de Anatol Terzi | sept. 15, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Obuzele de mortier care au căzut joi asupra unei şcoli-internat din Caucazul rus, provocând pagube materiale dar nu şi victime, au fost trase din greşeală de o unitate militară angajată într-o operaţiune antiteroristă.
Surse poliţieneşti locale citate de agenţiile de presă ruse au apreciat vineri, după incident, că la originea acestuia s-au aflat exerciţiile de tir de pe un poligon situat în vecinătate, ceea ce Ministerul Apărării a dezminţit însă. Vineri, într-un comunicat, departamentul militar al Comitetului de anchetă al Rusiei a indicat că a descoperit originea tirurilor ce au determinat „căderea de muniţii necunoscute” de la şcoala din Buinansk, în republica rusă Daghestan.
„Ancheta a permis să se stabilească faptul că în respectivul district se afla în curs din 5 septembrie o operaţiune antiteroristă, cu scopul localizării şi neutralizării de rebeli”, potrivit comitetului. „La 13 septembrie, la ora 05.20, comandantul unităţii s-a înşelat transmiţând ordinul de a deschide focul, ceea ce a determinat o eroare de traiectorie de 800 de metri”, a explicat aceeaşi sursă.
„A rezultat explozia a trei obuze de mortieră de 120 mm pe teritoriul şcolii-internat nr. 3 din oraşul Buinansk”, mai precizează Comitetul de anchetă. Urmează să se ia o decizie cu privire la consecinţele pe care le va avea acest incident, arată, în fine, sursa citată. Daghestanul, republică instabilă din Caucazul rus învecinată cu Cecenia, este teatrul unor confruntări periodice între forţele de ordine şi rebeli islamişti
de Anatol Terzi | sept. 14, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Santierul de la Belene
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va vizita Bulgaria pe data de 9 noiembrie pentru a discuta proiecte din domeniul energiei.
La Sofia Putin se va întâlni cu omologul său bulgar Rosen Plevneliev şi cu premierul Boiko Borisov. Se aşteaptă că în timpul vizitei lui Putin să fie semnat un acord între Rusia şi Bulgaria pentru construirea gazoductului South Stream, menit să aducă gazele ruseşti în sudul şi centrul Europei, ocolind Ucraina, scrie presa de la sud de Dunăre. Bulgaria nu este de acord cu insistenţele Gazpromului ca viitoarea societate comună ruso-bulgară să controleze întreaga reţea de transport de gaze a Bulgariei care în prezent se află în proprietate a companiei Bulgartransgaz.
Un alt subiect extrem de controversat sunt pretenţiile societăţii ruse Atomstroyexport care a anunţat în urma cu două zile ca va acţiona în justiţie pentru a cere despăgubiri financiare de un miliard de euro pentru anularea din partea Bulgariei a construirii centralei nucleare de la Belene. Premierul bulgar Boiko Borisov a calificat joi acest demers al companiei ruse drept „un atac viclean”. „Sper că preşedintele Vladimir Putin nu ştie despre acest demers, pentru că în cazul în care acesta are loc cu acordul lui, întrevederea noastră la Sofia pe 9 noiembrie nu va fi deloc plăcută pentru dânsul”, a spus Borisov în faţa unor ziarişti bulgari.
Plevneliev respinge orice condiţionare din partea Rusiei
Preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a comentat şi el subiectul. Plevneliev a confirmat joi că se aşteaptă ca Vladimir Putin să viziteze Bulgaria în acest an. Şeful statului bulgar a spus că proiectul South Stream este bun pentru Bulgaria, dar a respins încercările ca acesta să fie condiţionat de alte proiecte, cum ar fi cel pentru construirea unei centrale nucleare la Belene. Plevneliev a mai spus că prietenii nu se şantajează unii pe ceilalţi, exprimându-şi totodată speranţă că se va ajunge la o soluţie care va fi bună pentru ambele părţi. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a anunţat în martie că Sofia renunţă, din cauza lipsei de finanţare, la construirea de către Atomstroyexport a unei centrale nucleare la Belene
Decizia Moscovei, de a cere Bulgariei compensaţii de un miliard de euro pentru anularea proiectului de contruire a centralei nucleare de la Belene, a provocat o adevărată furtună politică la Sofia. Formaţiunea de centru, aflată acum la guvernare, acuză opoziţia de stânga că ar face jocul ruşilor prin organizarea unui referendum pe tema centralei. La rândul lor, socialiştii sunt de părere că Executivul dă dovadă de incompetenţă, iar dreapta avertizează că Moscova pregăteşte terenul pentru vizita din noiembrie a preşeditelui rus la Sofia, când urmează să fie semnat acordul final pentru gazoductul South Stream.
