de Isac Mihai | apr. 24, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Turiștii străini vor avea nevoie de pașapoarte COVID-19
Grecia se pregăteşte să-i întâmpine pe turiştii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, aşa cum se întâmplă în fiecare an, a anunţat ministrul Turismului, Charis Theocharis, într-un interviu acordat BBC, informează publicaţia Greek Reporter, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Deschiderea frontierelor este ceva ce trebuie discutat cu experţii din sănătate şi sperăm că vor fi de acord cu o deschidere graduală. Avem ca obiectiv luna iulie pentru primirea turiştilor, dar ei nu vor putea veni din orice destinaţie”, a explicat Theocharis.
Săptămâna aceasta, ministrul Turismului a anunţat că autorităţile de la Atena vor să introducă „un paşaport de sănătate”, care va servi ca dovadă că o persoană nu este infectată cu COVID-19. Aceste măsuri se vor aplica tuturor cetățenilor străini, inclusiv din statele UE, precum România ori Bulgaria.
Sezon redus
Sezonul turistic din acest an va dura doar trei luni, în perioada iulie-septembrie, a explicat Theocharis, adăugând că, dacă evoluţiile sunt pozitive, în perioada octombrie – noiembrie s-ar putea înregistra o creştere a numărului de turişti în Grecia. Totuşi, cea mai mare dificultate pentru Grecia, dependentă de turism, va fi să stabilească exact cine şi cum va putea intra în ţară.
Sunt în derulare discuţii la nivelul UE pentru determinarea modurilor în care cetăţenii blocului comunitar îşi vor putea efectua vacanţele anuale în 2020, a declarat ministrul elen al Turismului.
Anterior, autorităţile de la Atena au decis prelungirea cu o săptămână, până pe 4 mai, a restricţiilor impuse pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus, menţionând că o relaxarea a acestora se va face gradual în lunile mai şi iunie.
Autorităţile de la Atena au impus la jumătatea lunii martie o închidere totală a spaţiilor publice în scopul limitării propagării COVID-19, Grecia înregistrând un bilanţ semnificativ mai bun decât multe alte ţări europene.
Turismul este un motor-cheie al economiei Greciei, ţară care în 2018 a pus capăt celui de-al treilea program de asistenţă financiară internaţională convenit după criza financiară din 2010. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 21, 2020 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Premierul interimar de la Priștina, Albin Kurti, l-a acuzat luni pe Richard Grenell, unul dintre cei mai importanți oficiali din administrația Trump, că a organizat căderea, în martie, a guvernului de coaliţie alcătuit cu două luni înainte în această ţară din Balcani, pentru a deschide calea semnării unui controversat acord cu Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Albin Kurti, liderul Vetëvendosje, partid politic cunoscut pentru atacurile la adresa liderilor UE și SUA, acuzați că ar trata Republica Kosovo ca o colonie, a declarat că Richard Grenell a exercitat o puternică „presiune” asupra partenerului său din cadrul coaliţiei pentru a-l determina să o părăsească, aruncând Kosovo într-o criză politică.
Joaca de-a coaliția
Vetëvendosje a câștigat alegerile parlamentare din 2019, formând cel mai important grup de deputați din parlamentul unicameral de la Priștina. Guvernul de coaliție condus de Albin Kurti a durat doar câteva săptămâni, pe fondul rivalității politice dintre acesta și preșdintele Hashim Thaçi.
În data de 18 martie 2020, Kurti l-a concediat pe ministrul de Interne, Agim Veliu (unul din liderii Ligii Democratice din Kosovo, membru al coaliției guvernamentale), datorită sprijinului public pentru declararea stării de urgență ca parte a strategiei de gestionare a pandemiei COVID-19 pe teritoriul statului balcanic. Această decizie ar fi determinat transferarea tuturor atribuțiilor de conducere către Consiliul de Securitate al Republicii Kosovo, condus de președintele Hashim Thaçi (liderul de facto al Partidului Democratic din Kosovo). Liga Democratică din Kosovo a retaliat prin depunerea unei moțiuni de cenzură, votată în data de 25 martie 2020 de către 82 de deputați kosovari, coaliție informală formată din membrii ai Ligii Democratice din Kosovo (LDK), Partidului Democratic din Kosovo (PDK) și unele formațiuni ale minorităților naționale.
