat fondator.

Share our work
Merkel, favorită pentru conducerea Consiliului European

Merkel, favorită pentru conducerea Consiliului European

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Numele cancelarului german Angela Merkel revine cu insistenţă în vederea conducerii Consiliului European,care reuneşte şefii de stat şi de guverne, la succesiunea polonezului Donald Tusk, după alegerile de la sfârşitul lui mai, relatează AFP, citat de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Conservatorii din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi Uniunii Social-Democrate (CSU) şi-au lansat sâmbătă, la Münster, campania în vederea alegerilor europene – pentru prima oară în 19 ani – fără Angela Merkel, care a anunțat anterior că nu va mai candida la funcția de cancelar federal al Germaniei. Acest anunț a dus la apariția speculațiilor privind o posibilă carieră politică la nivel continental a fostului cancelar.

Sibiu, moment decisiv

Înaltul oficial german urmează să fie foarte curtat în cadrul summitului Uniunii Europene (UE) de la 9 mai, cu două săptămâni înaintea înaintea alegerilor. Numele său circulă în vederea preşedinţiei Consiliului, iar opinia sa va fi decisivă în nominalizarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene (CE).

Negocieri urmează să aibă loc în marja reuniunii de la Sibiu, în România.

Preşedintele Consiliului, polonezul Donald Tusk, vrea să tatoneze intenţiile liderilor europeni pe tema succesiunii sale şi a procedurii foarte contestate a desemnării succesorului lui Jean-Claude Juncker la conducerea CE.

Ambiguitate politică

Însă cancelarul german a declarat că nu îşi va depune vreo candidatură la vreun post politic în Germania şi în Europa.

La rândul său, premierul olandez Mark Rutte este citat, de asemenea, ca alt potenţial candidat. Amândoi au dat asigurări în mod public că nu sunt interesaţi de acest post de mediator între statele membre UE, care au adesea interese divergente. Însă acest lucru nu i-a determinat să tacă pe susţinătorii lor.

Desemnarea preşedintelui Consiliului European este prerogativa liderilor europeni. Ea este prevăzută la summitul european prevăzut la 20-21 iunie, la o lună după alegerile europene.

Fostul premier socialist italian Enrico Letta pledează în mod deschis în favoarea desemnării Angelei Merkel la conducerea Consiliului, alimentând zvonuri în acest sens.

Preşedintele Partidului Popular Euroepan (PPE), familia politică a cancelarului şi un apropiat al Angelei Merkel, eurodeputatul alsacian Joseph Daul este, însă, concins că ea nu va candida. ”Eu ştiu că zvonul persistă, dar nu, veţi vedea”, a declarat el într-un interviu publicat de Le Monde. (M.B.)

Share our work
Kremlinul, avertizat de Consiliul Europei. Moscova amenință cu retragerea

Kremlinul, avertizat de Consiliul Europei. Moscova amenință cu retragerea

Consiliul Europei, amenințat de Kremlin

Consiliul Europei, amenințat de Kremlin

Consiliul Europei a făcut apel marţi la Rusia să îşi întărească lupta împotriva „discursului urii rasist şi homofob sau transfob” şi să îşi îmbunătăţească legislaţia împotriva discriminărilor, într-un raport publicat marţi de una dintre comisiile sale, potrivit mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Intoleranţa dezbaterii publice nu este contestată şi rămâne nesancţionată” în Rusia, îşi exprimă regretul într-un comunicat Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI), unul din organismele Consiliului Europei.

Agresiuni în scădere

ECRI constată că „au fost făcute progrese în lupta împotriva infracţiunilor motivate de ură” şi că „numărul crimelor rasiste şi al agresiunilor cu caracter neonazist a scăzut în ultimii ani”.
Însă ECRI deplânge în acelaşi raport, care vizează perioada 2013 – iunie 2018, impunitatea de care se bucură responsabilii politici şi religioşi care fac „afirmaţii bazate pe ură cu caracter rasist şi homofob sau transfob”, precum şi „discursul urii” în mediul fotbalului rus.
Raportul menţionează în special „informaţii” din aprilie 2017 conform cărora „circa o sută de bărbaţi consideraţi a fi homosexuali au fost arestaţi, plasaţi în detenţie şi maltrataţi în Cecenia”.
Raportul denunţă de asemenea „profilarea rasială nici definită, nici interzisă” care „îi vizează în special pe migranţii originari din Asia Centrală şi din Caucaz, dar şi pe romi”.

