de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Serbia, în fața unor alegeri cu final anunțat
Serbia va organiza pe 21 iunie alegerile parlamentare amânate din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic, în urma unei reuniuni avute luni cu diferiți lideri politici, relatează mas-media de la Belgrad, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Scrutinul urma să aibă loc la data de 26 aprilie 2020, însă la 17 martie, după două zile de la decretarea stării de urgenţă în statul balcanic, s-a luat decizia amânării lui.
Alegerile parlamentare, în care partidul condus de Vucic este favorit, au loc pe fondul acutizării relațiilor politice deja dificile dintre Belgrad și Priștina. Statele occidentale, în mod special SUA, doresc încheierea unui acord final de pace între Kosovo și Serbia, care presupune și un schimb de teritorii și populații.
Kosovo, problema strategica in Balcani
Boicot anunțat
Duminica trecută, preşedintele Vucic a anunţat că parlamentul va valida miercuri ridicarea stării de urgenţă. ‘Joi nu vor mai exista restricţii de deplasare’, a precizat Vucic, la o emisiune a postului Pink TV.
Două mari formaţiuni de opoziţie, Alianţa pentru Serbia (SZS), o coaliţie eterogenă de zece partide, şi Mişcarea cetăţenilor liberi (PSG), îşi anunţaseră încă dinaintea deciziei din martie de convocare a scrutinului intenţia de a-l boicota, considerând că nu sunt întrunite condiţiile pentru alegeri libere şi corecte.
Liderii SZS, care reunește formațiuni diverse, de la naționaliști radicali până la pro-europeni, îl acuză pe Vucic că ţine practic sub control mass-media, economia şi alte pârghii de putere, pentru a asigura astfel o nouă victorie formaţiunii sale, Partidul Sârb al Progresului (SNS).
Președintele sârb este cunoscut pentru politica oportunistă pe care o duce, fiind susținătorul unei alianțe strategice cu Federația Rusă și China, care a căpătat și accente militare vizibile în timpul mandatelor sale. În pofida afișării unei intenții declarate de a adera la UE, Vucic s-a remarcat prin atacuri virulente la adresa blocului european. El este periodic acuzat de comunitatea internațională că a instaurat o guvernare dictatorială.
‘Probleme trecute în plan secund de criză reapar la suprafaţă. Cea mai mare problemă în perspectiva scrutinului este tratamentul inegal în mass-media controlate de stat’, a declarat analistul Bojan Klacar, de la CeSID, implicată în monitorizarea alegerilor din statele din regiune, la postul privat sârb N1. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Republica Moldova rămâne la mâna Gazprom
România continuă să investească în domeniul energetic, inclusiv din R.Moldova. Potrivit prim-ministrului, Ludovic Orban, Guvernul discută cu companiile aflate în portofoliul statului planuri foarte ample de investiții, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „De exemplu, Transgazul trebuie să fie implicat la maximum în procesul de extindere a rețelelor, în finalizarea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), în finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău și în alte proiecte de investiție. Toate companiile din domeniul energiei vor pune în practică planurile de investiții pe care le-au discutat la nivelul Ministerului Economiei, astfel încât să susțină procesul investițional”, a declarat Ludovic Orban în cadrul unui interviu pentru Digi24.
Desant guvernamental
Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean a inspectat zilele trecute câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici, se arată în comunicatul de presă remis redacției KARADENIZ PRESS. Înaltul oficial s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. Acesta s-a mai interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.
„Este în interesul nostru să asigurăm securitatea energetică a țării, dar și a regiunii prin diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale. De aceea, prin interconectarea cu rețelele de transport din România și integrarea Moldovei în sistemul energetic european, vom putea materializa acest obiectiv. Monitorizăm îndeaproape progresul acestui proiect strategic ca să asigurăm finalizarea proiectului în termenii stabiliți și să beneficiem de conductă până la sfârșitul anului curent”, a spus Sergiu Railean.
Investiții de milioane
Iulian Butnaru, administratorul „Vestmoldtransgaz” a informat că lucrările se derulează conform termenilor planificați. Din 120 de km de tronson linear, 106 au fost deja finalizați. Oficiul administrativ al companiei „Vestmoldtransgaz”, care va monitoriza sistemul gazier, este aproape pregătit de darea în exploatare. În acest context, administratorul companiei a ținut să mulțumească ministrului Economiei și Infrastructurii pentru intervenția sa în soluționarea accesului muncitorilor români pe șantierele din Republica Moldova în perioada stării de urgență. Zilnic pe șantierul gazoductului lucrează 130-150 de muncitori, care asigură continuarea lucrărilor la conductă.