Dobrev ameninţă Atomstroyexport cu Curtea Internaţionala de Arbitraj de la Paris
Ministrul bulgar al Economiei a anunţat că ţara sa nu va mai plăti nimic. El a mai spus că executivul a angajat o companie juridică pentru procesul cu firma „Atomstroyexport”, care va avea loc la Curtea Internaţionala de Arbitraj de la Paris.
De asemeena, Delian Dobrev a calificat marţi drept neîntemeiată solicitarea Rusiei de a primi compensaţii financiare de 1 miliard de euro pentru anularea proiectului centralei nucleare de la Belene. „Suntem bine pregătiţi să ne apărăm. Avem suficiente argumente. Nu există niciunul în favoarea sumei – peste 1 miliard de euro – cerute de Atomstroyexport”, a explicat Dobrev, într-un comunicat postat pe site-ul ministerului de resort. „Suntem convinşi că partea rusă nu are nicio şansă de a câştiga procesul”, a insistat oficialul bulgar, exprimându-şi dorinţa ca premierul Boiko Borisov „să discute acest subiect cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a-l rezolva”.
Într-un interviu acordat marţi postului public de radio BNR, Delian Dobrev a calificat semnarea, în 2006, a acordului privind construirea unei centrale nucleare de 2.000 MW la Belene, drept „o trădare faţă de statul bulgar”, guvernul său estimând că preţul iniţial al centralei (4 miliarde de euro) nu a fost realist. Dobrev a mai declarat că nu este surprins de cererea Rusiei, dar a precizat că ea „nu răspunde acordurilor de principiu” între cele două state. Delian Dobrev s-a deplasat la Moscova la sfârşitul lunii martie pentru a explica decizia guvernului de la Sofia de a renunţa la proiectul de la Belene şi pentru a da asigurări că primul din cele două reactoare de 1.000 MW va fi achitat. Executivul bulgar îşi anunţase intenţia de a menţine construirea unuia dintre reactoare, însă de a-l muta la Kozlodui.
Atomstroyexport vrea despagubiri de un miliard de euro pentru Belene
Societatea rusă Atomstroyexport a stabilit la un miliard de euro despăgubirile financiare pe care ea i le cere Bulgariei după anularea, în acest an, a construirii centralei nucleare de la Belene. „Sumele cerute de către Atomstroyexport includ costul tuturor lucrărilor efectuate pentru proiect, cel al materialelor, pierderile şi restul. Suma totală a noilor despăgubiri se ridică la cel puţin un miliard de euro”, a declarat societatea, citată de agenţiile ruse de presă.
Societatea rusă, filială a grupului public Rosatom, angajase în luna iulie 2011 o procedură împotriva companiei publice bulgare NEK la Curtea internaţională de arbitraj a Camerei de Comerţ Internaţionale din Paris pentru a obţine suma de 58 de milioane de euro neachitată. „Creşterea despăgubirilor cerute se bazează pe faptul că proiectul a fost oprit de guvernul bulgar şi Nek continuă să refuze să-i acorde despăgubiri societăţii Atomstroyexport pentru chletuielile angajate şi pentru pierderi”, a adăugat societatea rusă.
de Madalin Necsutu | sept. 13, 2012 | Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Lupta dintre Occident si Rasarit pe teritoriul Republicii Moldova este una departe de a fi transata. Uniunea Europeana atrage din modelul este cultural si economic reprezentand un model superior de civilizatie, in timp ce Rusia ramane pentru unii o nostalgie ce aminteste de un trecut glorios si un centru economic de care Chisinaul nu se poate dispensa. O situatie de mijloc pentru Republica Moldova care este nevoita sa aleaga una dintre cele doua optiuni, fiecare parte avand avantajele si dezavantajele ei. Progresele facute de Republica Moldova in ultimii ani in directia apropierii de Uniunea Europeana au fost inregistrate constant in rapoarte Uniunii Europene vizavi de aceasta zona. O serie de inlesniri si bani au venit dinspre Bruxelles iar cetatenii Republicii Moldova plecati la munca in UE au fost un factor determinant pentru politicienii din AIE sa-si orienteze eforturile comune in aceasta directie. UE opereaza in Republica Moldova prin mai multe instrumente, unul dintre cele mai importante fiind Parteneriatul Estic.
