Republica Moldova, „prizonierul european” al armei energetice rusesti

, , , , , , , ,
 

Lupta dintre Occident si Rasarit pe teritoriul Republicii Moldova este una departe de a fi transata. Uniunea Europeana atrage din modelul este cultural si economic reprezentand un model superior de civilizatie, in timp ce Rusia ramane pentru unii o nostalgie ce aminteste de un trecut glorios si un centru economic de care Chisinaul nu se poate dispensa. O situatie de mijloc pentru Republica Moldova care este nevoita sa aleaga una dintre cele doua optiuni, fiecare parte avand avantajele si dezavantajele ei. Progresele facute de Republica Moldova in ultimii ani in directia apropierii de Uniunea Europeana au fost inregistrate constant in rapoarte Uniunii Europene vizavi de aceasta zona. O serie de inlesniri si bani au venit dinspre Bruxelles iar cetatenii Republicii Moldova plecati la munca in UE au fost un factor determinant pentru politicienii din AIE sa-si orienteze eforturile comune in aceasta directie. UE opereaza in Republica Moldova prin mai multe instrumente, unul dintre cele mai importante fiind Parteneriatul Estic.

Dupa 2004, Uniunea Europeana a fost interesata in a dezvolta Politicile Europene de Vecinatate (PEV) care au fost baza acestui Parteneriat Estic care isi propune sa lucreze in scopul stabilitatii, bunei guvernari si dezvoltarii economice pe frontiera de Est a UE. Acest Parteneriat Estic a fost oficializat in anul 2008 si face referire la sase republici ex-sovietice printre care si Republica Moldova. Unii experti opineaza ca Republica Moldova a devenit in ultimii ani chiar „tara rasfatata” a acestor politici europene prin importanta deosebita care o primeste din partea Bruxelles-ului in raport cu celelalte. Una dintre initiativele-cheie ale acestui Parteneriat o reprezinta pietele regionale de energie electrica, eficienta energetica si cresterea utilizarii energiei din surse regenerabile. in aceasta privinta, nu numai UE are rolul conducator, ci sunt si alte state care incearca sa ajute Republica Moldova. La nivel politic, Polonia este o tara care sustine cu tarie parcursul european al Republicii Moldova iar la nivel economic, Romania este motor prin care UE actioneaza in aceasta zona. Dupa negocieri ale guvernelor anterioare, premierul Ponta a semnat in urma cu circa doua luni proiectul comun pentru gazoductul Ungheni – Iasi, dar si proiectul pentru o linie electrica comuna intre Romania si Republica Moldova.

Cele doua proiecte vin ca alternativa energetica a captivitatii Chisinaului in fata fluxurile energetice care vin dinspre Federatia Rusa. Pentru acest proiect, ministerele de resort au semnat in anul 2011 un Memorandum de intelegere privind pregatirea conditiilor pentru constructia gazoductului de presiune inalta Iasi-Ungheni. Ultimele discutii la nivel inalt dintre oficialii de pe cele doua maluri ale Prutului s-au axat pe interconectarea Republicii Moldova la la Reteaua Europeana a Operatorilor de Transport si Sistem pentru Energie Electrica (ENTSO-E) cat si direct cu Romania, prin LEA 400 kV Suceava-Balti, dar si proiectul liniei electrice LEA 110 kV Falciu-Gotesti, pentru care compania romaneasca Transelectrica SA a realizat deja partea de investitii pe teritoriul Romaniei si care se estimeaza a fi finalizat la sfarsitul anului 2012. Totodata, pana la sfarsitul anului urmator, se estimeaza ca ca fi dat in exploatare gazoductul Iasi-Ungheni. Acest sistem va permite livrarea de gaze in ambele directi iar Republica Moldova va fi interconectata cu Romania, tara care isi asigura din surse proprii circa doua treimi din consumul interne, nefiind dependenta de exporturi. Valoarea proiectului este de 20 de milioane de euro, banii fiind oferiti de Comisia Europeana.