De la începutul anului 2019 până în prezent sunt desfășurate lucrări pe toate cele 7 loturi aferente construcției, termenul anunțat de investitor cu privire la finalizarea acestora și darea în exploatare a gazoductului fiind a doua jumătate a anului 2020. Valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de SNTG Transgaz, România, se mai arată în comunicatul remis redacției.
Asigurări oficiale
Transgaz dă asigurări că lucrările la gazoductul Ungheni-Chişinău sunt în grafic şi vor fi gata în prima jumătate a acestui an, în replică la o serie de articole apărute în presa din Republica Moldova, potrivit cărora conducta va fi finalizată abia anul viitor, se arată într-un comunicat citat de mass-media. “Referitor la articolele «Conducta Iaşi – Ungheni – Chişinău va fi pregătită în 2021 pentru livrarea de gaze naturale din România în Republica Moldova» (agora.md); «Gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău ar putea fi dat în exploatare abia în anul 2021» (jurnaltv.md); «Transgaz din România amână pentru 2021 finalizarea conexiunii gaziere cu Republica Moldova» (mold-street.com); «Gazoductul Iaşi – Ungheni nu va fi dat în exploatare nici în 2020» (deschide.md), pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, SNTGN Transgaz SA consideră necesare şi relevante următoarele clarificări: Lucrările de execuţie la gazoductul Ungheni – Chişinău sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare fiind semestrul I 2020”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit Agerpres, sursele citate au mai precizat că după finalizarea proiectului “Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţii de transport spre/dinspre Republica Moldova, capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova, va fi de 1,5 până la 2,2 miliarde mc/an aşa cum s-a convenit cu autorităţile guvernamentale din Republica Moldova, res-pectiv de 4 până la 6 milioane mc/zi”.
SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) şi răspunde de func-ţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. În îndeplinirea misiunii asumate, compania desfăşoară activitatea de transport gaze naturale în conformitate cu prevederile legislaţiei şi reglementărilor europene şi naţionale în vigoare privind transportul gazelor naturale prin conducte.
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere
Bani îngropați
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea deveni operațional abia în 2021, chiar dacă în Republica Moldova, lucrările s-ar putea finaliza în 2020, relata anterior Radio România Chișinău. Compania românească Transgaz a prelungit termenul de construcție și dare în folosință a infrastructurii gaziere pe teritoriul României. Astfel, interconectarea cu gaze a fost amânată cu doi ani, ceea ce ar influența tarifele, consideră experții citați de Radio România Chișinău.
Inițial, lucrările ar fi trebuit să se încheie în 2019. Potrivit planului de dezvoltare a sistemului național de transport de gaze, între 2013 și 2018, au fost realizate lucrări de 2,28 milioane de euro, iar anul trecut urmau a fi efectuate lucrări de circa 24 de milioane de euro. Costurile totale sunt estimate la peste 174 de milioane de euro.
Expertul Ion Preașcă de la Chișinău apreciază că infrastructura din România este gata în proporție de 10 la sută. Orice amânare ar putea provoca majorări tarifare în condițiile unei piețe liberalizate, mai spune Ion Preașcă.
„Dacă nu sunt făcute lucrările în România, va fi doar o țeavă îngropată. Segmentul Iași-Ungheni stă îngropat din 2014, e o investiție care se amortizează și trebuie recupeată din tarif. Ne-au dat banii europenii și-am îngropat în pământ și stau acolo neutilizați.”
Compania Transgaz trebuie să construiască pe teritoriul României, un gazoduct care trece prin Onești, Gherăiești și Lețcani, precum și stații de comprimare.
O parte din mediile politice de la Chișinău consideră gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău drept un proiect de natură strategică menit să asigure securitatea energetică a Rep. Moldova prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.
Investiție cu bucluc
Într-o amplă anchetă publicată la începutul anului 2019, sub semnătura jurnaliștilor Mădălin Necșuțu și Cristian Pantazi, o serie de analiști își manifestau îngrijorarea față de soarta acestui important proiect.
În opinia Otiliei Nuțu, specialist in piața de energie la organizația Expert Forum din București, viabilitatea acestui proiect depinde de mai mulți factori: ”Are Transgaz capacitatea financiară să acopere toată construcția, în condițiile în care i se iau dividendele la buget? Apoi, rămâne de văzut cum vor influența investiția Transgaz incertitudinile de pe piața de gaze din România. Altfel spus, vom mai avea ce să exportăm, dacă piața s-a reglementat din nou?”, se întreabă Nuțu.