Dupa 2004, Uniunea Europeana a fost interesata in a dezvolta Politicile Europene de Vecinatate (PEV) care au fost baza acestui Parteneriat Estic care isi propune sa lucreze in scopul stabilitatii, bunei guvernari si dezvoltarii economice pe frontiera de Est a UE. Acest Parteneriat Estic a fost oficializat in anul 2008 si face referire la sase republici ex-sovietice printre care si Republica Moldova. Unii experti opineaza ca Republica Moldova a devenit in ultimii ani chiar „tara rasfatata” a acestor politici europene prin importanta deosebita care o primeste din partea Bruxelles-ului in raport cu celelalte. Una dintre initiativele-cheie ale acestui Parteneriat o reprezinta pietele regionale de energie electrica, eficienta energetica si cresterea utilizarii energiei din surse regenerabile. in aceasta privinta, nu numai UE are rolul conducator, ci sunt si alte state care incearca sa ajute Republica Moldova. La nivel politic, Polonia este o tara care sustine cu tarie parcursul european al Republicii Moldova iar la nivel economic, Romania este motor prin care UE actioneaza in aceasta zona. Dupa negocieri ale guvernelor anterioare, premierul Ponta a semnat in urma cu circa doua luni proiectul comun pentru gazoductul Ungheni – Iasi, dar si proiectul pentru o linie electrica comuna intre Romania si Republica Moldova.
Cele doua proiecte vin ca alternativa energetica a captivitatii Chisinaului in fata fluxurile energetice care vin dinspre Federatia Rusa. Pentru acest proiect, ministerele de resort au semnat in anul 2011 un Memorandum de intelegere privind pregatirea conditiilor pentru constructia gazoductului de presiune inalta Iasi-Ungheni. Ultimele discutii la nivel inalt dintre oficialii de pe cele doua maluri ale Prutului s-au axat pe interconectarea Republicii Moldova la la Reteaua Europeana a Operatorilor de Transport si Sistem pentru Energie Electrica (ENTSO-E) cat si direct cu Romania, prin LEA 400 kV Suceava-Balti, dar si proiectul liniei electrice LEA 110 kV Falciu-Gotesti, pentru care compania romaneasca Transelectrica SA a realizat deja partea de investitii pe teritoriul Romaniei si care se estimeaza a fi finalizat la sfarsitul anului 2012. Totodata, pana la sfarsitul anului urmator, se estimeaza ca ca fi dat in exploatare gazoductul Iasi-Ungheni. Acest sistem va permite livrarea de gaze in ambele directi iar Republica Moldova va fi interconectata cu Romania, tara care isi asigura din surse proprii circa doua treimi din consumul interne, nefiind dependenta de exporturi. Valoarea proiectului este de 20 de milioane de euro, banii fiind oferiti de Comisia Europeana.
Toti acesti pasi ai UE si ai Romaniei in favoarea oferirii de alternative Chisinaului nu sunt vazuti cu ochi buni de catre Moscova care nu doreste pierderea influentei asupra acestei foste republici ex-sovietice. O zona importanta din punct de vedere strategic care ar constitui o lovitura de imagine serioasa pentru o Rusiei intr-o ascensiune vizibila in „era Putin”. Tocmai din aceasta cauza, Moscova a devenit in ultimele luni extrem de vocala si foarte transanta vizavi de viitorul Republicii Moldova. In atari conditii, Federatia Rusa si-a intensificat eforturile de a deturna Chisinaul de la traseul european prin tot felul de puncte de presiune pe care Moscova le utilizeaza in acest caz extrem de abil. O data prin apasarea zonei sensibile separatiste transnistrene, dar si prin cea gagauza in subsidiar. Dar prin arma energetica manuita extrem de abil de compania-stat Gazprom. Daca ultimele luni au fost marcate de tot felul de miscari ale Rusiei in Transnistria, acolo unde a fost trimis guralivul-sef Dimitri Rogozin, de altfel un luptator de partea separatistilor in razboiul de pe Nistru, acum Moscova doreste sa dea lovitura de gratie prin negocieri dure legate de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia-Kazahstan-Belarus, o forma resapata a CSI. Pentru a obtine adeziunea Chisinaului la acest spatiu economic, Moscova preseaza prin datoria de circa 600 de milioane de dolari pe care MoldovaGaz fata de Gazprom la care se adauga si datoria uriasa acumulata de industria transnistreana de 3,5 miliarde de dolari catre Moscova. Aceasta suma imensa a fost acumulata in cei 20 de ani de cand exista aceasta forma separatista de conducere la Tiraspol.
Vizita recenta a premierului Vlad Filat la Moscova a scos la suprafata tocmai aceste probleme legate de parghia energetica pe care Rusia o are mereu la dispozitie in cazul Republicii Moldova. Astfel, mass-media centrala rusa a detaliat discutiile tete-a-tete purtate de Filat cu oficialii rusi care nu s-au ferit sa scoata in fata instrumentul geopolitic numit Gazprom. Taios si direct, premierului Filat i s-a spus in fata ca daca doreste o reducere a pretului gazului rusesc Republica Moldova trebuie sa renunte la parteneriatul energetic pe care il are cu UE, inclusiv la proiectul gazoductului Ungheni-Iasi construit impreuna cu Romania. „Intai de toate Rusia crede ca Moldova trebuie sa denunte protocolul de intrare intr-un parteneriat enegetic cu UE. Este o conditie care trebuie respectata, dupa care vom analiza posibilitatea de a oferi reduceri. Pana la urma, este o chestiune care va trebui decisa de R. Moldova”, a declarat ministrul Energiei al Federatiei Ruse, Aleksandr Novac, citat de gazeta.ru. In ciuda faptului ca Filat nu a dorit sa comenteze cat la suta a cerut reducere de la Gazprom, oficialul rus nu s-a ferit sa o faca publica: 30%. Novac a amintit ca Republica Moldova a semnat in octombrie 2011 un protocol cu privire la aderarea la pachetul energetic al UE. „Asta inseamna ca la 1 ianuarie 2015, Moldova va incepe implementarea pachetului III din pachetul energetic. Evident ca acest lucru nu ne aranjeaza”, a spus Novac. in prezent, pentru mia de metri cub de gaz rusesc, Chisinaul plateste echivalentul a 400 de dolari, un pret destul de piperat fata de media europeana. Presiunea este cu atat mai mare cu cat actualul contract dintre MoldovaGaz si Gazprom expira la finele acestui an iar Moscova va avea inca un avantaj la negocierile viitoare care nu se anunta deloc prea blande. Totodata, oficiali rusi apropiati acestor discutii nu exclud varianta ca in contul datoriei MoldovaGaz catre Gazprom, partea de la Chisinau sa ofere un pachet de actiuni la compania energetica nationala a Republicii Moldova. Asta in conditiile in care deja Gazpromul este actionarul majoritar al MoldovaGaz, iar Guvernul de la Chisinau mai detine doar 35 % din actiuni.
De aceasta situatie se teme si Ucraina, o alta tara a Parteneriatului Estic, cu toate ca situatia nu este similara cu cea a Republicii Moldova deoarece la carma acestei tari se afla un presedinte prorus – Viktor Ianukovici – membru al celui mai puternic partid de la Kiev – „Partidul Regiunilor”. Ucrainienii platesc deja 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc cu toate ca, odata cu venirea lui Ianukovici la putere in 2010, Kievul a crezut ca-si va rezolva aceasta problema energetica predand pentru circa trei decade controlul Rusiei la Marea Neagra prin prelungire sederii flotei ruse ancorate in prezent in portul de la Sevastopol. Numai ca negocierile ineficiente, au pastrat Rusia in coasta Ucrainei si totodata nu a rezolvat nici problema pretului in conditiile in care la finele acestui an si Ucraina trebuie sa-si negocieze din nou pretul gazelor cu Gazprom. Ziarul „Zerkalo Nedeli”, una dintre cele mai influente publicatii de la Kiev, opineaza ca tocmai aceste negocieri dure vor fi aplicate din Kievului. Un „deal” care nu poate sa fie decat in detrimentul Kievului care va trebui sa faca astfel noi concesii destul de mari in fata rusilor. Mai mult, sursa citata scrie ca Ucraina, de asemenea, este membru al Comunitatii Energetice Europene ar putea fi nevoita sa urmeze aceeasi cale propusa Chisinaului.
In aceeasi situatie se afla si Polonia, subjugata armei energetice rusesti. Ca si autoritatile de la Chisinau si Kiev, polonezii fac presiuni pentru a obtine un pret mai mic la gazele rusesti, cu mentiunea ca Varsovia platesta in momentul de fata circa 500 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc. Asta in conditiile in care pretul mediu variaza pe piata europeana intre 360 si 420 de dolari. Polonia achizitioneaza de la compania rusa Gazprom cea mai mare parte din gazele naturale necesare consumului intern. Aceste importuri se realizeaza in virtutea unui acord pe termen lung cu tarife indexate dupa cele ale petrolului. in conditiile in care in ultimii ani preturile europene la gaze au ramas la niveluri relativ stabile, cotatiile petrolului au crescut, de unde rezulta si o crestere a pretului platit de Polonia pentru gazele rusesti. in plus, oscilatiile monedei poloneze fata de dolar au amplificat cresterea preturilor carburantilor livrati din Rusia. In aceste conditii, Polonia este una dintre cei mai mari sustinatori ai anchetei Comisiei Europene asupra Gazprom in care gigantul energetic rus este acuzat ca face abuz de putere si stabileste preturile la gaze in functie de petrol, piata asupra careia are o influenta foarte mare, creand astfel un mediu neconcurential. In acest sens ministrul polonez al Trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, a declarat recent ca va incerca o noua intelegere cu Rusia pentru un nou angajament mai viabil. Cele trei exemple constituie doar o mostra din ce poate juca la aceasta ora Rusia pe tabla de sah a geopoliticii iar arma energetica poate stopa avantul unei Uniunii Europene tot mai slabite de a se contura la randul sau ca jucator mondial. Lipsa de initiativa a UE in ceea ce priveste Nabucco sau AGRI pentru a rezolva interdependenta energetica a Europei fata de gazul rusesc va conduce in viitor la situatii mult mai dezavantajoase pentru UE. Asta in conditiile in cre Germania s-a conectat deja la gazul rusesc prin North Stream si nu mai are nici o initiativa in acest sens de a ajuta restul statelor europene. Sa fie din nou vorba despre un pact Ribbentrop-Molotov pe palierul energetic?
de Anatol Terzi | sept. 13, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În anul 1812, s-au pus bazele statalităţii moldoveneşti. Şocanta declaraţie a fost făcută de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în timpul întâlnirii de la Soci, de miercuri, cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat.
“Anul acesta (n.red. – 2012) este unul plin de semnificaţii: se împlinesc 20 de ani de relaţii diplomatice, 10 ani de la semnarea tratatului de bază şi 200 de ani de la faimoasa înţelegere (n.red. – tratatul de pace de la Bucureşti, din 1812, prin care Imperiul Ţarist rupea Basarabia din principatul Moldovei), care a fost baza începutului statalităţii moldoveneşti”, a declarat Vladimir Putin, potrivit siteului oficial al Kremlinului. În schimb, serviciul de presă al guvernului de la Chişinău “a omis” partea cu anul 1812, mulţumindu-se doar să constate că “Vladimir Putin a spus că anul 2012 este unul semnificativ pentru relaţiile bilaterale, deoarece se împlinesc 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la semnarea Tratatului politic de bază”.
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, s-a întâlnit miercuri, la Soci, cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Cei doi au discuta despre cooperare economică şi despre rezolvarea conflictului transnistrean.
Potrivit serviciului de presă al preşedinţiei ruse, Moscova consideră că soluţia problemei transnistrene poate fi numai un compromis echilibrat, bazat pe principiile integrităţii teritoriale, suveranităţii şi neutralităţii Republicii Moldova şi al unui statut special al Transnistriei, Kremlinul subliniind, totodată, importanţa forţelor ruse de menţinere a păcii pentru stabilitatea în regiune.
Din partea Republicii Moldova la eveniment au mai participat vicepremierii: Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, precum şi Marcel Răducan, ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
de Anatol Terzi | sept. 13, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a condamnat miercuri atacul cu rachetă de la Benghazi soldat cu moartea a patru cetăţeni americani, între care a ambasadorului SUA în Libia, insistând pentru intensificarea cooperării Moscova-Washington în lupta împotriva terorismului.
„Condamnăm vehement această crimă, care demonstrează încă odată necesitatea intensificării eforturilor comune între cele două ţări şi în cadrul comunităţii internaţionale privind lupta împotriva terorismului sub toate formele sale”, a declarat şeful diplomaţiei ruse într-o telegramă adresată secretarului de stat american Hillary Clinton. Serghei Lavrov s-a declarat totodată „bulversat de moartea tragică a ambasadorului Christopher Stevens şi a colegilor acestuia” şi a transmis condoleanţe familiilor îndoliate.
Măsuri sporite de securitate
Un film considerat jignitor pentru islam a provocat o manifestaţie violentă marţi seara, la Benghazi. Explozia unei rachete care a vizat Consulatul SUA în regiune s-a soldat cu moartea ambasadorului Stevens şi a încă trei diplomaţi americani. Statele Unite au revizuit măsurile de securitate impuse în jurul misiunilor sale diplomatice, după atentatul împotriva Consulatului american la Benghazi. Acest responsabil american a adăugat că personalul secundar de la Ambasada SUA la Tripoli, toţi angajaţii consulatului de la Benghazi, persoanele rănite în urma atentatului, precum şi corpurile celor ucişi erau în curs de evacuare spre Germania.
„Am ordonat noaptea trecută tuturor posturilor noastre diplomatice din lumea întreagă să-şi revizuiască măsurile de securitate şi să ia măsurile necesare pentru a le întări la nevoie”, a declarat acest responsabil în cursul unei teleconferinţe organizate de Departamentul de Stat de la Washington. El a precizat că întreg personalul Consulatului american la Benghazi a fost mai întâi evacuat spre Tripoli în cursul nopţii de marţi spre miercuri. În capitala libiană, prezenţa diplomatică americană a fost redusă la minim, „la nivelul de urgenţă”.
SUA trimit nave şi militari în zonă
Marina americană a ordonat miercuri ca două nave să se îndrepte către coastele libiene. „Două distrugătoare se vor afla în proximitatea Libiei însă doar ca măsură preventivă”, a declarat militar american de rang înalt, precizând că aceste mişcări nu implică o operaţiune militară iminentă. „Fără să comentez mişcările specifice ale navelor, militarii americani iau în mod regulat măsuri de precauţie în anumite situaţii. Nu este doar logică în anumite circumstanţe, este de asemenea o măsură de prudenţă”, a adăugat acesta.
Anterior în cursul zilei, Statele Unite au anunţat de asemenea trimiterea unei echipe de aproximativ 50 de puşcaşi marini specializaţi în lupta antiteroristă în Libia, după atacul survenit marţi la Benghazi.
de Anatol Terzi | sept. 13, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Polonia încearcă să obţină o reducere a preţului inacceptabil pe care îl plăteşte pentru gazele naturale importate din Rusia, acest preţ fiind prea ridicat în comparaţie cu tariful mediu pe care statele occidentale îl plătesc Rusiei.
Ministrul polonez al Trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, a afirmat miercuri la Varşovia, în faţa unei comisii parlamentare, că preţul mediu plătit pe piaţa Europei occidentale pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale oscilează între 360 şi 420 de dolari, în timp ce Polonia plăteşte peste 500 de dolari.”Preţul pe care îl plătim pentru 1.000 de metri cubi este fără îndoială prea ridicat”, a spus ministrul, considerând această situaţie „inacceptabilă”, întrucât „este unul dintre preţurile la import cele mai ridicate pe piaţa europeană, ceea ce trebuie să se schimbe în mod substanţial”.
Polonia achiziţionează de la compania rusă Gazprom cea mai mare parte din gazele naturale necesare consumului intern. Aceste importuri se realizează în virtutea unui acord pe termen lung cu tarife indexate după cele ale petrolului. În condiţiile în care în ultimii ani preţurile europene la gaze au rămas la niveluri relativ stabile, cotaţiile petrolului au crescut, de unde rezultă şi o creştere a preţului plătit de Polonia pentru gazele ruseşti. În plus, oscilaţiile monedei poloneze faţă de dolar au amplificat creşterea preţurilor carburanţilor livraţi din Rusia. Situaţia descrisă de ministrul polonez explică sprijinul susţinut al Varşoviei pentru investigaţia lansată de Comisia Europeană împotriva companiei Gazprom, pe care o acuză de abuz de poziţie dominantă şi de stabilirea preţurilor la gaze în funcţie de cele pentru petrol.