Acuzații dure
Albin Kurti a declarat, în cadrul unei videoconferinţe cu presa străină acreditată la Pristina, că emisarul american, însărcinat anul trecut de preşedintele SUA, Donald Trump, cu delicatul dosar al relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, devenită stat independent, a fost „implicat direct” în răsturnarea guvernului pentru că dorea să ajungă la un acord între cele două ţări, ce ar fi dus la modificarea frontierelor. „Guvernul condus de mine a fost răsturnat doar pentru că ambasadorul Grenell este grăbit să semneze un acord cu Serbia, despre care cred că este foarte dăunător fiindcă include un schimb de teritorii”, a declarat premierul interimar de la Priștina.
Înaltul oficial a acuzat SUA și UE că s-au folosit de pandemie pentru a forța demiterea guvernului său cu scopul venirii la putere a unei coaliții care va sprijini schimbul de teritorii cu Serbia. Noua coaliție ar urma să fie formată din PDK și LDK, surse politice de la Priștina confirmând demararea negocierilor între cele două formațiuni.
Premierul interimar Albin Kurti, îngrijorat de planurile administrației Trump în regiune
Dezmințiri americane
Emisarul SUA a dezmințit imediat acuzațiile premierului interimar kosovar. Pe Twitter, diplomatul a răspuns că „nu a avut loc absolut nicio discuţie despre schimbul de teritorii şi acest lucru nu a fost niciodată evocat de cineva în prezenţa mea”.
Acuzațiile liderului Vetëvendosje sunt cu atât mai grave cu cât preşedintele Statelor Unite l-a numit la sfârşitul lui februarie pe Richard Grenell, atunci ambasador în Germania, în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI). Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia.
Surse diplomatice americane, citate de mass-media regională, au declarat că Donald Trump dorește semnarea unui acord de pace între Priștina și Belgrad până la sfârșitul lunii august 2020, pentru a prezenta rezultatul drept un succes al administrației sale în vederea alegerilor prezidențiale din acest an din SUA.
Lupte politice
Premierul kosovar şi susţinătorii săi afirmă că sunt victime ale manevrelor preşedintelui Hashim Thaci, un fost luptător de gherilă şi figură centrală a vieţii politice din Kosovo după încheierea războiului de independenţă (1998-1999).
Legislativele din octombrie 2019 au marcat înfrângerea foştilor luptători separatişti din PDK, dar mandatul preşedintelui Thaci, liderul de facto al acestora, se încheie abia în 2021.
Albin Kurti l-a acuzat pe şeful statului kosovar că instigat la o criză politică pentru a-şi păstra controlul asupra vieţii politice şi a finaliza proiectul, sprijinit de SUA, a unui schimb de teritorii cu Serbia care să implice regiunile majoritar sârbești din nordul Republicii Kosovo. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2020 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Fostul ministru de externe slovac Miroslav Lajcak a fost numit de UE reprezentant special pentru monitorizarea normalizării relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Lajcak, cunoscut pentru rolul jucat în obținerea independenței Republicii Muntenegru față de Serbia și în calitate de fost Înalt Reprezentant pentru Bosnia-Herțegovina (2007-2009), este considerat unul dintre principalii artizani ai politicii UE față de statele balcanice. Acesta preia funcţia în contextul în care Republica Kosovo se afundă din ce în ce mai adânc în criză politică şi se poate confrunta cu ostilitate, deoarece Slovacia este unul din cele cinci state membre ale UE care refuză să recunoască independenţa Kosovo, alături de Spania, Grecia, România şi Cipru.
Refuz categoric
Belgradul refuză să recunoască fosta sa provincie, care şi-a declarat independenţa în 2008. Ambele ţări aspiră să adere la Uniunea Europeană, dar trebuie să-şi rezolve diferendele înaintea de a avea şansa să-şi îndeplininească acest obiectiv.