Toti acesti pasi ai UE si ai Romaniei in favoarea oferirii de alternative Chisinaului nu sunt vazuti cu ochi buni de catre Moscova care nu doreste pierderea influentei asupra acestei foste republici ex-sovietice. O zona importanta din punct de vedere strategic care ar constitui o lovitura de imagine serioasa pentru o Rusiei intr-o ascensiune vizibila in „era Putin”. Tocmai din aceasta cauza, Moscova a devenit in ultimele luni extrem de vocala si foarte transanta vizavi de viitorul Republicii Moldova. In atari conditii, Federatia Rusa si-a intensificat eforturile de a deturna Chisinaul de la traseul european prin tot felul de puncte de presiune pe care Moscova le utilizeaza in acest caz extrem de abil. O data prin apasarea zonei sensibile separatiste transnistrene, dar si prin cea gagauza in subsidiar. Dar prin arma energetica manuita extrem de abil de compania-stat Gazprom. Daca ultimele luni au fost marcate de tot felul de miscari ale Rusiei in Transnistria, acolo unde a fost trimis guralivul-sef Dimitri Rogozin, de altfel un luptator de partea separatistilor in razboiul de pe Nistru, acum Moscova doreste sa dea lovitura de gratie prin negocieri dure legate de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia-Kazahstan-Belarus, o forma resapata a CSI. Pentru a obtine adeziunea Chisinaului la acest spatiu economic, Moscova preseaza prin datoria de circa 600 de milioane de dolari pe care MoldovaGaz fata de Gazprom la care se adauga si datoria uriasa acumulata de industria transnistreana de 3,5 miliarde de dolari catre Moscova. Aceasta suma imensa a fost acumulata in cei 20 de ani de cand exista aceasta forma separatista de conducere la Tiraspol.

Vizita recenta a premierului Vlad Filat la Moscova a scos la suprafata tocmai aceste probleme legate de parghia energetica pe care Rusia o are mereu la dispozitie in cazul Republicii Moldova. Astfel, mass-media centrala rusa a detaliat discutiile tete-a-tete purtate de Filat cu oficialii rusi care nu s-au ferit sa scoata in fata instrumentul geopolitic numit Gazprom. Taios si direct, premierului Filat i s-a spus in fata ca daca doreste o reducere a pretului gazului rusesc Republica Moldova trebuie sa renunte la parteneriatul energetic pe care il are cu UE, inclusiv la proiectul gazoductului Ungheni-Iasi construit impreuna cu Romania. „Intai de toate Rusia crede ca Moldova trebuie sa denunte protocolul de intrare intr-un parteneriat enegetic cu UE. Este o conditie care trebuie respectata, dupa care vom analiza posibilitatea de a oferi reduceri. Pana la urma, este o chestiune care va trebui decisa de R. Moldova”, a declarat ministrul Energiei al Federatiei Ruse, Aleksandr Novac, citat de gazeta.ru. In ciuda faptului ca Filat nu a dorit sa comenteze cat la suta a cerut reducere de la Gazprom, oficialul rus nu s-a ferit sa o faca publica: 30%. Novac a amintit ca Republica Moldova a semnat in octombrie 2011 un protocol cu privire la aderarea la pachetul energetic al UE. „Asta inseamna ca la 1 ianuarie 2015, Moldova va incepe implementarea pachetului III din pachetul energetic. Evident ca acest lucru nu ne aranjeaza”, a spus Novac. in prezent, pentru mia de metri cub de gaz rusesc, Chisinaul plateste echivalentul a 400 de dolari, un pret destul de piperat fata de media europeana. Presiunea este cu atat mai mare cu cat actualul contract dintre MoldovaGaz si Gazprom expira la finele acestui an iar Moscova va avea inca un avantaj la negocierile viitoare care nu se anunta deloc prea blande. Totodata, oficiali rusi apropiati acestor discutii nu exclud varianta ca in contul datoriei MoldovaGaz catre Gazprom, partea de la Chisinau sa ofere un pachet de actiuni la compania energetica nationala a Republicii Moldova. Asta in conditiile in care deja Gazpromul este actionarul majoritar al MoldovaGaz, iar Guvernul de la Chisinau mai detine doar 35 % din actiuni.