”În plus, există și discuții privind recuperarea investiției: vor fi suficiente tarifele?, de situația de pe piața de gaze din Moldova: vor avea acces corect pe piață furnizorii români?, de independența reglementatorului de la Chișinău, de accesul gazului în rețeaua MoldovaGaz”, încheie Otilia Nuțu.
Și chiar după finalizarea gazoductului, adică undeva în anul 2020, este aproape cert ca tot gazul rusesc să fie consumat preponderent în Moldova, cel puțin încă o bună perioadă de timp.
”Cred că Moldova va continua să cumpere gaze naturale de la Gazprom, probabil pe baza unor contracte pe termen scurt. Având în vedere că acolo se consumă relativ puțin, este rezonabil de luat în calcul că Moldova se va putea aproviziona cu gaz rusesc chiar dacă scade semnificativ tranzitul prin Ucraina”, crede Victor Grigorescu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 29, 2020 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Turcia,grav afectată de pandemie
Guvernul turc şi-a propus să înceapă procesul de relansare a economiei la finalul lunii mai, după o încetinire semnificativă provocată de măsurile de combatere a coronavirusului, reducând însă riscul unui al doilea val de infecţii, a declarat pentru agenția Reuters, preluată de mass-media internațională, un înalt oficial de la Ankara care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Separat, liderii organizațiilor patronale din Turcia, care luna trecută au decis să închidă porţile, a anunţat că există planuri pentru o redeschidere parţială începând din 11 mai, în funcţie de cererile venite de la retaileri şi de obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor sanitare.
Situație incertă
Intervalul de timp avut în vedere atât de guvern cât şi de sectorul privat arată o nelinişte faţă de intrarea economiei Turciei în cea de-a doua recesiune din tot atâţia ani.
„Studiile recente au arătat că o redeschidere a economiei va fi posibilă la finele lunii mai iar evoluţiile actuale confirmă acest lucru. Vor fi luate măsuri pentru a redeschide economia fără a avea un al doilea val”, a declarat oficialul turc pentru Reuters.
La nivel global, Turcia ocupă locul şapte după numărul de cazuri confirmate de infecţie cu coronavirus, peste 112.000 de cazuri. Deşi numărul deceselor este de aproximativ 2.900, în ultimele opt zile s-a înregistrat o scădere a numărului de decese raportate.
„Atunci când ne uităm la numărul cazurilor de infecţie şi la decese avem semnale pozitive că există posibilitatea redeschiderii economiei”, a apreciat oficialul care a dorit să rămână anonim. Acesta a adăugat că Guvernul de la Ankara a discutat luni noi posibile ajustări de taxe şi stimulente pentru protejarea locurilor de muncă şi reducerea costurilor pentru companii, adăugând că autorităţile intenţionează să stimuleze sectoarele greu lovite ale turismului şi transportului aerian.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, vrea să relanseze economia turcă de la sfârșitul lunii mai
Ramadan de pandemie
Redeschiderea economiei „va permite un rezultat pozitiv cu privire la evoluţia PIB în a doua jumătate a anului, ceea ce va diminua contracţia anuală” a mai spus oficialul turc.
Preşedintele Tayyip Erdogan a spus şi el că Turcia intenţionează să revină la o viaţă normală după Ramadan, la finalul lumii mai, iar luni a anunţat că Guvernul de la Ankara va veni în scurt timp cu un set de măsuri şi date concrete.
Erdogan a anunţat anterior o interdicţie de circulaţie pentru persoane timp de trei zile, începând cu 1 mai, în 31 de oraşe şi provincii din Turcia pentru a limita răspândirea noului tip de coronavirus.
La finalul şedinţei de guvern, şeful statului turc a afirmat că interdicţia de circulaţie va începe la miezul nopţii de joi spre vineri (joi ora 21:00 GMT) şi va dura până duminică la ora locală 24:00 (21:00 GMT).
Printre oraşele vizate de această măsură se află capitala Ankara şi metropola economică Istanbul, pe fondul sărbătorii musulmane a Ramadanului, care a început săptămâna trecută și durează aproximativ o lună.
Turcia nu a impus o interdicţie de circulaţie la nivel naţional de la raportarea primului caz de COVID-19, pe 11 martie, însă a introdus restricţii în anumite zone în ultimele trei săptămâni.
Interdicţiile de circulaţie în timpul weekend-urilor vor continua până la finalul lunii mai, a precizat Erdogan, adăugând că programul revenirii la condiţii normale va fi prezentat în viitorul apropiat.
Echipamente medicale
Între timp, Turcia a trimis echipamente medicale în 55 de ţări, iar un avion cargo militar va transporta marţi echipament medical în SUA. Transportul include 500.000 de măşti chirurgicale, 400 de măşti model N95, 40.000 combinezoane, 2.000 litri de dezinfectant, 1.500 de ochelari şi 500 de viziere, la solicitarea părţii americane.
