de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Şeful Marelui Stat Major, Comandantul Armatei Naţionale, generalul de brigadă Vitalie Stoian, participă în perioada 18-20 iunie la conferinţa partenerilor militari strategici, organizată de Comandamentul Aliat de Transformare al NATO la Zagreb, Croaţia.
În acest an, evenimentul se axează pe subiectele abordate în cadrul Summit-ului de la Chicago. Părţile vor discuta despre rezultatele summit-ului şi vor identifica metodele optime de reînnoire şi transformare a NATO cu suportul membrilor şi statelor partenere ale organizaţiei. Conferinţa partenerilor militari strategici, în formatul şefilor de state majore ale ţărilor membre ale Parteneriatului pentru Pace, Dialogului Mediteranean, Iniţiativei de Cooperare de la Istanbul, se desfăşoară anual şi oferă posibilitate şefilor apărării din cadrul NATO şi a naţiunilor partenere să discute perspectivele rezolvării problemelor strategice de interes comun.
Actualmente, Republica Moldova intenţionează să se angajeze în reformarea tuturor structurilor naţionale de securitate şi apărare în vederea edificării capacităţilor adecvate pentru asigurarea securităţii naţiunii şi în scopul de a dispune de capacităţi pentru a contribui la operaţiuni internaţionale la nivelul potrivit. În acest context, colaborarea cu Alianţa Nord-Atlantică prezintă mai multe avantaje: beneficierea de consultări, expertizări şi facilităţi de acces la informaţii, folosirea experienţei NATO în domeniul gestiunii situaţiilor de criză, întărirea capacităţii de rezistenţă faţă de noile provocări internaţionale ce pot afecta securitatea naţională a oricărui stat (precum terorismul), ş.a.
R. Moldova a aderat la Programul PfP (Partnership for Peace – Parteneriatul pentru Pace) la 16 martie 1994 , fiind a 12-a tara care a semnat documentul cadru. Cele 26 de tari participante in prezent la PfP formeaza un grup divers din punct de vedere geografic, care include state din Europa de Vest, foste republici sovietice din Caucaz, Asia Centrala si din alte regiuni, precum si tari care aspira la obtinerea statutului de membru al Aliantei.
de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul rus al Apărării a respins marţi informaţia potrivit căreia trupele ruse vor participa la ample exerciţii militare pe teritoriul Siriei, subliniind că astfel de informaţii au ca scop escaladarea situaţiei din Siria.
„Apariţia unei asemenea dezinformări în mass-media cu prestigiu, care citează surse din structurile speciale sau „date din satelit”, urmăreşte escaladarea atmosferei din Siria, dar nu reflectarea situaţiei reale”, afirmă biroul de presă al Ministerului rus al Apărării, citat de agenţiile ruse de presă.
Militari din Rusia, China şi Iran vor veni în Siria, în următoarele săptămâni, pentru a participa la exerciţii militare de amploare, susţine agenţia iraniană de presă Fars. Potrivit surselor anonime, citate de agenţia de presă iraniană, aceste aplicaţii vor deveni cele mai mari din Orientul Mijlociu. Se aşteaptă să participe aproximativ 90.000 de militari din trupele terestre, maritime şi aeriene. De asemenea, la exerciţii vor participa aproximativ 400 de avioane şi 1.000 de tancuri, susţine Radio Vocea Rusiei.
Sursele Fars mai afirmă că Egiptul şi-a dat acordul ca 12 nave ce aparţin Chinei să traverseze Canalul Suez, ele urmând să ajungă în Siria peste două săptămâni. În acelaşi timp, sunt aşteptate submarine şi distrugătoare ruseşti, dar şi nave iraniene de luptă. În cadrul aplicaţiilor, Siria intenţionează să testeze rachete de coastă anti-navă şi câteva sisteme de apărare antiaeriană, transmite agenţia.
de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Preşedinţii Barack Obama, Vladimir Putin şi Francois Hollande şi-au exprimat decepţia luni faţă de lipsa progresului în străvechiul conflict din Nagorno-Karabah între Armenia şi Azerbaidjan.
