de Isac Mihai | sept. 3, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Problema eliminării muniției ruse depozitate în satul Cobasna din regiunea transnistreană ar trebui să intre sub monitorizare internațională, a declarat vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Vlad Kulminski, pe 2 septembrie, la postul de televiziune Publika TV.
Acesta a menționat că problema a fost rediscutată în timpul vizitei la Chișinău a adjunctului șefului administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, care a confirmat disponibilitatea Moscovei de a participa la acest proces, însă nu au existat consultări detaliate pe această temă, întrucât durata scurtă a vizitei oficialului rus nu a permis.
Muniție expirată
„În principiu, nu s-a spus nimic nou: s-au anunțat pregătirile pentru lucrul pe această temă. Aproximativ 20.000 de tone de muniție sunt depozitate în Cobasna, din care 10.000 de tone sunt expirate. Sunt periculoase pentru toată lumea. Nu este vorba de geopolitică, ci de securitate fizică”, a subliniat vicepremierul.
Depozitele militare din satul Cobasna au fost create în 1949. Au constituit un arsenal strategic pentru diferite tipuri de muniții ale Armatei a 14-a sovietice. Majoritatea munițiilor au fost aduse acolo din Europa de Est, după prăbușirea Pactului de la Varșovia.
În cadrul emisiunii, negociatorul moldovean a precizat că poziția Chișinăului cu privire la necesitatea retragerii complete a trupelor rusești de pe malul stâng al Nistrului rămâne neschimbată.
Abordare politică
„Poziția Republicii Moldova în acest sens nu s-a schimbat niciodată și a fost consecventă. Republica Moldova are statutul de stat neutru, iar această neutralitate trebuie să fie pe deplin asigurată. Acest subiect este legat atât de relațiile bilaterale, cât și de cele multilaterale, trebuie să lucrăm în mai multe direcții. Procesul poate fi asigurat doar printr-o abordare politică și pașnică”, a declarat Kulminski.
Prezența rusă în Transnistria a reprezent unul dintre punctele de pe agenda întâlnirii dintre Kulminski și reprezentantul Tiraspolului Vitali Ignatiev, care a avut loc pe 3 septembrie la sediul OSCE din Bender. Reprezentantul moldovean și-a exprimat regretul că formatul reuniunii permanente „5 + 2” (OSCE, Rusia, Ucraina – ca mediatori și garantanți, Statele Unite și Uniunea Europeană – în calitate de observatori) și-a pierdut eficacitatea în ultimii 10 -12 ani, dar a recunoscut că nu s-a găsit încă nicio alternativă la acest format. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Administrația de la Tiraspol a anunțat că în regiunea transnistreană vor fi deschise 27 de secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Federaţiei Ruse din 19 septembrie. Media de la Chișinău precizează că niciun alt stat nu a mai deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă.
În Transnistria vor fi deschise cu cinci secții mai multe decât la alegerile precedente din 2016. Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că baza de votanți a scăzut oficial, cu peste 7300 de persoane în ultimul un an și jumătate.
Ucraina a condamnat dur demersurile similare făcute de partea rusă în regiunea Donbas din estul separatist.
Pregătiri febrile
Șefa Comisie Electorale de la Tiraspol, Elena Gorodskaia, a precizat că patru dintre secțiile de vot vor activa timp de trei zile, pentru a facilita eficiența procesului de vot.
Presa de la Tiraspol mai scrie că cetățenii ruși din Transnistria constituie cel mai activ electorat rus în afara granițelor Federaţiei Ruse.
Liderii transnistreni au promis că procesul electoral pentru alegerile din Duma de Stat se vor desfășura fără incidente pe teritoriul regiunii. O parte importantă a locuitorilor au cetățenia Federației Ruse, existând un exod masiv din regiune, mai ales al populației active.
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Lipsă de reacție
Autoritățile de la Chişinău nu au avut nicio reacție oficială în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană.
La alegerile precedente pentru Duma de Stat, Ministerul de Externe de la Chişinău a „sugerat” autorităților ruse „să se abţină” de la deschiderea în regiunea transnistreană a secţiilor de votare. Autoritățile moldovene au făcut mereu asemenea declarații în preajma alegerilor ruse, iar Rusia le-a neglijat de fiecare dată.