De aceasta situatie se teme si Ucraina, o alta tara a Parteneriatului Estic, cu toate ca situatia nu este similara cu cea a Republicii Moldova deoarece la carma acestei tari se afla un presedinte prorus – Viktor Ianukovici – membru al celui mai puternic partid de la Kiev – „Partidul Regiunilor”. Ucrainienii platesc deja 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc cu toate ca, odata cu venirea lui Ianukovici la putere in 2010, Kievul a crezut ca-si va rezolva aceasta problema energetica predand pentru circa trei decade controlul Rusiei la Marea Neagra prin prelungire sederii flotei ruse ancorate in prezent in portul de la Sevastopol. Numai ca negocierile ineficiente, au pastrat Rusia in coasta Ucrainei si totodata nu a rezolvat nici problema pretului in conditiile in care la finele acestui an si Ucraina trebuie sa-si negocieze din nou pretul gazelor cu Gazprom. Ziarul „Zerkalo Nedeli”, una dintre cele mai influente publicatii de la Kiev, opineaza ca tocmai aceste negocieri dure vor fi aplicate din Kievului. Un „deal” care nu poate sa fie decat in detrimentul Kievului care va trebui sa faca astfel noi concesii destul de mari in fata rusilor. Mai mult, sursa citata scrie ca Ucraina, de asemenea, este membru al Comunitatii Energetice Europene ar putea fi nevoita sa urmeze aceeasi cale propusa Chisinaului.

In aceeasi situatie se afla si Polonia, subjugata armei energetice rusesti. Ca si autoritatile de la Chisinau si Kiev, polonezii fac presiuni pentru a obtine un pret mai mic la gazele rusesti, cu mentiunea ca Varsovia platesta in momentul de fata circa 500 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc. Asta in conditiile in care pretul mediu variaza pe piata europeana intre 360 si 420 de dolari. Polonia achizitioneaza de la compania rusa Gazprom cea mai mare parte din gazele naturale necesare consumului intern. Aceste importuri se realizeaza in virtutea unui acord pe termen lung cu tarife indexate dupa cele ale petrolului. in conditiile in care in ultimii ani preturile europene la gaze au ramas la niveluri relativ stabile, cotatiile petrolului au crescut, de unde rezulta si o crestere a pretului platit de Polonia pentru gazele rusesti. in plus, oscilatiile monedei poloneze fata de dolar au amplificat cresterea preturilor carburantilor livrati din Rusia. In aceste conditii, Polonia este una dintre cei mai mari sustinatori ai anchetei Comisiei Europene asupra Gazprom in care gigantul energetic rus este acuzat ca face abuz de putere si stabileste preturile la gaze in functie de petrol, piata asupra careia are o influenta foarte mare, creand astfel un mediu neconcurential. In acest sens ministrul polonez al Trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, a declarat recent ca va incerca o noua intelegere cu Rusia pentru un nou angajament mai viabil. Cele trei exemple constituie doar o mostra din ce poate juca la aceasta ora Rusia pe tabla de sah a geopoliticii iar arma energetica poate stopa avantul unei Uniunii Europene tot mai slabite de a se contura la randul sau ca jucator mondial. Lipsa de initiativa a UE in ceea ce priveste Nabucco sau AGRI pentru a rezolva interdependenta energetica a Europei fata de gazul rusesc va conduce in viitor la situatii mult mai dezavantajoase pentru UE. Asta in conditiile in cre Germania s-a conectat deja la gazul rusesc prin North Stream si nu mai are nici o initiativa in acest sens de a ajuta restul statelor europene. Sa fie din nou vorba despre un pact Ribbentrop-Molotov pe palierul energetic?

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *