de Isac Mihai | iun. 23, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
În urma victoriei decisive a formațiunii sale politice în alegerile parlamentare de duminică, liderul sârb Aleksandr Vucic a demarat consultările destinate să dezghețe dialogul cu Republica Kosovo, relatează publicația Kurir, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dialogul, blocat de aproape doi ani, a fost facilitat și de recenta decizie a noului guvern de la Priștina a eliminat toate sancțiunile comerciale la adresa Serbiei.
Divergențele dintre Belgrad și Priștina sunt considerate un test pentru capacitatea UE și SUA de a gestiona o situație cu un grad conflictual ridicat. Serbia, sprijinită de Moscova și Beijing, refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Republica Kosovo după confruntările interetnice din anii 90, urmate de intervenția NATO.
Rezolvarea diferendului kosovar este privită cu interes de actorii politici de pe diferite continente, putând deveni un precedent din punct de vedere al dreptului internațional. Experții consideră că orice acord va include și un schimb de teritorii ori autonomizarea regiunii din Republica Kosovo locuită majoritar de etnici sârbi.
În acest moment independența Republicii Kosovo este recunoscută de aproximativ 100 de state, diplomațiile de la Priștina și Belgrad ducând un război dur, susținute de SUA și UE, respectiv Moscova și Beijing. Cinci state membre UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Grecia, România și Spania, ultima confruntată cu separatismul catalan și basc.
Victorie categorică
Alegerile parlamentare au întărit dominaţia Partidului Progresist Sârb (SNS) pe scena politică de la Belgrad, președintele Aleksandr Vucic încercând să rezolve o situație extrem de sensibilă din punct de vedere politic pentru electoratul sârb.
Pe fondul boicotării alegerilor de către mai multe partide de opoziție, SNS a obținut peste 60% din voturile exprimate, partidul urmând să formeze singur guvernul de la Belgrad. Președintele Vucic încearcă să finalizeze acest proces cât mai repede pentru a evita o criză politică ori apariția unor manifestări de protest la adresa sa.
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Șarjă diplomatică
Preşedintele sârb a avut deja prima întrevedere cu Miroslav Lajcak, emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu dialogul între Belgrad şi Pristina, suspendat de la sfârşitul lui 2018. Înaltul oficial UE a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu președintele sârb, că prin viitorul acord se va încerca rezolvarea tuturor problemelor bilaterale și va fi acceptabil pentru ambele părți.
Miroslav Lajcak a mai declarat că va fi propus un tratat prin care să fie rezolvate definitiv toate divergențele dintre Priștina și Kosovo. El a mai precizat că Serbia este parte a Europei, iar problemele Serbiei sunt și problemele UE, așa cum sunt și soluțiile. El s-a mai referit și la necesitatea intensificării luptei împotriva corupției și a crimei organizate, precum și la importanța reformei justiției din statul balcanic.
Preşedintele sârb a avertizat deja că „zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo”. El a asigurat totuşi că recunoaşterea independenţei Pristinei de către Belgrad „nu va fi subiect” de discuţie la Washington. „Nu vom permite acest lucru”, a declarat el pentru presa sârbă.
Interes electoral american
Înainte de desantul de la Belgrad, Miroslav Lajcak s-a oprit la Pristina pentru a se întâlni cu noul guvernkosovar, care a cedat recent presiunii occidentale şi a ridicat restricţiile la importul de produse sârbeşti, un obstacol în calea reluării dialogului.
După etapa kosovară, emisarul european a estimat că ”acum sunt îndeplinite condiţiile” pentru continuarea discuţiilor. El a refuzat să comenteze întâlnirea organizată la 27 iunie la Casa Albă de către trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell, considerată drept un demers al administrației Trump de a monopoliza orice succes diplomatic în dosarul kosovar. Trump dorește să obțină semnarea unui acord până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020, pentru a îl prezenta drept un succes al administrației sale în domeniul politicii externe, dublate de începerea retragerii contingentului american, aflat de peste două decenii în statul balcanic.
SUA au câteva sute de soldați în trupele de menținere a păcii din Kosovo, majoritatea fiind desfășurate la baza Bondsteel, considerată în urmă cu câțiva ani una dintre cele mai importante facilități militare americane de peste hotare. La începutul misiunii de menținere a păcii, câteva zeci de mii de soldați americani erau în această zonă.
Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE
Reduta rusă
Înainte de întrevederea cu oficialii kosovari în SUA, președintele Vucic se va deplasa în Federația Rusă, cel mai important aliat al Serbiei și membru al Consiului de Securitate al ONU. Vucic are programate întrevederi cu președintele rus Vladimir Putin, patriarhul rus Kirill și alți înalți oficiali ruși. Veto-ul rus a fost folosit în mod constant pentru a bloca accesul Republicii Kosovo în diferite structuri internaționale ori pentru a anula orice înțelegere nefavorabilă intereselor Federației Ruse.
Interesul rus pentru Kosovo a crescut după evenimentele din 2014 din Ucraina care au dus la anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și apariția insurgenței pro-ruse din Donbass, dar și pe fondul sprijinului acordat de către Moscova regiunilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud, a căror independență a recunoscut-o în 2008.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a precizat, săptămâna trecută, că orice acord între Kosovo și Serbia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto. „Nu vom permite rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ori a evenimentelor care au avit loc în Balcani în urmă cu 25 de ani”.
Serghei Lavrov a criticat Uniunea Europeană pentru că s-a ”auto-izolat” de procesul privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi nu a fost capabilă să impună aplicarea acordurilor pe care însuşi blocul comunitar le-a mediat.
”Poziţia Rusiei nu s-a schimbat. Vom sprijini orice efort, paşi şi iniţiative care ajută Belgradul şi Pristina să ajungă la o soluţie reciproc acceptabilă pe baza rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU”, care confirmă integritatea teritorială a Serbiei şi nu recunoaşte independenţa autoproclamată de Kosovo în anul 2008, a indicat Lavrov, citat de agenţia EFE. El a insistat că ”soluţia la care se va ajunge trebuie să fie conformă cu dreptul internaţional şi să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU”. Ministrul rus de externe a mai cerut să nu fie impuse termene pentru soluţionarea acestui proces. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 9, 2020 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Noul guvern de la Prișina a eliminat toate sancţiunile comerciale împotriva Serbiei la doar trei zile de la venirea la putere, deschizând calea pentru normalizarea relațiilor cu Belgradul, pe fondul nerecunoașterii independeței Republicii Kosovo de către autoritățile sârbești, relatează cotidianul Politika, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Am luat o decizie importantă în scopul de a înlătura obstacolele din calea continuării dialogului”.”Ne aşteptăm ca şi partea sârbă să ridice toate barierele” din calea dialogului, a declarat premierul Avdullah Hoti presei după şedinţa guvernului său, referindu-se la campania Belgradului de a împiedica recunoaşterea internaţională a Kosovo care şi-a proclamat independenţa în 2008.
Impas prelungit
Dialogul dintre Belgrad şi Pristina, lansat în 2011 sub egida Uniunii Europene, este în impas din noiembrie 2018. Elitele politice din cele două state balcanice ezită să sprijine public un tratat de pace care ar presupune un schimb de teritorii între Serbia și Republica Kosovo.
Belgradul a salutat imediat gestul guvernului kosovar, ales în funcție acum câteva zile cu sprijinul deputaților partidului sârb din Legislativul de la Priștina. „Consolidarea cooperării economice între Belgrad şi Pristina este esenţială pentru normalizarea relaţiilor”, a declarat într-un comunicat Marko Djuric, oficialul guvernamental sârb responsabil pentru Kosovo.
„Este o decizie bună eliminarea barierelor comerciale”, a declarat şi preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, pentru Prva TV. El a spus că îl aşteaptă pe trimisul UE pentru convorbiri, Miroslav Lajcak, să viziteze Belgradul şi Pristina la scurt timp după alegerile parlamentare din 21 iunie din Serbia, adăugând că este probabil ca şi emisarul american Richard Grenell să vină în vizită.
Război comercial
Impozitarea produselor sârbeşti a fost decisă în 2018 de premierul kosovar de atunci Ramush Haradinaj, ca represalii la campania diplomatică desfăşurată de Belgrad împotriva recunoaşterii internaţionale a Kosovo, împiedicat, în special cu ajutorul Moscovei, să devină membru al ONU.
Opoziția fostei conduceri de la Priștina față de normalizarea relațiilor comerciale cu Serbia, în ciuda presiunilor venite de la Washington şi Bruxelles, a contribuit la căderea guvernului său la sfârşitul lunii martie. Sub presiunea Washingtonului, guvernul lui Albin Kurti a ridicat taxele vamale de 100% impuse produselor sârbeşti din 2018, dar apoi a început să pună în aplicare „măsuri reciproce”, interzicând la sfârşitul lui mai, importul de produse sârbeşti care nu au menţiunea „destinate Republicii Kosovo”. Această decizie a fost anulată sâmbătă.
Înainte de acest război comercial, Serbia exporta anual în Kosovo mărfuri de peste 400 de milioane de euro. Belgradul controlează politic și economic comunitatea sârbă din Republica Kosovo. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 4, 2020 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Forțele militare ruse din Crimeea au desfășurat exerciții antiaeriene masive folosind complexele de apărare antiaeriană S-400 Triumf și sistemele de rachete și artilerie antiaeriană Pantsir-S, relatează serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), citat de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform exercițiului, forțele ruse au respins atacurile aeriene convenționale. Acțiunea în forță vine la câteva zile de la exercițiile aeriene ale statelor NATO în spațiul aerian al Mării Negre, României și Ucrainei, fiind folosite bombardiere strategice .
S-400, răspunsul rus
“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.
În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.
În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune.
Exerciții navale masive
În cursul acestei săptămâni, echipaje ale forțelor navale ruse vor efectua exerciții ce presupun lansarea de focuri de artilerie și rachete împotriva unor ținte maritime, terestre și aeriene, potrivit biroului de presă al Flotei Mării Negre (02.06.2020), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Navele și ambarcațiunile Flotei Mării Negre au fost deja desfășurate pe mare pentru derularea exercițiilor, informează biroul de presă.
„Cele 37 de nave, ambarcațiuni și nave de susținere ale Flotei Mării Negre au fost desfășurate pe trasee pentru o serie de exerciții. În faza inițială, echipajele s-au pregătit pentru răspuns la luptă în regim de urgență, inclusiv cu plecarea din baze către zonele desemnate”, a precizat biroul de presă într-un comunicat.
Pe parcursul săptămânii ce urmează, echipajele vor executa foc de artilerie și lansări de rachete împotriva țintelor navale, aeriene și din zona de coastă. Forțele ruse vor derula și exerciții de desfășurare comună și manevre în diferite formațiuni, se mai arată în comunicatul citat.
Torpile împotriva NATO
Anterior echipajele submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino, aparţinând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), au executat lansări de torpile, din imersiune, precizează Ministerul rus al Apărării. În timpul exerciţiului, marinarii ruşi au ieșit într-un poligon naval din Marea Neagră, unde au desfășurat o serie de acțiuni pregătitoare și au efectuat scufundarea pentru executarea tragerilor.
Lansările au fost efectuate cu torpile fără încărcătură explozivă. În locul focosului, torpilele au aparatura de înregistrare, iar după consumarea acumulatorilor acestea dobândesc flotabilitate pozitivă și pot fi recuperate din apă cu ajutorul unei nave speciale pentru torpile.
„Echipajele submarinelor Rostov-pe-Don și Kolpino ale Flotei Mării Negre au efectuat trageri cu torpile în timp ce se aflau în imersiune”, a precizat biroul de presă al FRMN. Ținta către care s-au îndreptat torpilele a fost reprezentată de către un nava din cadrul forțelor navale ruse, subliniind vulnerabilitatea navelor NATO în apele Mării Negre.
Ministerul rus al Apărării susţine, în comunicatul de presă, ca exerciţiile cu lansări de torpile sunt un obligatori pentru pregătirea marinarilor de pe submarine și se desfășoară în conformitate cu planul de pregătire pentru luptă al forțelor navale ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).
Vânătoare de submarine
Submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino au participat anterior la un alt exerciţiu militar. Subarinele ruseşti au desfășurat exerciții pe mare pentru pentru a căuta și detecta un submarin inamic. În cadrul scenariului de luptă, unul dintre submarine simulează rolul unui inamic în timp ce echipajul celui de-al doilea vas îl căută.
În cadrul exercițiilor pentru căutarea și urmărirea submarinului inamic au fost implicate și navele de război antisubmarin Muromets și Yeisk. Acestea au efectuat și antrenamente de tragere cu torpilele fiind urmăriți în special timpii de lansare, se mai precizează în comunicat.
Exercițiile militare rusești arată în mod clar posibila vulnerabilitate a forțelor navale NATO în timpul prezenței în apele Mării Negre și hotărârea părții ruse de a folosi orice avantaj posibil, inclusiv cunoașterea aprofundată a spațiului strategic pontic.
Submarine, indispensabile în spațiul pontic
B-1B decapitează flota rusă
Două bombardiere strategice americane au participat, alături de aeronave aparținând aliaților NATO și altor parteneri europeni, printre care s-au aflat și România, la un exercițiu militar care a testat “decapitarea” flotei rusești din Marea Neagră.
Forțele Aeriene Americane au dezvăluit că două bombardiere B-1B au participat, săptămâna trecută, pe 29 mai, la un exercițiu militar numit Bomber Task Force, desfășurat în Marea Neagră. Aeronavele americane au exersat “proceduri pentru angajarea rachetei anti-navă AGM-158C, sau LRASM (Long Range Anti-Ship Missile), în timpul misiunii de pregătire”, scrie publicația thedrive.com, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
“Exercițiul s-a concentrat puternic pe angajarea viitoare a acestor bombardiere împotriva amenințărilor maritime. Aceste zboruri arată că există un interes pentru modul în care aceste capabilități ar putea susține contingentele în Europa și în Marea Neagră, unde ar putea prezenta o provocare serioasă pentru marina rusească, iar Kremlinul a observat asta”, a mai scris publicația citată.
The Drive scrie că anunțul Forțelor Aeriene americane reprezintă un mesaj clar destinat Rusiei și flotei sale din Marea Neagră, care ar putea deveni teatrul unor mobilizări masive de rachete anti-navă, în cazul unui conflict major, deși marina rusă are un avantaj în această regiune.
„Considerând toate acestea, sisteme de apărare cu rachete anti-navă pe coasta țărilor aliate și partenere din regiunea Mării Negre, precum și armele anti-navă lansate pe cale aeriană ar putea fi deosebit de importante în orice luptă navală. Un singur B-1B poate transporta 24 JASSM-uri și probabil este capabil să poarte o un număr similar de LRASM-uri. Flota Mării Negre a Rusiei are puțin peste 50 de nave de suprafață și șase submarine. Astfel, un grup relativ mic de B-1B ar putea încerca, în mod realist, să le angajeze pe toate cu mai multe rachete într-o perioadă relativ scurtă de timp”, mai scrie publicația.
România a participat la exercițiul din 21 mai cu avioanele de vânătoare F-16 și Mig-21, potrivit unei imagini postate de thedrive.com. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 24, 2020 | Balcani, Știri
Atena cere restituirea comorilor arheologice
Grecia a solicitat Marii Britanii restituirea frizelor din marmură ale Partenonului, expuse la Muzeul Britanic din Londra, profitând de o revigorare a interesului internaţional pe fondul redeschiderii sitului antic, închis publicului în timpul pandemiei provocată de noul coronavirus, relatează mass-media de la Atena, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceste frize antice – ce conţin reprezentări ale luptelor mitice dintre greci şi centauri – au fost detaşate din Partenon şi expediate în Regatul Unit la începutul secolului al XIX-lea de cunoscutul diplomat britanic, scoțianul Thomas Bruce, cel de-al 7-lea lord Elgin, într-o perioadă în care Grecia făcea parte din Imperiul Otoman. În prezent, aceste obiecte de marmură se numără printre piesele centrale expuse în Muzeul Britanic.
Colecția Elgin, mărturie a moștenirii coloniale
Recurs la istorie
Autoritățile de la Londra au refuzat întotdeauna să returneze aceste sculpturi, cunoscute şi sub numele de Marmurele lui Elgin, argumentând că acestea au fost importate cu permisiunea conducerii otomane, Grecia fiind cotropită de Imperiul Otoman. Autorităţile elene afirmă însă că autorizarea a fost acordată de ocupantul otoman şi nu de către Grecia, prin urmare nefiind valabilă.
„Redeschiderea siturilor arheologice (…) este o ocazie pentru comitetele internaţionale care susţin restituirea marmurelor din Partenon să îşi reafirme solicitarea neîncetată, a lor şi a guvernului elen, pentru returnarea definitivă a obiectelor de marmură în patria lor”, a scris sâmbătă ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni, într-un comunicat.
Jaf colonial
Obiectele de marmură au fost obiectului „unui jaf”, iar Grecia nu va recunoaşte niciodată proprietatea Muzeului Britanic asupra acestor frize, a afirmat Medoni.
După două luni în care accesul publicului a fost interzis din cauza pandemiei provocată de noul coronavirus, Grecia a redeschis la data de 18 mai, în condiţii sanitare stricte, Acropola din Atena, unul dintre cele mai vizitate situri antice din lume, unde se află celebrul Partenon.
Asociaţia Internaţională pentru Reunificarea Sculpturilor din Partenon a adresat la 21 mai, de Ziua mondială a culturii, o scrisoare Ministerului Culturii din Grecia prin care a propus o reluare a presiunii coordonate asupra Muzeului Britanic.
Premierul englez Jonhson se opune negocierilor
Eforturi diplomatice
Grecia a militat timp de câteva decenii pentru restituirea obiectelor din marmură şi a avut în vedere, la un moment dat, intentarea unui proces Londrei. Însă, în ultimii ani, Atena a preferat calea diplomatică, propunând medierea prin UNESCO, instituţia ONU responsabilă de cultură şi educaţie, ofertă respinsă de Muzeul Britanic.
Ales în iulie 2019, premierul Kyriakos Mitsotakis, a solicitat oficial ca aceste frize să fie împrumutate Atenei pentru aniversarea din 2021 a 200 de ani de la independenţa Greciei.
În cadrul negocierilor pentru un acord comercial între UE şi Regatul Unit, Atena a încercat să pună în discuţie şi situaţia artefactelor furate din Grecia în secolul XIX. Eforturile reprezentanților UE au fost respinse categoric de către partea britanică.
Interese financiare
Unul din motivele retivenței britanice este reprezentat de faptul că sculpturile din așa-zisa colecție Elgin reprezintă o sursă importantă de venit pentru industria turismului din Marea Britanie. În prezent, respectivele sculpturi se află în custodia Muzeului Britanic din Londra, într-o aripă special construită pentru acestea, fiind vizitate în 2019 de peste 7 milioane de vizitatori.
Clauza care prevede „returnarea sau restituirea obiectelor culturale înlăturate ilegal din ţările lor de origine” a fost introdusă inițial pe lista negociatorilor de la Bruxelles la cererea autorităţilor de la Atena. Acestea au declarat, prin Ambasada din Regatul Unit, că sculpturile au fost obţinute fără aprobarea poporului grec şi că „afirmaţiile britanice despre legalitatea achiziţiei au fost serios contestate de către savanţi şi oameni de ştiinţă”.
„Acest apel este adresat tuturor părţilor implicate, precum şi Marii Britanii, unde au fost transportate majoritatea sculpturilor. Cererea pentru reîntregirea sculpturilor Partenon este universală şi se bazează pe faptul că sculpturile fac parte integrantă a unuia dintre cele mai emblematice monumente de cultură din lume”, au explicat reprezentaţii Ambasadei pentru mass-media britanică.
Autorităţile britanice nu au adoptat o poziţie oficială, dar, o serie de surse apropiate premierului Boris Johnson ar fi declarat că sculpturile „nu pleacă nicăieri” şi că o astfel de clauză prezintă o lipsă de seriozitate din partea Uniunii Europene.
Legalitate contestată
Deşi înaltul diplomat britanic a susţinut întotdeauna că a primit din partea autorităţilor otomane un firman care îi dădea dreptul de a lua respectivele antichităţi, istoricii greci îl contrazic, explicând că un astfel de document ar fi trebuit să se afle în arhivele care pot fi consultate chiar şi în rezent. Niciun demers de înființare a unei comisii istorice comune nu a avut rezultatul scontat.
Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, a rămas în istorie pentru faptul că în anul 1802 a plecat din portul Pireu cu o navă la bordul căreia încărcase cel puțin 17 lăzi pline cu antichităţi greceşti. Din cauza unor probleme, nava a început să ia apă şi după doar două zile de la plecarea din port s-a scufundat. Bruce a organizat o expediţie de recuperare a artefactelor, dar o parte dintre acestea au rămas pe fundul mării.
În ultimii ani, arheologii maritimi au început să exploreze epava şi să recupereze artefactele pe care expediţia din secolul XIX nu a reuşit să le recupereze. Anul acesta, arheologii au decis să îşi concentreze eforturile în vederea curăţării, documentării şi conservării epavei. Scafandrii au curăţat epave şi au realizat o serie de fotografii care ulterior au fost combinate pentru a realiza un model care va fi folosit în viitoarele lucrări de conservare.
În timpul lucrărilor de curăţare, arheolgii maritimi care s-au scufundat au scos la suprafaţă o serie de obiecte care au putut fi desprinse sau care nu au făcut parte din navă de la bun început. Printre aceste artefacte se numără bucăţi mici din navă, scripeţi din lemn care mai aveau ataşate bucăţi de frânghie, obiecte de bucătărie şi chiar o secţiune de picior de lemn, rpecum și un inel de aur şi o pereche de cercei de filigran şi aur.
Partenonul, comoara arheologică elenă
Tradiție sinistră
Faptele lui Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, au fost condamnate în epocă de o parte importantă a elitei britanice, inclusiv Lordul Byron, cunoscutul poet mort în 1824 în războiul de independență al Greciei (1821-1830).
Fiul acestuia, James Bruce, cel de al optulea lor de Elgin, a fost unul dintre cei mai importanți funcționari coloniali britanici. A servit în calitate de guvernator al insulei Jamaica și vicerege al Indiei. A rămas în istorie pentru distrugerea compexului Yuanming Yuan din capitala chineză Beijing, în marja celui de-al doilea război al opiumului. Conflictul dintre Imperiul Celest și statele occidentale (Imperiul Britanic și Imperiul Francez) a fost provocat de demersurile britanice de a exporta cantități imense de opiu pe piața chineză, încălcând legislația locală.
Conform mărturiilor istorice occidentale și chinezești distrugerea impreionantului complex, care cuprindea și multe palate imperiale, a fost însoțit de un jaf sistematic. Operele de artă furate se regăsesc acum în aproximativ 50 de muzee ale lumii, conform UNESCO. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 23, 2020 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE
Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia
Bulgaria, care a început să-şi relaxeze măsurile de izolare, a anulat interdicţia de intrare pentru vizitatorii provenind din Uniunea Europeană şi ţările din spaţiul Schengen, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii bulgar într-un comunicat, citat de Reuters, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La mijlocul lunii martie, Bulgaria, ţară membră a UE, a interzis intrarea pe teritoriul său pentru călătorii din multe ţări cu scopul de a încetini propagarea noului coronavirus.
Ministerul Sănătăţii de la Sofia a anunţat că ridicarea interdicţiei vizează de asemenea San Marino, Andorra, Monaco şi Vatican.
14 zile de carantină
Potrivit ministerului, Bulgaria menţine carantina de 14 zile pentru persoanele care sosesc pe teritoriul său. Dar acest termen de 14 zile nu se mai aplică în cazul cetăţenilor bulgari şi cetăţenilor din alte ţări membre ale UE care călătoresc din motive umanitare şi persoanelor care „reprezintă activităţi comerciale, economice şi de investiţii”.
De asemenea, carantina nu se va aplica persoanelor care au legătură directă cu construcţiile, mentenanţa, operaţiunile şi asigurarea securităţii infrastructurilor strategice şi critice din Bulgaria.
Bulgaria a anunţat marţi că a convenit cu ţările vecine Grecia şi Serbia să relaxeze de la 1 iunie unele restricţii de călătorie instituite pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Stat riveran Mării Negre, dependent de turism, Bulgaria a început relaxarea măsurilor restrictive după ce numărul de contaminări cu SARS-CoV-2 s-a diminuat.
Bulgaria a raportat până joi 2.331 de cazuri confirmate de contaminare cu noul coronavirus, dintre care 120 de decese, un număr relativ scăzut comparativ cu alte ţări din Europa.
Strategia TUI
TUI, cel mai mare operator de turism din lume, intenţionează să reia zborurile către principalele destinaţii de vacanţă din Europa până la finalul lunii iunie, a anunţat directorul general al grupului, Fritz Joussen, transmite mass-media europeană. „Intenţionăm să reluăm cursele aeriene de la sfârşitul lunii iunie, la timp pentru vacanţa de vară”. Insula spaniolă Mallorca, un loc favorit pentru turiştii din Germania, va fi probabil prima destinaţie, a declarat şeful TUI pentru publicaţia germană Rheinische Post.
„Vrem să reluăm traficul aerian spre Mallorca în ultimele două săptămâni din iunie. Sunt bine pregătite şi destinaţiile de vacanţă din Austria, Grecia, Cipru, Croaţia şi Bulgaria”, a apreciat Joussen.
