În premieră, în România, echilibrul de forţe din viaţa politica s-a schimbat cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, vinerea trecută, la Bucureşti, 235 de parlamentari au votat împotriva premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru întrunirea majorităţii. Şi-au exercitat votul şi Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor, precum şi deputaţii Niculae Mircovici şi Amet Aledin, dar şi alţi membri ai grupului.
Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri că a primit acordul de principiu, din partea grupului minorităţilor naţionale, de susţinere în Parlament a noului guvern. “Am făcut o propunere oficială grupului minorităţilor de a sprijini guvernul USL care va fi prezentat luni în Parlament. Am primit un acord de principiu în acest sens”, a afirmat liderul USL, în urma întâlnirii cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Ponta a spus că urmează să se ia o decizie oficială în cadrul grupului minorităţilor şi dacă acordul de principiu va fi confirmat se va prezenta luni dimineaţă înaintea începerii audierilor miniştrilor propuşi pentru a semna protocolul de susţinere de către minorităţi a Cabinetului propus de Victor Ponta.
Liderul PSD a mai spus că a discutat cu reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale despre sistemul de vot uninominal pur. “Am fost de multe ori în această încăpere în calitate de lider al opoziţiei şi am discutat de fiecare dată, am lămurit lucruri importante cu grupul minorităţilor, inclusiv atunci când i-am rugat să participe la votul moţiunii de cenzură şi după vot când le-am mulţumit. Avem o istorie pozitivă cu cei din acest grup şi am toată încrederea că lucrurile se vor finaliza prin semnarea protocolului pe baza unei încrederi şi a unui spirit de colaborare pe care l-am câştigat în timp”, a spus Ponta.
Important de menţionat că joi, unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, Klaus Iohannis a declarat, într-o conferinţă de presă, că Guvernul condus de Victor Ponta va fi „considerabil mai bun decât ultimele guverne”. „E OK, cu siguranţă este un Guvern sau va fi, dacă va fi acceptat, considerabil mai bun decât ultimele guverne pe care le-am avut (…), fiindcă sunt persoane şi personalităţi cunoscute. Mulţi dintre ei au mai fost miniştri şi se pare că lucrurile se pot duce spre o zonă bună”, a afirmat Iohannis.
Iohannis a spus că îi va contacta pe membrii viitorului Guvern pentru discuţii legate de administraţie publică locală şi de minorităţi. „Cu siguranţă vom avea astfel de întâlniri, dar nu acum, chiar în primele două săptămâni. Nici nu am făcut demersuri, lumea are suficientă treabă cu instalarea Guvernului acum, după aceea putem să vorbim”, a spus Klaus Iohannis.
“Am discutat şi chestiuni de ordin bilateral; sigur că nu puteam să trec peste două date semnificative la acest început de an 2012: la 27 martie s-au împlinit 94 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu România şi pe 16 mai se vor împlini 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă”, a declarat Traian Băsescu în timpul întâlnirii cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
De asemenea, Traian Băsescu a afirmat că, indiferent de culoarea politică a Guvernului de la Bucureşti, România va avea aceeaşi atitudine faţă de Republica Moldova. „Nu există Guvern al României, indiferent ce structură politică are, care să nu susţină trei lucruri fudamentale în politica externă – România în NATO, România în UE, relaţia strategică România – R. Moldova. Aceştia sunt trei piloni de politică externă fundamentală pentru România şi sunt piloni recunoscuţi pentru toate partidele, indiferent de culoarea lor politică. Niciun risc, indiferent de ce Guvern se instalează la Bucureşti”, a declarat Băsescu, la Palatul Cotroceni, întrebat dacă noul guvern român va menţine „aceeaşi linie” în relaţia cu Chişinăul.
La rândul său, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a subliniat că indiferent de orientarea politică a guvernării, România va avea aceeaşi atitudine faţă de ţara sa. „Eu cred că susţinerea din partea României va fi semnificativă pentru realizarea ideii noastre de aderare a Republicii Moldova la UE”, a spus Timofti.
”Suntem două state suverane, având ca locuitori preponderent români. Ne leagă istoria, ne leagă limba, ne leagă tradiţiile, ne leagă bucuriile şi necazurile care au trecut peste români în ultimele secole”, a mai spus preşedintele României.
O biserică de lemn în dar
România dăruieşte Republicii Moldova o biserică maramureşeană din lemn şi un milion de cărţi în limba română, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că dăruim cu ocazia vizitei dânsului la Bucureşti o biserică de lemn maramureşeană care să fie amplasată într-un loc stabilit de Preşedinţia Republicii Moldova şi un milion de cărţi în limba română, care vor fi donate Guvernului Republicii Moldova”, a declarat preşedintele.
De asemenea, Băsescu a subliniat şi perspectiva majorării numărului de burse acordate studenţilor din R. Moldova. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că vom menţine numărul de cinci mii de burse şi pentru anul şcolar următor, cu perspectiva ca în anii următori, în funcţie de resursele bugetare, să urcăm până la 10 mii de burse acordate tinerilor din Republica Moldova”, a spus preşedintele Băsescu.
Trupele ruse vor părări teritoriul R Moldova
Nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO – Rusia sau UE – Rusia, utilizând Republica Moldova, a declarat joi preşedintele Traian Băsescu.
“Vă rog să mă credeţi că v-o spune un şef de stat autorizat: nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO şi Federaţia Rusă sau UE şi Federaţia Rusă, utilizând Moldova. De altfel, cred că termenul este depăşit având în vedere tehnologiile militare ale momentului. Cum vă imaginaţi că R. Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu! Ce vă pot spune însă cu certitudine şi nu o să contenesc în a face această susţinere – când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu SUA, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în consideraţie că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO”, a spus Traian Băsescu.
El a arătat că atât România, cât şi Federaţia Rusă sunt interesate de securitatea cetăţenilor celor două state şi că Moscova înţelege că elementele de securitate care vor fi amplasate în România nu vor pune sub semnul întrebării securitatea sa.
Preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a afirmat că problema transnistreană va găsi o rezolvare şi că se va reuşi, la un moment dat, ca trupele ruseşti să fie retrase de pe teritoriul moldovean.
“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi grupări. Eu sunt de părere că noi o să reuşim, nu pot să vă spun când, dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul R. Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica R. Moldova. Am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova, şi am avut discuţii sincere, deschise. După, dumnealui a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată în baza unor discuţii, a tratativelor şi a relaţiilor bilaterale”, a precizat Nicolae Timofti.
Sprijin pentru aderarea la UE
“Vreau să îi mulţumesc, încă o dată, domnului preşedinte Traian Băsescu pentru suportul României în susţinerea Moldovei în cadrul negocierilor pe care le purtăm cu Uniunea Europeană, pe marginea proiectului de acord de asociere, în dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi negocierile pe marginea acordului de liber schimb. Nu uităm că România a fost unul din coautorii ideii de formare a grupului informal de sprijin pentru acţiunea europeană, cunoscut drept „Prietenii Moldovei”, atrăgând un număr impunător de state membre ale Uniunii Europene, acest grup fiind un suport valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Profit de această ocazie pentru a înainta domnului preşedinte Băsescu invitaţia să efectueze o vizită oficială în Republica Moldova, într-o perioadă convenabilă domniei sale”, a mai spus preşedintele R Moldova.
Nicolae Timofti, întâlnire cu Patriarhul Daniel
Importanţa păstrării identităţii naţionale a cetăţenilor care au în comun aceeaşi limbă, cultură, credinţă şi tradiţie pentru o mărturie comună în context european şi mondial a fost subliniată în timpul întâlnrii dintre Patriarhul Daniel şi Nicolae Timofti.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit joi, la Palatul Patriarhiei, pe Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, aflat într-o vizită oficială în România. La întrevedere au mai participat Eugen Tomac, secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni, şi Marius Lazurca, ambasadorul României la Chişinău.
Patriarhul României a salutat prezenţa preşedintelui Nicolae Timofti şi a apreciat preocuparea pentru dialog şi cooperare în context european a autorităţilor Republicii Moldova. De asemenea, Nicolae Timofti a mulţumit pentru primire şi s-a referit la strădaniile autorităţilor Republicii Moldova pentru rezolvarea problemelor concrete prezente, mai ales cele de ordin social, generate de criza economico-financiară şi de migraţie. Patriarhul României a oferit în dar preşedintelui Republicii Moldova o icoană în argint aurit a Maicii Domnului-Prodromiţa şi câteva albume.
La finalul întâlnirii Nicolae Timofti a declarat: „Am discutat despre ceea ce ne uneşte, ceea ce trebuie să facem pentru ca popoarele noastre să trăiască în pace şi linişte, să educăm cetăţenii să creadă în Dumnezeu, să aibă o credinţă şi să trăiască cu o credinţă”.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va efectua joi o vizită oficială în România, la invitaţia şefului statului român, Traian Băsescu.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cu prilejul vizitei preşedintelui moldovean la Bucureşti, vor avea loc convorbiri oficiale între cei doi şefi de stat, urmate de o declaraţie de presă comună.”În cadrul convorbirilor cu preşedintele României vor fi abordate teme aflate pe agenda bilaterală, perspectiva europeană a Republicii Moldova, precum şi subiecte de actualitate de pe agenda internaţională”, a precizat sursa citată.
România este ţara cea mai apropiată de Republica Moldova, a declarat miercuri, preşedintele Nicolae Timofti într-un interviu acordat Radio Chişinău cu o zi înainte de vizita sa oficială la Bucureşti. „Vorbim aceeaşi limbă. Nu avem intenţii să cheltuim resurse suplimentare pentru acquis comunitar”, a menţionat Timofti.
Preşedintele Republicii Moldova se declară convins că schimbările politice de la Bucureşti nu vor afecta relaţiile cu Chişinăul.”Nu poate să influenţeze schimbarea guvernelor într-o ţară sau alta relaţiile dintre două ţări, mai ales dacă la baza relaţiilor sunt puse nişte principii bine gândite şi determinate. În plus, politica externă a României nu se schimbă odată cu guvernarea, mai cu seamă faţă de Republica Moldova”, a declarat Nicolae Timofti într-un interviu pentru Agerpres, în ajunul primei sale vizite oficiale în România în calitate de şef de stat.
Nicolae Timofti a declarat că intenţionează să discute cu oficialii de la Bucureşti dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state şi să convingă că Republica Moldova este un partener credibil. El s-a arătat interesat şi de preluarea de către Republica Moldova a experienţei României în procesul de aderare la Uniunea Europeană. „În domeniul integrării europene, România are experienţă pe care şi noi trebuie să o preluăm şi să o acumulăm. Este nevoie de a prelua cadrul legal al UE, care este deja tradus şi pe care trebuie să-l aplicăm şi în Republica Moldova”.
Nicolae Timofti va efectua joi o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui român, Traian Băsescu. Nicolae Timofti va avea întrevederi la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, preşedintele Senatului, Vasile Blaga şi patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel.
Azerbaidjanul, unul dintre partanerii strategici ai României, a devenit, de la 1 mai, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU.
Deja a fost fixată agenda de lucru pentru următoarea lună: reglementarea crizei politice din Siria, situaţia din Orientul Mijlociu şi lupta împotriva proliferării armelor nucleare. După cum precizează reprezentantul permanent al Azerbaidjanului pe lângă ONU, Agşin Mehtiev, programul pe luna mai al Consiliului de Securitate al ONU nu a fost încă pus de acord şi ar putea fi completat.
De asemenea, Mehtiev a subliniat că, indiferent de situaţie, Azerbaidjanul nu intenţionează să-şi revizuiască problemele de politică externă. „Dacă într-un anumit moment opinia noastră va coincide cu cea a altor ţări – va fi extraordinar. Dacă nu – ţara noastră are principiile sale, la care nu intenţionează să renunţe”, a spus Mehtiev.
Priorităţile părţii azere vor fi, potrivit lui Mehtiev, problemele de securitate şi discutarea situaţiei din Bosnia şi Kosovo, dar şi din Africa de Vest. O atenţie specială Baku planifică să acorde luptei cu terorismul. Este programat ca la 4 mai să aibă loc o reuniune cu uşile deschise exclusiv pe acest subiect. Nu este exclusă participarea personală a preşedintelui azer Ilham Aliev.
Se precizează că situaţia din jurul Irakului „nu figurează în principiu” pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate. Pentru a doua jumătate a lunii mai este planificată o vizită a reprezentanţilor Consiliului de Securitate al ONU în Africa de Vest. O invitaţie de a desfăşura un seminar special, în afara sediului său, i-a transmis Consiliului de Securitate statul turc.
Mehtiev şi-a exprimat speranţa că organizaţia va reuşi să soluţioneze problema legată de Sudan şi Sudanul de Sud, care sprijină grupări rebele în regiune. Azerbaidjanul este primul stat situat în spaţiul postsovietic care a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, la 24 octombrie 2011. Ţara se va afla în cadrul organizaţiei timp de doi ani. În ceea ce priveşte preşedinţia azeră în Consiliul de Securitate al ONU, aceasta va dura fix o lună, până la începutul lui iunie.
România şi Azerbaidjan, parteneri strategici
România şi Azerbaidjan sunt „parteneri strategici” şi cele două ţări cooperează foarte bine atât în domeniul energetic, cât şi în alte domenii ale economiei, a declarat săptămâna tercută preşedintele grupului de prietenie cu România din cadrul Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Azay Guliyev. În opinia oaspetelui azer, proiecte precum „Nabucco” nu pot fi desfăşurate fără participarea celor două state.
„România este importantă pentru noi fiindcă face parte din NATO şi în acelaşi timp este ţara coordonator pentru Azerbaidjan în cadrul NATO. Apreciem şi activitatea României din cadrul UE. România este o ţară democratică şi a respectat de nenumărate ori dreptul internaţional şi poziţia Azerbadjanului din organizaţiile internaţionale. Suntem mulţumiţi de relaţiile bilaterale dintre cele două ţări”, a spus Azay Guliyev. În ceea ce priveşte conflictul din Caucazul de Sud, oaspetele azer consideră că acesta va trebui rezolvat respectând principiile de drept internaţional, integritatea şi suveranitatea Azerbaidjanului.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit, marţea trecută, cu delegaţia azeră a Grupului de prietenie cu România, condusă de Azay Guliyev, context în care a susţinut aprofundarea cooperării cu Azerbaidjan în domeniul energetic, prin implementarea proiectului AGRI. Secretarul de stat a pledat pentru aprofundarea cooperării în plan energetic, cu precădere prin implementarea proiectului comun al Interconectorului Azerbaidjan – Georgia – România (AGRI). Ambele părţi au reconfirmat susţinerea pentru realizarea proiectelor energetice NABUCCO, AGRI şi a gazoductului transcaspic.
Bogdan Aurescu a subliniat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale şi a evidenţiat importanţa dialogului inter-parlamentar pentru dezvoltarea, în continuare, într-un registru cuprinzător, a cooperării între cele două state.
De asemenea, el a evocat valoarea instrumentală a organizării unei calendar susţinut de contacte de lucru pe teme de interes pentru cele două părţi. Aurescu a accentuat importanţa implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu ocazia vizitei oficiale în Azerbaidjan a preşedintelui României, Traian Băsescu, cu accent pe domeniile economic şi energetic.
Azerbaidjan investeşte în România
Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan SOCAR va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013, a declarat recent directorul executiv al companiei, Hamza Karimov.
„Compania SOCAR România dedică anul 2012 investiţiilor care privesc extinderea reţelei de staţii de distribuţie. Ţinta companiei, cuprinsă în planul etapizat de extindere, este ca până la finele anului în curs să lărgim reţeaua şi să bifăm deschiderea a încă 25 de benzinării la nivel naţional, inclusiv în Capitală. Vorbim în fapt despre o investiţie de peste 50 de milioane de euro prevăzută pentru acest an în extinderea reţelei de staţii de distribuţie”, a afirmat Hamza Karimov.
SOCAR România deţine în judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani un număr de 15 benzinării. Compania azeră intenţionează, de asemenea, să crească volumul de carburant distribuit la 300.000 de tone, până în anul 2013.