Analiștii de la Chișinău nu se așteaptă ca Republica Moldova să aibă voința politică ori mijloacele de a împiedica deschiderea secțiilor de vot.
Test pentru Sandu
Deschiderea secțiilor de vot reprezintă un test serios pentru noua putere de la Chișinău. Parlamentul, controlat de partidul pro-prezidențial PAS, urmează să învestască noul Guvern în data de 5 august.
Președinta Maia Sandu a declarat anterior că își dorește o relație pragmatică cu omologul său rus, Vladimir Putin. Conform interviului acordat de președinta Maia Sandu publicației americană „American Purpose”, principalele probleme vizează atât relațiile bilaterale, cât și situația emigranților moldoveni ori redeschiderea pieței rusești pentru exporturile moldovene.
Maia Sandu a atins și subiectul retragerii trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană, pentru că prezența lor acolo reprezintă „nu numai un pericol național, dar un pericol pentru întreagă regiune” a precizat Maia Sandu. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a decis micșorarea numărului de secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din Transnistria, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc pe 11 iulie în fosta republică sovietivă.
Astfel, în localităţi din stânga Nistrului, în municipiul Tighina şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni vor fi deschise 41 de secţii de votare în locul celor 44 anunţate la începutul lui iunie.
Decizia CEC de la Chișinău de a majora numărul de secții de vot pentru alegătorii din Transnistria facilita falsificarea rezultatului, au declarat experți locali.
Decizie contestată
Pe 5 iunie, CEC a decis organizarea a 44 de secţii de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pentru cetăţenii cu drept de vot din regiunea transnistreană, cu două mai multe decât la alegerile prezidenţiale de anul trecut.
Decizia iniţială a CEC a fost aspru criticată de experţi şi partide de opoziţie, care au avertizat despre riscul fraudării alegerilor, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a avertizat asupra unor riscuri la adresa securităţii naţionale.Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor din Republica Moldova, în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului autorităţilor constituţionale de la Chişinău, sunt înregistraţi peste 258.000 de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.
Diferite partide au amenințat CEC de la Chișinău cu proteste dacă vor deschide prea multe secții de vot pentru alegătorii din Transnistria.
Totodată, autoritatea electorală a aprobat deschiderea a 146 de secţii de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, deşi Ministerul de Externe de la Chișinău a propus deschiderea a peste 190 de secţii.
Demersuri electorale
„La fiecare scrutin electoral, după aprobarea hotărârilor CEC ce enumerau lista secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului și mun. Bender (nr.4965 din 05.06.2021, nr.4301 din 26.09.2020 etc), prin canalul de comunicare de la nivelul reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și al Comisiei Unificate de Control, Chișinăul a informat Tiraspolul și partenerii din 5+2 despre locația acestor secții, ziua și programul de activitate în ziua alegerilor. Se reitera că ordinea publică va fi asigurată doar de către colaboratorii de poliție, dar și se înainta solicitarea asigurării liberei deplasări a alegătorilor la aceste secții, precum și a circulației nestingherite a funcționarilor electorali înainte de ziua alegerilor și în ziua desfășurării scrutinului electoral, iar după obținerea reacțiilor de resort era/este informată neîntârziat CEC, se arată în comunicatul Biroului de Reintegrare.
În cazul revizuirii sau modificării numărului sau amplasării anumitor secții se remit demersuri informative repetate către Tiraspol pentru a nu fi create impedimente artificiale în calea liberei circulații.
Referitor la lista secțiilor de votare și a căilor de acces la acestea se preciza de fiecare dată că ele trebuie să reflecte rezultatele consultărilor cu autoritățile publice locale, iar în privința comunei Corjova și a mun. Bender s-a atras atenția că aceste localități au un regim sporit de securitate, în care există perimetre teritoriale aflate în afara controlului efectiv din partea autorităților constituționale, și respectiv, în caz de potențiale incidente, securitatea și ordinea publică nu poate fi asigurată de către organele competente ale Republicii Moldova, cu recomandarea de a consulta și opinia MAI în calitate de instituție ce gestionează domeniul de ordine publică.
Lipsa garanțiilor
CEC înainte de a aproba hotărârea nr.4965 din 05.06.2021 a primit avizul Biroului, prin care s-a reiterat clar, că doar cu garanții de asigurare a ordinii publice pot fi deschise aceste secții de votare.
Avizele formulate de către alte instituțiile naționale de profil (SIS, MAI, autorități publice locale ș.a.) și care vin cu recomandări privind buna desfășurare a procesului electoral sau cu semnalări privind existența unor aspecte sensibile sunt examinate de către CEC, care ulterior se reflectă și se argumentează în hotărârile aprobate în acest sens, Biroul sau Vicepremierul nu au capacitatea de a influența sau de a modifica deciziile Comisiei care dispune de autonomie decizională.
Reamintim, că problema liberei circulații și cea a asigurării protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană sunt priorități constante ale Chișinăului, care le menține în toate formatele de negocieri existente privind reglementarea transnistreană și întreprinde toate eforturile posibile în vederea onorării obligațiilor pozitive față de cetățenii săi.
Totodată, atragem atenția că în conformitate cu prevederile art.38 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova și art.2 alin.(1) din Codul Electoral, dreptul de vot este universal, egal, direct, secret și liber exprimat, și respectiv, nimeni din cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul de trai pe teritoriul țării nu poate fi limitat în exercitarea acestui drept, precum și asupra acestora nu pot fi exercitate influențe în măsură să îngrădească participarea la alegeri și exprimarea liberei lor voințe, fapt ce presupune și depolitizarea integrală a subiectului dat. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 21, 2021 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Comisia Electorală Centrală din Transnistria a solicitat Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse și Ambasadei Rusiei în Moldova „să deschidă în regiune un număr mai mare de secții de votare la alegerile pentru Duma de Stat din 19 septembrie”. Potrivit mass-media locală, șeful Comisiei Electorale Centrale din regiune, Elena Gorodeţcaia, a înaintat o astfel de cerere colegilor săi ruși în timpul vizitei sale la Moscova.
Potrivit acesteia, acest lucru este necesar „pentru a crește capacitatea secțiilor de votare și pentru confortul alegătorilor”.
Sute de mii de cetățeni ruși
„Formarea secțiilor de votare suplimentare va crea condiții de siguranță (în timp de pandemie -„I.”) pentru votul alegătorilor și pentru activitatea comisiilor electorale”, a argumentat Gorodeţcaia în cadrul unei întâlniri cu membrul Comisiei Electorale Centrale a Federația, Pavel Andreev.
Menționăm că la ultimele alegeri din Federația Rusă din 2016, în Transnistria au fost deschise 22 de secții de votare. La vot au participat aproximativ 55,7 mii de locuitori ai regiunii, care au cetățenie rusă. În Transnistria locuiesc peste 200 de mii de cetățeni ai Federației Ruse. (N.G.)
de Razvan Iorga | mart. 19, 2020 | Analize, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană
Odată cu apropierea datei alegerilor prezidențiale, programate undeva spre lunile noiembrie-decembrie 2020, problemele din dosarul transnistrean vor reaprinde discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol, redevenind totodată un butoi de pulbere cu un fitil tot mai scurt din punct de vedere securitar.
Pe de o parte, regimul separatist de la Tiraspol va încerca să forțeze mâna președintelui Igor Dodon și a Guvernului său pentru a obține și mai multe concesii; pe de altă parte, șeful statului va încerca să facă din soluționarea dosarului una dintre principalele teme de campanie și să realizeze ceea ce n-a reușit nimeni în aproape 30 de ani – soluționarea acestui conflict înghețat.
În ciuda acestui fapt, este foarte puțin probabil ca obiectivul reintegrării teritoriului secesionist din stânga Nistrului să fie realizat în anul curent sau în viitorul apropiat. Și asta pentru că reintegrarea este un lucru care depinde exclusiv și în totalitate de dorința Moscovei, a cărei prioritate însă, în momentul dat, este situația în escaladare din Estul Ucrainei.
Totodată, se observă o tendință a Tiraspolului de a întări prezența militară rusească în teritoriul controlat de forțele separatiste, fapt ce aduce o gravă atingere securității Republicii Moldova și, în extenso, a întregii regiuni, dacă e să ținem cont de faptul că până la granița NATO și UE, cu România, sunt mai puțin de 100 de kilometri.
Un punct de presiune al Kremlinului
Transnistria funcționează în continuare ca un punct de presiune al Kremlinului în regiune și pe care se apasă ori de câte ori este nevoie pentru a-i reaminti Vestului desenul brâului de securitate al Federației Ruse, care se învecinează cu granițele mai sus menționate.
Semnalul Moscovei este transmis în jos pe verticala puterii și, astfel, ecoul deciziilor Kremlinului sunt eliberate ocazional și verbal de către regimul de la Tiraspol. Tocmai după această logică, la mijloc de ianuarie, copreședintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Transnistriei, Oleg Beleakov, a cerut sporirea contingentului de pacificatori în regiune.
El a solicitat ca numărul militarilor ruși să fie mărit de peste zece ori – de la 400 la 4200 -, iar pentru a-și motiva doleanța a invocat un potențial pericol din partea autorităților de la Chișinău, care și-ar dori lichidarea acestor posturi. Mai mult, Oleg Beleakov a cerut reluarea activității escadrilei de elicoptere, destinate forțelor de menținere a păcii.
Acest lucru nu ar conduce, însă, decât la o reînarmare a regiunii și la o și mai mare prezență militară nedorită pe teritoriul Republicii Moldova. Adică, un proces invers față de cel declarat, de aducere a mai mulți militari, în locul retragerii trupelor staționate ilegal pe teritoriul țării, sub diverse pretexte sau formate.
Paie pe foc de la Chișinău
Mai problematic este că declarațiile lui Beleakov au fost încurajate și de afirmațiile controversate ale ministrului de Externe de la Chișinău, Aureliu Ciocoi, care a scandalizat societatea moldovenească, dar a ridicat și gradul de atenție a statelor vecine. Și anume, la începutul lunii trecute, Ciocoi a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că Federația Rusă a intervenit în Războiul de pe Nistru pentru a opri vărsările de sânge.
O teză mai degrabă invocată de Moscova în acest conflict, departe de poziția Chișinăului pe ceea ce s-a întâmplat în 1992. În plus, Aureliu Ciocoi consideră că, pentru negocierea cu Rusia și stingerea dosarului transnistrean, ar putea fi folosite garanții scrise din partea NATO cum că Republica Moldova nu va avea niciodată un viitor alături de Alianță.
O temă pe care, din nou, mai degrabă o ventilează Moscova și în care nici măcar cei mai naivi și mai înflăcărați susținători ai politicilor ruse la Chișinău nu o cred cu adevărat. Acest fapt a angrenat un efect al bulgărelui de zăpadă, care s-a rostogolit în următoarele săptămâni, culminând cu protestul din 2 martie din fața Guvernului, atunci când situația era cât pe ce să degenereze dramatic din cauza veteranilor revoltați de astfel de atitudini scandaloase ale oficialilor moldoveni.
Vorbim aici, de facto, de riscuri suplimentare de securitate pe partea dreaptă a Nistrului, fapt ce nu creează decât o imagine negativă, din perspectiva securitară, pentru Republica Moldova.
De asemenea, prin desconsiderare și printr-o atitudine ostilă a conducerii de vârf față de o parte a veteranilor de pe Nistru este dat, indirect, și un mesaj de slăbiciune și dezinteres față de soarta actualilor militari ai țării în cazul unui scenariu militar în raport cu forțele separatiste de pe malul stâng.
Nu ar fi pentru prima data când fruntași ai PSRM țin să remarce că Republica Moldova nu ar avea oricum nevoie de o armată națională; că – teoretic – armata nu are cu cine se lupta în vecini, datorită inferiorității ei absolute și că, la o adică, nici nu poate fi vorba de un conflict cu transnistrenii, deoarece acest lucru oricum nu s-a întâmplat de 30 de ani.
