de Anatol Terzi | apr. 30, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va efectua pe 3 mai 2012 o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui român, Traian Băsescu.
Nicolae Timofti va avea întrevederi la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, preşedintele Senatului, Vasile Blaga, şi patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Chişinău. Din componenţa delegaţiei Republicii Moldova vor mai face parte ministrul justiţiei, Oleg Efrim, ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, Marcel Raducan, ministrul adjunct al afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Popov, şi ministrul adjunct al economiei, Octavian Calmâc.
Aceasta va fi a doua vizită a lui Nicolae Timofti peste hotare, de când a fost ales preşedinte al Republicii Moldova la 16 martie, după cea efectuată la Bruxelles în perioada 26-27 aprilie. Nicolae Timofti a declarat, la scurt timp după alegerea sa în funcţia de preşedinte, că pledează pentru relaţii strânse cu România. “Sunt convins că relaţiile cu România trebuie să fie cele mai apropiate şi cele mai strânse, fiindcă la rădăcina relaţiilor noastre stau o istorie aparte, o cultură comună, avem multe în comun”, a declarat Nicolae Timofti.
Cea de-a treia vizită oficială a lui Nicolae Timofti peste hotare va fi la Moscova, la mijlocul lunii mai, unde va participa la un summit al şefilor de stat din cadrul Comunităţii Statelor Independente.
de Anatol Terzi | apr. 28, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul român a picat testul moţiunii de cenzură, în contextul în care formaţiunile din opoziţie au profitat de nemulţumirea populară cauzată de măsurile de austeritate şi corupţie. Iar echilibrul de forţe din politica românească s-a făcut şi cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
La Bucureşti, 235 de parlamentari au votat vineri împotriva premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru întrunirea majorităţii.Şi-au exercitat votul şi Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor, precum şi deputaţii Niculae Mircovici şi Amet Aledin, membri ai grupului. Liderii partidelor din coaliţie recomandaseră ca parlamentarii formaţiunilor care susţin Guvernul să nu îşi exprime votul la moţiunea de cenzură.
Preşedintele PDL, Emil Boc, a acuzat grupul minorităţilor naţionale că „a lucrat pe la spate” Guvernul, spunând că susţin guvernarea, dar votând moţiunea de cenzură. „Dacă grupul minorităţilor naţionale nu ar fi votat moţiunea de cenzură, Guvernul ar fi rămas în exerciţiu. Mi se pare incorect pentru un participant la guvernare să nu fie fair-play”, a spus Boc. El a precizat că reprezentanţii minorităţilor naţionale ar fi trebuit să spună în coaliţie că nu mai susţin Guvernul, afirmând că este „un gest de profundă ineleganţă şi lipsă de demnitate”.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, vineri, după ce s-a întâlnit cu deputaţii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, că nu a negociat cu aceştia susţinerea pentru un eventual Cabinet al USL, ci le-a mulţumit pentru participarea la votul moţiunii de cenzură. „Nu am negociat nimic. Am prezentat încă o dată poziţia noastră de respect şi de colaborare întotdeuna şi le-am mulţumit că au participat la vot”, a spus Ponta. „Am venit să-i asigur pe domnii de la minorităţi că nu există şi nu va exista niciodată din partea USL vreo atitudine împotriva celor de la minorităţi”, a menţionat Ponta la finalul întâlnirii.
Precizând că nu ştie cum au votat reprezentanţii grupurilor minorităţilor, împotriva sau pentru adoptarea moţiunii, liderul social-democrat a declarat că apreciază faptul că aceştia au răspuns la un apel de bun simţ de a participa la vot.
de Anatol Terzi | apr. 28, 2012 | Alte regiuni, Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru „Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valutare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei. Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.
Interes pentru România
De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic „Polonia-Europa Centrală-China”.
„A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească „pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.
Miliarde de dolari pentru salvarea Europei
China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. „Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Relaţia confortabilă a Republicii Moldova cu Rusia ar putea permite Chişinăului să medieze relaţia României cu Federaţia Rusă în privinţa importurilor de gaze naturale, a declarat, joi, la Bucureşti, vice-premierul Republicii Moldova şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
„Din 2011, preţul gazelor importate din Rusia este la media europeană pentru Republica Moldova. Pe trimestrul unu, preţul gazelor ruseşti a fost de peste 390 dolari pe mia de metri cubi. Este un preţ simpatic în raport cu preţul la care importă România. Dar noi nu avem cu ce dilua acest tarif, astfel că tariful la consumatorii finali la noi este mai mare decât în România. Noi ne simţim confortabil în relaţia cu Rusia şi ne oferim să fim mediatori”, a afirmat vice-premierul Republicii Moldova şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
România importă gaze naturale din Rusia la preţul de aproximativ 500 dolari pe mia de metri cubi. De asemenea, acesta a precizat că Republica Moldova derulează o serie de proiecte energetice comune cu Gazprom, la care ar putea lua parte şi România. „Avem proiecte comune cu Gazprom care ne permit să avem o relaţie bună şi să ajutăm şi România. Nu suntem prea mici, ci suntem flexibili şi inteligenţi”, a adăugat Valeriu Lazăr.