„Noi, copreşedinţi ai Grupului de la Minsk, suntem uniţi în hotărârea noastră de a găsi o modalitate paşnică de reglementare a conflictului din Nagorno-Karabah”, au indicat cei trei şefi de state într-un comunicat comun publicat pe marginea summit-ului G20 de la Los Cabos. „Părţile în conflict ar trebui să înceteze să amâne pentru mai târziu deciziile importante indispensabile unui acord durabil şi paşnic”, opinează ei, după ce o explozie de violenţă s-a soldat recent cu morţi de ambele părţi ale frontierei în această regiune azeră cu populaţie majoritar armeană. „Regretăm că preşedinţii Azerbaidjanului şi Armeniei nu au luat măsurile decisive cerute de ţările noastre”, adaugă ei, invitând Baku şi Erevan să profite de oferta lor de mediere.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, regiunea Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între anii 1988-1994.
O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia. Emanaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Grupul de la Minsk – care joacă rol de mediator în acest conflict – reuneşte Franţa, Rusia şi SUA.
de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova va începe în luna septembrie negocierile cu Uniunea Europeană în privinţa tarifelor vamale aplicate după semnarea Acordului pentru crearea Zonei de Liber Schimb.
Anunţul a fost făcut marţi de ministrul adjunct al economiei, Octavian Calmâc, după cea de-a doua rundă de negocieri pe marginea acordului care s-a desfăşurat la Bruxelles. Potrivit oficialului, acesta reprezintă cel mai sensibil domeniu pentru ambele părţi, dar a menţionat că excluderea sau reducerea tarifelor vamale nu va afecta nici piaţa europeană, dar nici producătorii autohtoni. Octavian Calmâc a mai declarat că probabil anumite produse agricole vor avea nevoie de protecţie suplimentară.
Oficialul şi-a exprimat speranţa că negocierile vor fi finalizate în a doua jumătate a anului 2013, aşa cum şi-au propus autorităţile, menţionând însă că acesta va intra în vigoare doar după ce va fi ratificat de toate statele membre ale comunităţii europene, procedură care va dura cel puţin un an.
Negocierile oficiale dintre Republica Moldova şi UE privind crearea Zonei de liber schimb au fost lansate la 27 februarie, în timpul unei vizite la Chişinău a comisarului european pentru comerţ Karel de Gucht. Volumul comerţului dintre Republica Moldova şi statele membre ale UE a fost de aproximativ 2,7 miliarde de euro în anul 2011, în creştere cu aproape 30%. Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător va fi parte a Acordului de asociere pe care Republica Moldova îl negociază din ianuarie 2010.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Barack Obama s-a declarat convins luni că „tensiunile” dintre Statele Unite şi Rusia pot fi soluţionate.
Obama şi Putin au convenit de asemenea să caute un compromis pentru a depăşi dezacordul lor asupra scutului antirachetă pe care Statele Unite încearcă să îl instaleze în Europa şi considerat de Moscova o ameninţare la adresa securităţii sale. „În pofida unor evaluări divergente, am convenit să continuăm să căutăm soluţii la provocările în materie de scut antirachetă”, precizează textul comun se mnat de cei doi preşedinţi.
La finalul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin la Los Cabos (Mexic), Obama a spus că ei au convenit asupra necesităţii de a construi în domenii în care au avut succes, „chiar dacă există domenii de dezacorduri”. Obama caută să obţină ajutorul Rusiei în rezolvarea urgentă a crizei din Siria. Obama a indicat că Statele Unite şi Rusia sunt de acord că un proces politic trebuie să fie creat în Siria pentru „a preveni un război civil”.
Iranul şi Siria
Putin, la rândul său, a afirmat că el şi Obama au găsit „multe puncte de vedere comune” în legătură cu Siria. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni, la Los Cabos, că a găsit „numeroase puncte de acord” cu omologul său american Barack Obama cu privire la modul de a rezolva criza siriană. Discuţiile pe această temă vor continua, a adăugat Putin la sfârşitul unei întâlniri foarte aşteptate cu Obama, în momentul când relaţiile ruso-americane sunt umbrite de sprijinul acordat de Moscova regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
„După părerea mea, am găsit numeroase puncte de acord asupra acestui subiect”, a declarat preşedintele rus într-o conferinţă de presă comună cu Barack Obama ţinută după întâlnirea lor. „Pentru a opri vărsarea de sânge în Siria, noi chemăm la oprirea imediată a violenţei”, au afirmat cei doi lideri într-un comunicat comun. Ei s-au declarat „uniţi în ideea că poporul sirian trebuie să îşi poată alege viitorul în mod independent şi democratic”.
De asemenea, ei au cerut Iranului să-şi respecte „în totalitate” obligaţiile şi să demonstreze caracterul paşnic al programului său nuclear, în timp ce negocierile cu Teheranul stagnează. „Am căzut de acord că Iranul trebuie sa întreprindă eforturi serioase pentru a restabili încrederea în lume cu privire la natura exclusiv paşnică a programului său nuclear. În consecinţă, Teheranul trebuie să respecte în totalitate obligaţiile sale”, afirmă ei în comunicatul lor comun.
de Anatol Terzi | iun. 19, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Gazul natural livrat prin conducta South Stream va fi mai scump decât cel livrat prin conductele terestre dar va reuşi să atragă clienţi pentru că le va garanta o sursă de aprovizionare mai sigură şi mai flexibilă, a declarat luni un oficial de la Gazprom.
Gazoductul South Stream – proiect comun al companiei ruse Gazprom şi al concernului italian ENI – este conceput să transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti spre Europa via Marea Neagră şi ocolind Ucraina. „Estimările noastră este că diferenţa de preţ dintre preţul gazelor naturale la hub şi cele livrate prin South Stream va fi de doi dolari pentru fiecare milion de British thermal units”, a declarat responsabilul pentru formarea preţurilor la Gazprom Export, Serghei Komlev.
Criticii conductei South Stream, un proiect ale cărui costuri sunt estimate la 20 de miliarde de dolari, susţin că este un proiect mult prea scump şi prea mare pentru o piaţă care este bine aprovizionată şi are puţine perspective de creştere. În schimb, Serghei Komlev susţine că scăderea producţiei domestice de gaze naturale în Europa va duce la creşterea importurilor de gaze naturale. „Scăderea producţiei europene deschide uşa pentru noi producători care să aprovizioneze Europa şi cred că există loc suficient pentru fiecare producător pe piaţa europeană”, a declarat Komlev.
În ultima vreme dezvoltarea aşa numitelor tehnici neconvenţionale, cum este fracturarea hidraulică, a dus la creşterea producţiei de gaze naturale în SUA şi la scăderea preţurilor pe piaţa din America de Nord. Însă Gazprom susţine că situaţia de pe piaţă din SUA este una temporară şi că legătura dintre preţul la gaze naturale şi cel la petrol nu va dispărea, ci chiar va fi întărită având în vedere concurenţa venită din partea vehiculelor care utilizează gaze naturale lichefiate.
Gazprom deţine 50% din proiectul South Stream, 20% aparţin grupului italian Eni, în timp ce grupul francez EDF şi grupul german Wintershall deţin fiecare câte 15%. Recent, directorul general de la Gazprom, Aleksei Miller, a spus că lucrările la gazoductul South Stream vor demara în acest an, debutul livrărilor fiind programat pentru 2015. Decizia finală de investiţii în proiectul South Stream este programată să fie luată în luna noiembrie 2012.