Agenții străini

Însă ECRI evidenţiază totodată „folosirea excesivă şi abuzivă” a legislaţiei împotriva extremismului, blocarea unor site-uri pentru „a înăbuşi dizidenţa” sau legea privind „agenţii străini”. Conform aceluiaşi raport, legislaţia rusă care interzice „propaganda homosexuală în rândul minorilor” are „un efect de descurajare asupra grupurilor care acţionează în favoarea persoanelor LGBT”.
Comisia mai formulează două recomandări prioritare: crearea unui organ independent „însărcinat cu anchetarea tuturor plângerilor depuse împotriva poliţiei” ruse şi „eliminarea interdicţiei de a comunica minorilor informaţii privind homosexualitatea”.

66 de milioane de euro

Rusia lucrează în prezent la nivel interdepartamental la scenariul unei posibile retrageri din Consiliul Europei (CoE), a declarat luni Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), citat de agenţia oficială de presă RIA Novosti, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kosaciov a făcut o declaraţie în acest sens în contextul în care Consiliul Europei i-a cerut Moscovei să-şi achite datoria de 66 de milioane de euro pe care o datorează forului paneuropean.
Rusia a spus că până când nu vor fi ridicate sancţiunile politice faţă de delegaţia rusă în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) nu-şi va plăti cotizaţiile şi nici restanţele acumulate până acum.
‘Consecinţele retragerii (din Consiliul Europei) vor fi destul de grave. Un astfel de scenariu este în lucru în prezent la nivel interdepartamental’, a spus Konstantin Kosaciov în timpul şedinţei comisiei sale.

Ofertă de pace

Cu toate acestea, a adăugat înaltul oficial rus, Moscova este interesată de o colaborare în continuare cu Consiliul Europei în baza convenţiilor existente.
Senatorul rus a evocat faptul că Rusia participă la mai mult de 60 de convenţii ale CE. Printre acestea se numără documente-cheie precum Convenţia privind protecţia datelor cu caracter personal. În cazul retragerii Rusiei din Consiliul Europei va fi imposibilă participarea Moscovei la cel puţin şase convenţii fundamentale, cum ar fi drepturile fundamentale ale omului şi libertăţile sale, combaterea terorismului sau participarea la documentele statutare ale CE.
Kosaciov a subliniat că procedura retragerii Rusiei din componenţa Consiliului Europei ar putea fi lansată în vara anului 2019, iar pentru aceasta este nevoie de două treimi din majoritatea calificată a voturilor forului paneuropean.
Între altele, statutul organizaţiei prevede îngheţarea apartenenţei unei ţări la CoE în cazul neachitării taxei.
Rusia a intrat în conflict cu APCE după ce aceasta a retras delegaţiei ruse dreptul de vot în 2014 ca urmare a rolului Moscovei în criza din Ucraina şi a anexării peninsulei Crimeea.

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Decizie controversată

Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.
Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.
Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.
Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.

Axa Berlin-Moscova

Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.
Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.
Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.
O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)

 

Retragere cu repetiție

Rusia reflectează la modul serios să se retragă din Consiliul Europei, a declarat anul trecut Valentina Matvienko, preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal rus/Senatul), în cadrul unei întrevederi cu şefa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Lilian Mori Pasquier. „Am obosit să tot fim ţinta criticilor. Pe plan intern se conturează decizia de a ne retrage din Consiliul Europei”, a reiterat Matvienko la întâlnirea cu şefa APCE la Sankt-Petersburg.
Rusia negociază de mai mulţi ani cu structurile Consiliului Europei cu privire la restabilirea drepturilor delegaţiei Federaţiei Ruse la APCE, îşi explică poziţia, dar situaţia nu se mişcă din loc, a adăugat preşedinta Senatului rus.
„Dacă Consiliul Europei acceptă această situaţie, dacă pentru el nu este importantă participarea Federaţiei Ruse, atunci aşa să fie. Nu are niciun sens să prelungim această pauză”, a adăugat Matvienko.
În acelaşi timp, preşedinta Senatului rus a afirmat că Moscova pune sub semnul întrebării legitimitatea unui număr de decizii ale Adunării Parlamentare şi îşi pierde interesul de a colabora cu APCE.
Celor 18 deputaţi care reprezintă la APCE Federaţia Rusă li s-a ridicat dreptul de vot în aprilie 2014, ca sancţiune după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova. De atunci, Rusia şi-a suspendat temporar activitatea şi plata contribuţiei la Consiliul Europei până la „restabilirea totală în drepturi a delegaţiei sale”. (M.B.)

Share our work
Kremlinul șantajează Consiliul Europei

Kremlinul șantajează Consiliul Europei

Consiliul Europei, boicotat financiar de Federația Rusă

Consiliul Europei, boicotat financiar de Federația Rusă

Rusia lucrează în prezent la nivel interdepartamental la scenariul unei posibile retrageri din Consiliul Europei (CoE), a declarat recent Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), citat de agenţia oficială de presă RIA Novosti, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kosaciov a făcut o declaraţie în acest sens în contextul în care Consiliul Europei a solicitat Moscovei să-şi achite datoria de 66 de milioane de euro pe care o datorează forului paneuropean.

Amenințare rusă

Rusia a spus că până când nu vor fi ridicate sancţiunile politice faţă de delegaţia rusă în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) nu-şi va plăti cotizaţiile şi nici restanţele acumulate până acum. ‘Consecinţele retragerii (din Consiliul Europei) vor fi destul de grave. Un astfel de scenariu este în lucru în prezent la nivel interdepartamental’, a spus Konstantin Kosaciov în timpul şedinţei comisiei sale. Cu toate acestea, a adăugat el, Moscova este interesată de o colaborare în continuare cu Consiliul Europei în baza convenţiilor existente.

Senatorul rus a evocat faptul că Rusia participă la mai mult de 60 de convenţii ale CE. Printre acestea se numără documente-cheie precum Convenţia privind protecţia datelor cu caracter personal. În cazul retragerii Rusiei din Consiliul Europei va fi imposibilă participarea Moscovei la cel puţin şase convenţii fundamentale, cum ar fi drepturile fundamentale ale omului şi libertăţile sale, combaterea terorismului sau participarea la documentele statutare ale CE.

Kosaciov a subliniat că procedura retragerii Rusiei din componenţa Consiliului Europei ar putea fi lansată în vara anului 2019, iar pentru aceasta este nevoie de două treimi din majoritatea calificată a voturilor forului paneuropean.

Între altele, statutul organizaţiei prevede îngheţarea apartenenţei unei ţări la CoE în cazul neachitării taxei.

Rusia a intrat în conflict cu APCE după ce aceasta a retras delegaţiei ruse dreptul de vot în 2014 ca urmare a rolului Moscovei în criza din Ucraina şi a anexării peninsulei Crimeea. Moscova a răspuns prin decizia de a nu mai trimite parlamentari la APCE şi de a bloca, din iunie 2017, plata cotizaţiei sale la bugetul Consiliului Europei.

CE sub ghilotina Moscovei

Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat luni preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este în joc viitorul organizaţiei, şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat anterior pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.

În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentând contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.

Ofertă de pace

„O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier, citată de mass-media.

Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rând noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie.

„Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugând că pentru moment nu vede niciun efort al APCE pentru rezolvarea problemei.

O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.

Decizie controversată

Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.

Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.

Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.

Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.

Axa Berlin-Moscova

Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.

Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.

Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.

O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)

Share our work
Consiliul Europei sub ghilotina Kremlinului

Consiliul Europei sub ghilotina Kremlinului

Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de poziția APCE

Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de poziția APCE

Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat luni preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este în joc viitorul organizaţiei, şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat anterior pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.

În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentând contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.

Ofertă de pace

„O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier, citată de mass-media.

Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rând noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie.

„Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugând că pentru moment nu vede niciun efort al APCE pentru rezolvarea problemei.

O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.

Decizie controversată

Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.

Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.

Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.

Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.

Axa Berlin-Moscova

Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.

Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.

Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.

O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)

Share our work