Ministrul turc al sănătăţii Fahrettin Koca a anunţat luni seara că în Turcia s-au înregistrat până acum 2.900 decese din cauza COVID-19, dintre care 95 în ultimele 24 de ore. În aceeaşi perioadă, 2.131 de persoane au fost testate pozitiv, aducând numărul total al persoanelor care au contractat boala la 112.261. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Balcani, Știri, Turcia
Turcia, restricții masive pentru 1 mai
Președintele turc a anunţat o interdicţie de circulaţie pentru persoane timp de trei zile, începând cu 1 mai, în 31 de oraşe şi provincii din Turcia pentru a limita răspândirea noului tip de coronavirus, relatează mass-media oficială de la Ankara, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La finalul şedinţei de guvern, şeful statului turc a afirmat că interdicţia de circulaţie va începe la miezul nopţii de joi spre vineri (joi ora 21:00 GMT) şi va dura până duminică la ora locală 24:00 (21:00 GMT).
Printre oraşele vizate de această măsură se află capitala Ankara şi metropola economică Istanbul, pe fondul sărbătorii musulmane a Ramadanului, care a început săptămâna trecută și durează aproximativ o lună.
Turcia nu a impus o interdicţie de circulaţie la nivel naţional de la raportarea primului caz de COVID-19, pe 11 martie, însă a introdus restricţii în anumite zone în ultimele trei săptămâni.
Interdicţiile de circulaţie în timpul weekend-urilor vor continua până la finalul lunii mai, a precizat Erdogan, adăugând că programul revenirii la condiţii normale va fi prezentat în viitorul apropiat.
Echipamente medicale
Între timp, Turcia a trimis echipamente medicale în 55 de ţări, iar un avion cargo militar va transporta marţi echipament medical în SUA. Transportul include 500.000 de măşti chirurgicale, 400 de măşti model N95, 40.000 combinezoane, 2.000 litri de dezinfectant, 1.500 de ochelari şi 500 de viziere, la solicitarea părţii americane.
Ministrul turc al sănătăţii Fahrettin Koca a anunţat luni seara că în Turcia s-au înregistrat până acum 2.900 decese din cauza COVID-19, dintre care 95 în ultimele 24 de ore. În aceeaşi perioadă, 2.131 de persoane au fost testate pozitiv, aducând numărul total al persoanelor care au contractat boala la 112.261. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 27, 2020 | Balcani, Știri, UE
Oficialii europeni analizează posibilitățile de sprijinire a sectorului turistic din statele membre
Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. „Uniunea Europeană estimează că sunt necesari aproximativ 255 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să redreseze industria şi aproximativ 120 de miliarde de euro pentru investiţii suplimentare, pentru a-i ajuta pe operatori şi antreprenori să-şi reia operaţiunile”, a declarat Eduardo Santander, într-un interviu acordat duminică agenţiei portugheze de presă Lusa.
Șomaj masiv
În timp ce sectorul turismului din Europa stagnează, din cauza restricţiilor impuse de statele membre pentru a ţine sub control pandemia, inclusiv limitarea călătoriilor între ţări, „turismul a trecut de la 100% la zero” şi astăzi „este redus practic la 10% din ce era”, ţinând cont de pierderile totale, a explicat oficialul ETC. „Totul este în mod egal afectat, deoarece întregul lanţ valoric din turism este interconectat. De la vasele de croazieră, la alţi operatori, şi în special companiile aeriene, toată lumea înregistrează pierderi masive, cu scăderi de la 45% pentru operatorii aerieni la 70% pentru hoteluri şi restaurante”, a explicat Santander.
Acesta a estimat că actuala criză „este reflectată în nivelul ridicat al şomajului în sectorul turismului din Europa, „fiind în pericol zece milioane de locuri de muncă pe continent dacă situaţia continuă în următoarele luni”.
Cele mai afectate vor fi ţările unde turismul are un aport ridicat în PIB, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, a avertizat directorul Comisiei Europene pentru Turism.
România este membră din anul 1998 în Comisia Europeană pentru Turism (ETC) – organism nonprofit care reuneşte organizaţiile naţionale de turism din Europa.
Plan Marshall pentru turism
Turismul european este foarte afectat de criza Covid19, semnalul de alarmă fiind tras de Comisia Europeană împreună cu Parlamentul European, relatează RFI. Comisarul pieței interne Thierry Breton le-a vorbit în 21 aprilie deputaților europeni despre necesitatea unui „plan Marshall” pentru acest sector aflat în criză.