Astfel de idei vehiculate dinspre spectrul politic nu ajută însă Chișinăul să-și asigure un cadru securitar adecvat, contribuind și mai mult la instabilitate și la percepția că statul e incapabil să asigure securitatea cetățenilor săi în fața unor pericole externe sau interne.
Riscurile politicii struțului care bagă capul în nisip
La toate acestea se adaugă și atitudinea duală a liderilor politici de pe malul drept – cu precădere, cea a președintelui Igor Dodon. Retorică sa e plină de adresări și de trimiteri la patriotism și la nevoia de reîntregire a țării sub sceptrul Chișinăului.
În același timp, dispariția sa din spațiul public pe 2 martie ne spune că el nu vrea să intensifice disputele cu Tiraspolul, fapt ce îl plasează într-o ipostază inferioară în cadrul negocierilor. La fel, și premierul Ion Chicu a evitat să intre prea mult în istoria militară a conflictului și a vorbit despre cu totul alte probleme, cum ar fi programul economic al Guvernului.
Această poziționare duală a șefului statului, care evită astfel de teme sensibile, precum marcarea a 28 de ani de la începutul conflictului de pe Nistru, nu mențin Chișinău pe o poziție puternică în procesul de negocieri. Ba mai mult, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Kransnoselski, i-a trasat și prioritățile de viitor legate de dosarul transnistrean și angajamentele pe care și le-a asumat față de Moscova.
„Eu l-aș sfătui pe Igor Dodon să se gândească la altceva, la promisiunile pe care le-a făcut Federației Ruse. Este vorba de instituirea limbii ruse ca una de comunicare interetnică, la revenirea pe piața mass-media a televiziunilor rusești, la crearea școlilor cu predare în limba rusă pe teritoriul statului vecin, fiindcă aproape toate au fost închise… Socialiștii au venit la putere, dar unde-s promisiunile. Unde?”, a declarat acesta pentru media transnistrene pe 10 februarie.
Războiul imagologic
În plan imagologic, Tiraspolul a deschis un nou front împotriva Chișinăului, după ce autoritățile constituționale dăduseră un șah în primă fază.
De la sfârșitul anului trecut, Chișinăul și Tiraspolul poartă o nouă fază a unui război imagologic cauzat de dezertarea, din armata transnistreană, a soldatului Rjavitin în 2016, dar prins în decembrie 2019 în satul său natal, Pervomaisk, de către miliția transnistreană, în timp ce-și vizita părinții.
Lui Alexandr Rjavitin i-au fost intentate trei dosare penale: două pentru dezertare și unul pentru trădare de patrie. Supus torturilor și relele tratamente, acesta a fugit, pe jos, la Chișinău, unde a găsit adăpost și i s-a dat și cetățenia Republicii Moldova. Ulterior, după ce a fost reținut în stânga Nistrului, transnistrenii au dorit să-l dea exemplu pentru cei care se gândesc să acționeze la fel.
Astăzi, Rjavitin apare în diverse producții filmate de către televiziunile transnistrene în care laudă condițiile din armata transnistreană în urma unor reforme inițiate de liderul Vadim Kransoselski și critica autoritățile de la Chișinău pentru tratamentul primit în timpul „exilului”.
Faptele negative invocate anterior de către Rjavitin au dispărut, iar totul este pus acum într-o lumină favorabilă. Și totuși, tinerii fug din regiunea transnistreană – fie în dreapta Nistrului, fie în Occident -, iar regiunea se depopulează într-un ritm accelerat și se pare că acestea vor fi noi teme de discuție aprinsă pe agenda celor două părți în viitor.
Logica electorală nu va ajuta nici ea, pe când climatul securitar va avea de suferit direct proporțional din această cauză. Aici se adaugă pașaportizarea excesivă desfășurată pe malul stâng al Nistrului de Rusia, care deja are peste 220.000 de cetățeni cu acte în regulă acolo. Într-un eventual scenariu militar, acești oameni pot fi chemați legal la arme sub drapelul rusesc, iar lucrurile s-ar putea complica și mai tare atât pentru Chișinău, cât și pentru întreaga regiune.
de Mădălin Necșuțu, corespondent al „Balkan Insight” la Chișinău