Ministrul Economiei din România, Lucian Bode, şi Ministrul Economiei din Republica Moldova, Valeriu Lazăr, au semnat, joi, Protocolul celei de-a şasea sesiuni mixte interguvernamentale România – Republica Moldova. Evenimentul s-a desfăşurat în contextul unui dialog politic dinamic între cele două state, respectiv Sedinta comuna a celor doua guverne (Iasi, 3 martie a.c.) si preconizata vizita a preşedintelui Republicii Moldova la Bucuresti, in prima parte a lunii mai.
In cadrul lucrarilor Comisiei mixte, au fost analizate aspecte ale problematicii colaborarii bilaterale, cu accente pe dezvoltarea infrastructurii în domeniul transporturilor si in cel energetic, principalele proiecte energetice referindu-se la Gazoductul Iaşi-Ungheni, interconectarea sistemelor de energie electrică din Republica Moldova cu reţeaua europeană ENTSO-E şi montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău etc.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Cinci persoane de cetăţenie ucraineană au murit, joi după-amiază, după ce un elicopter s-a prăbuşit în apropierea satului Ostrov din judeţul Tulcea.
Elicopterul la bordul căruia se aflau opt persoane venea din Republica Moldova şi mergea spre Tulcea, acesta fiind însoţit de un alt elicopter care a aterizat în apropierea celui prăbuşit. Elicopterul prăbuşit joi la Ostrov era de producţie sovietică şi efectua un zbor între Republica Moldova şi Turcia, iar o echipă a Ministerului Transporturilor va efectua o investigaţie pentru a afla cauzele accidentului, a declarat Bogdan Donciu, director general la Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).
”Din informaţiile pe care le avem este vorba despre două elicoptere K-26 care efectuau o cursă între Chişinău şi o localitate din Turcia, iar unul dintre ele, din cauze încă necunoscute, s-a prăbuşit la Ostrov. Se pare că cele două elicoptere efectuau un zbor la vedere, în spaţiul aerian necontrolat (spaţiul în afara acţiunilor serviciilor de trafic aerian – n.r). O echipă de specialitate de la o instituţie specifică a Ministerului Transporturilor va efectua o investigaţie”, a declarat directorul general ROMATSA, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că preponderent aceste elicoptere sunt utilizate pentru lucrări agricole, în unele cazuri având şi autorizaţie de transport pasageri.
”Din punctul meu de vedere, aceste elicoptere nu sunt propice pentru transport de pasageri”, a explicat Bogdan Donciu. Elicopterul avea autorizaţie să survoleze spaţiul aerian al României, însă nu intra pe graficele urmărite de ROMATSA. Conform unui comunicat al Ministerului Transporturilor, ministrul Alexandru Nazare a dispus Centrului de Investigaţie şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile să trimită o comisie de investigaţie a cauzelor accidentului de elicopter din judeţul Tulcea.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a dispus ca o echipă de procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Marius Iacob, să preia ancheta având ca obiect prăbuşirea joi a unui elicopter, în zona Ostrov, judeţul Tulcea. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, la faţa locului se deplasează o echipă operativă formată din procurori, împreună cu specialişti criminalişti conduşi de comisar şef Gabriel Ţâru, directorul Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
de Razvan Iorga | apr. 26, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vladimir Voronin insista ca Rusia a acordat Republicii Moldova un ajutor de 20 de milioane de dolari pentru reconstructia cladirii Presedintiei. Liderul comunist sustine ca ii va solicita lui Vladimir Putin sa confirme spusele sale, relateaza Jurnal.md. „Inainte de a depune mandatul, am fost la Moscova sa-mi iau ramas bun. Atunci el i-a ordonat ministrului Finantelor sa transfere 20 de milioane de dolari pentru reconstructia cladirii Presedintiei”, a povestit astazi Voronin. Miercuri, premierul Vlad Filat a negat informatiile lansate de liderul comunist. „Ceea ce am auzit ma face sa cred ca minciuna pentru comunistii nostrii nu are limita. Vreau sa le amintesc ca au lasat tara cu o gaura de 8 miliarde de lei in buget”, a spus Filat. Ministerul Finantelor a anuntat ca nici Rusia, nicio o alta tara, dar si nici un cetatean strain, nu a contribuit cu bani la reconstructia cladirii Presedintiei.