Turismul european reprezintă 10% din PIB al UE, spune Thierry Breton, iar relansarea sa va trece prin acumularea de datorii pe care statele vor fi nevoite să le facă.
Si pentru că aproape toate statele europene vor fi nevoite să facă apel la împrumuturi, toate vor trebui să aibă un acces egal la piața de credit și dobânzi egale, mai considera sursa citată.
Iată un prim pas catre o mutualizare a datoriilor, cerută fără succes deja de Italia și repusă pe masă de comisarul pieței interne Thierry Breton, dar și de colegul său comisar al industriei, italianul Paolo Gentiloni.
Grecia mizează pe relansarea turismului
Dezastru economic
Organizația Mondială a Turismului prevede o scădere a activității în domeniu în 2020 până la o treime din activitatea înregistrată în 2019, fie între 40 și 60 de miliarde de euro pierdere pentru fiecare stat european și câteva milioane de locuri de muncă în pericol la nivelul întregii UE.
Serviciile Comisiei Europene sunt pe cale să analizeze impactul crizei Covid19 pentru fiecare sector în parte, iar pentru turism sau mai ales pentru turism, Thierry Breton cere un plan de tip plan Marshall.
Deputații europeni, reuniți prin videoconferință cu Thierry Breton, sunt de acord cu această abordare.
Fiecare grup politic european își revendică însă acum meritul de a fi atras atenția privind necesitatea unui ajutor financiar robust (vorbim de peste un trilion de euro) pentru acest sector. Urgența este subliniată, dar pentru moment doar Comisia Europeană și mai precis Thierry Breton trebuie să aducă idei concrete pentru a găsi acești bani.
Iar în timp ce țări ca Franța, Italia, Spania și Grecia, care au destinații turistice tradiționale, așteaptă o salvare de la UE, Belgia își invită cetățenii să rămână acasă pentru vacanțele de vară.
„Si dacă ați redescoperi Belgia?”: iată mesajul lansat pe rețelele sociale de Oficiul Belgian de Turism care propune pentru perioada de după izolare, vizite și diferite activități estivale în Flandra sau în Valonia în locuri aproape necunoscute, dar pitorești. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 26, 2020 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Pripyat, mărturie vie a holocaustului nuclea abia evitat
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care data de 26 aprilie a fost desemnată ca Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day , citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că „trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate” şi a invitat „toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi”.
Milioane de victime
Site-ul ONU aminteşte că o explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează www.un.org. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând „o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.
În 1991, ONU a creat Fondul de încredere (fiduciar) de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).
Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.
Schimbare de strategie
În 2002, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat o schimbare în strategia de la Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung, notează www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day. PNUD şi birourile sale regionale din cele trei ţări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaţionale, naţionale şi publice destinate dezvoltării durabile a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Reţeaua Internaţională de Cercetare şi Informare Cernobîl (ICRIN).
La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.
Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.
Cernobîl, un dezastru nuclear aproape uitat
Ambiții nucleare
Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 30 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.
Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.
Cartea, editată de Academia de ştiinţe de la New York şi lansată cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la catastrofă, cu titlul „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment” (Cernobîl: Consecinţe ale catastrofei asupra oamenilor şi mediului), a fost scrisă de Aleksei Iablokov, de la Centrul pentru Politici de Mediu din Moscova şi respectiv Vasili Nesterenko şi Aleksei Nesterenko de la Institutul pentru protecţie împotriva radiaţiilor din Minsk (Belarus).
Conform cărţii, până în anul 2005, între 112.000 şi 125.000 de persoane din cele 830.000 care au participat la operaţiunile de decontaminare şi sigilare a reactorului nuclear de la Cernobâl, şi-au pierdut viaţa. Numărul total al deceselor la scară globală, în perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobîl, este de 985.000.
Cernobîl rămâne în memoria colectivă
Țări afectate
Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie, potrivit sursei citate. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai, au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.
Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum „sarcofagul” de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma totală a fost de 2,2 miliarde euro furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Întrucât agenţiile Naţiunilor Unite şi-au îndreptat atenţia de la asistenţa umanitară către prevenire, recuperare, remediere şi dezvoltarea capacităţii, a fost adoptată o abordare integrată a dezvoltării durabile pentru a răspunde nevoilor regiunilor şi comunităţilor afectate. Agenţiile, fondurile şi programele au continuat să lucreze strâns cu guvernele din Belarus, Federaţia Rusă şi Ucraina pentru a oferi asistenţă pentru dezvoltare comunităţilor afectate de la Cernobâl. (N.G.)