„Totodată, aceleaşi planuri sunt de creştere a volumelor de carburant distribuite de la 20.000 de tone înregistrate în cursul anului trecut la circa 300.000 de tone până în anul 2013”, a adăugat acesta. Odată cu extinderea reţelei de staţii de distribuţie, SOCAR România previzionează şi o redimensionare a volumelor de carburant distribuite. „Estimările noastre vizează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012, 2013, în ani fiscali”, a precizat oficialul SOCAR România.
Eventualele probleme tehnice referitoare la componenta americană a scutului antirachetă nu vor afecta intenţia aliaţilor de a anunţa la summitul NATO de la Chicago atingerea capacităţii operaţionale interimare a acestui sistem, a declarat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
“Vom anunţa la Chicago atingerea capacităţii interimare a scutului antirachetă. Capacitatea interimară înseamnă primul pas în dezvoltarea unui sistem antirachetă al NATO, prim pas care presupune că putem proteja părţi ale teritoriului NATO de posibile atacuri cu rachete. Acest sistem va continua să fie pus la punct în următorii opt-zece ani şi, din acest punct de vedere, apreciem foarte mult faptul că România găzduieşte una dintre componentele scutului antirachetă. Acest fapt arată foarte clar angajamentul României faţă de securitatea euroatlantică şi faţă de NATO”, a declarat, întrun interviu acordat Radio România Actualităţi, oficialul NATO.
În cee ce priveşte contribuţia României la finanţarea forţelor de securitate afgane, Anders Fogh Rasmussen a spus: “În primul rând, aş vrea să exprim aprecierea noastră faţă de contribuţia semnificativă a României la misiunea din Afganistan. 1.800 de militari este cu adevărat o contribuţie semnificativă. Militarii români fac o treabă foarte bună acolo, le suntem recunoscători şi le mulţumesc pentru sacrificiul lor. Evident, după ce vom preda responsabilităţile de securitate către forţele de securitate afgane, la sfârşitul anului 2014, vom avea nevoie de mai puţine trupe internaţionale, deci, şi de mai puţini soldaţi români în Afganistan. Vom continua o misiune de antrenare după 2014 şi sper că România va putea să participe la această misiune şi bineînţeles că numărul militarilor va fi mai mic decât la actuala misiune. Din acest punct de vedere, va costa mai puţin pentru România, dar şi pentru ceilalţi aliaţi şi parteneri să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane decât să deplaseze acolo propriile trupe.”
Şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul MAI, Marian Tutilescu, a susţinut, la Luxemburg, la reuniunea CJAI, semnarea şi implementarea cât mai rapidă a acordului de readmisie UE – Turcia.
Tutilescu a precizat că acest acord va avea un rol semnificativ atât în returnarea imigranţilor ilegali descoperiţi la frontiera externă a UE cu Turcia, dar va constitui şi un semnal pentru reţelele de crimă organizată. El a exprimat sprijinul pentru o abordare constructivă privind liberalizarea regimului de vize, România putând susţine identificarea unor soluţii, prin dialog cu partea turcă, pentru a permite derularea în paralel a celor două procese, semnarea şi implementarea Acordului de readmisie, respectiv liberalizarea regimului de vize.
În cadrul reuniunii Consiliului JAI, desfăşurată joi şi vineri la Luxemburg, au fost purtate discuţii cu privire la readmisie şi au vizat cooperarea cu Turcia în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne. În ceea ce priveşte foaia de parcurs pentru asigurarea unui răspuns coerent din partea UE la presiunile continue migratorii, Marian Tutilescu a apreciat faptul că dezbaterile susţinute au condus la un document pragmatic, care abordează toate aspectele ce vizează un management eficient al fluxurilor migratorii.
Şeful Departamentului Schengen a considerat că este util să fie abordate afluxurile migratorii înainte ca acestea să ajungă la frontiera externă a UE şi a subliniat importanţa implementării cooperării cu aceste state în vederea aplicării eficiente a acordurilor de readmisie. Principalele subiecte de pe agenda reuniunii au fost Sistemul european comun de azil, Foaia de parcurs pentru asigurarea unui răspuns coerent din partea UE la presiunile continue migratorii, acordurile de readmisie, propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism.
În premieră, în România, echilibrul de forţe din viaţa politica s-a schimbat cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