Din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19), grupul TUI a anunţat luna aceasta că va renunţa la 8.000 de angajaţi şi analizează măsuri pentru reducerea costurilor cu 30%. „Cred că în 2022, cel mai târziu, vom vederea o redresare completă a turismului”, a dat asigurări şeful TUI. Compania va continua să aibă propria sa afacere în domeniul aerian, dar configuraţia ar putea fi diferită în viitor, compania analizând dacă ar trebui să deţină sau să ia în leasing aeronave, în plus faţă de câte companii aeriene operează acum, a explicat şeful TUI.
„Vânzarea tuturor companiilor aeriene cred că probabil nu ar fi realistă. În urmă cu trei ani aveam şase companii aeriene, acum avem trei. Este bine să avem trei? Acestea sunt întrebările pe care trebuie să de dezbatem”, a afirmat Fritz Joussen.
Turism european
Europa doreşte să-şi deschidă frontierele interne pentru turism până la începerea verii, au anunţat anterior miniştrii de externe din 11 state membre ale Uniunii Europene.
Şeful diplomaţiei germane Heiko Maas a discutat cu omologii săi din Spania, Italia, Austria, Grecia, Croaţia, Portugalia, Malta, Slovenia, Cipru şi Bulgaria – toate destinaţii populare pentru germani – prin sistem de videoconferinţă în legătură cu ridicarea progresivă a restricţiilor impuse pentru a limita răspândirea noului coronavirus.
Restricţiile de călătorie au stopat în mare parte libertatea de circulaţie de care se bucură în mod normal cetăţenii UE. Acum, deplasările transfrontaliere vor fi reluate în etape de statele membre, pe baza ratelor de transmitere a coronavirusului, într-o manieră coordonată.
Comisia Europeană recomandă ţărilor membre să ia deciziile pe baza unei evaluări a situaţiei sanitare din fiecare ţară şi să comunice între ele.
Această restabilire a liberei circulaţii în cadrul spaţiului Schengen este crucială pentru turismul european, un sector responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE. În unele state din sudul Europei, precum Grecia, Italia, Spania şi Portugalia, această proporţie este chiar mai mare şi dacă turiştii nu vin în vacanţă, situaţia economică a acestor ţări s-ar putea agrava. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 8, 2020 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Turcia, UE
Presedintele de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau turc, Recep Tayyip Erdogan
Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean, a discutat cu ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Dumitru Croitor, despre atragerea investițiilor turcești pe platforma zonelor economice libere din Republica Moldova, se arată în comunicatul remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. Ambasadorul, fost guvernator al regiunii autonome Găgăuzia, l-a informat pe ministrul Railean că a reușit să identifice circa 50 de companii turce, care ar fi interesate de condițiile investiționale oferite de ZEL-urile noastre. Sergiu Railean a afirmat, că investițiile străine au o importanță strategică pentru dezvoltarea economiei și inițierea noilor locuri de muncă, în special, în perioada de post criză pandemică și relansare economică.
Mii de întreprinderi
„Oferta țării noastre pe platformele industriale este atractivă pentru investitorii străini. În ultimii 6 ani urmărim un trend ascendent al fluxului investițional din partea partenerilor din Turcia, companiile turcești dezvoltând în țara noastră afaceri de succes în industria alimentară, medicină și industria hotelieră. Voi susține în continuare proiectele investiționale de impact pentru economie și voi acorda tot suportul necesar”, a spus Sergiu Railean.
Potrivit informaților, în Republica Moldova activează 1255 de întreprinderi cu capital turcesc, investițiile în capitalul social însumând 989.267 milioane lei, astfel Turcia clasându-se pe locul 7 în topul partenerilor investiționali, după valoarea capitalului investit.
Unul dintre cei mai mari investitori turci, care activează în Republica Moldova de peste 15 ani este Summa Group, o companie internaţională de construcţii.
Alte proiecte investiționale turce de amploare sunt Radisson Blu Leogrand Hotel, Spitalul Internaţional Medpark, Shopping MallDova, Nefis, Complexul Rezidenţial Crown Plaza și Crown Plaza Park.
Menționăm că volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Turcia, în perioada ianuarie-februarie 2020 a înregistrat suma de 96,51 milioane de dolari. După valoarea volumului schimburilor comerciale în perioada menționată, Republica Turcia se situează pe locul 4 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial, cu o pondere de 7,26% în comerțul total al Republicii Moldova. (N.G.)