Între cele două state balcanice izbucnesc frecvent conflicte comerciale și politice, pe fondul exacerbării în scop electoral a diferendelor de către elitele politice din cele două state.
Criză guvernamentală
Două dintre cele trei mari partide din Kosovo au avut nevoie de patru luni pentru a crea o coaliţie de guvernare după alegerile din octombrie, dar nu a fost nevoie decât de şapte săptămâni pentru ca alianţa să se destrame şi premierul Albin Kurti să fie demis, relatează mass-media regională.
Coaliţia guvernamentală s-a dezintegrat, pretextul fiind disputele pe marginea strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus. Potrivit analiștilor politici
Dar cele trei partide nu au reuşit să se pună de acord asupra mai multor chestiuni, între care relaţiile cu Serbia şi discuţiile privind normalizare relaţiilor.
Guvernul de coaliţie din Kosovo a fost demis printr-o moţiune de cenzură, punctul culminant al luptelor interne pentru putere care privează teritoriul sărac de conducere în plină pandemie de coronavirus, relatează AFP.
Moţiunea de cenzură, depusă de partidul minoritar în coaliţia condusă de premierul Albin Kurti, a obţinut 82 de voturi în parlament, în timp ce 32 de deputaţi au votat împotrivă şi unul s-a abţinut. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 21, 2020 | Balcani, Știri
Albania scoate armata pe străzi
Guvernul albanez a desfăşurat armata pentru a forţa respectarea strictă a restricţiilor de circulaţie timp de 40 de ore începând de sâmbătă în scopul de a limita propagarea epidemiei de coronavirus, dat fiind că populaţia nu s-a conformat măsurilor restrictive recomandate, relatează mass-media albaneză, citată de presa internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În pofida dispoziţiilor de a sta acasă în cea mai mare parte a zilei şi a interdicţiilor la călătorii, numeroşi albanezi au continuat să facă jogging în grup, să joace domino în stradă şi să ignore recomandările de a păstra distanţa între ei la cozile de la magazine.
Bomba italiană
Circa 120.000 de albanezi au revenit din Italia, ţara cea mai afectată din lume de COVID-19, cu puţin timp înainte ca Albania să întrerupă traficul aerian şi maritim cu vecinul său de cealaltă parte a Mării Adriatice în urmă cu 12 zile. Italia este tradițional căminul celei mai numeroase comunități din diaspora albaneză datorită apropierii geografice și legăturilor istorice și economice tradiționale.
Până în prezent, 76 de persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, două dintre ele decedând, dar autorităţile încearcă să evite un salt al contaminărilor care ar pune o presiune prea mare asupra serviciilor de sănătate publică insuficiente.
Premierul Edi Rama şi liderul opoziţiei, Lulzim Basha, într-o rară demonstraţie de unitate, au cerut populaţiei să respecte interdicţia de a circula timp de 40 de ore începând de sâmbătă, ora locală 13:00 (12:00 GMT).
Unitate politică
„Fiecare trebuie să stea acasă după ora 13:00. Poliţia şi forţele armate vor face uz de forţă împotriva oricui va încălca legea, inclusiv pensionari, şi vor face uz de tunuri de apă şi de gaze lacrimogene dacă va fi nevoie”, a avertizat prim-ministrul în direct pe o reţea de socializare. Singura excepţie acceptată de la restricţiile de circulaţie va fi pentru urgenţe.
În timp ce premierul Rama vorbea, sirenele poliţiei se auzeau, marcând începerea restricţiilor de circulaţie.
Şcolile, universităţile, moscheile, bisericile, barurile, restaurantele şi sălile de fitness au fost închise, excepţie făcând supermarketurile şi farmaciile între anumite ore. Orele de curs se desfăşoară online.
Albania a pregătit două spitale suplimentar în aşteptarea creşterii numărului de contaminări. În prezent, patru pacienţi afectaţi de coronavirus sunt stabili în centrul de terapie intensivă al spitalului pentru boli infecţioase din Tirana. Doi foşti pacienţi au spitalului s-au vindecat, a spus Eugena Tomini, de la Insitutul de sănătate publică. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Turcia, UE
România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană
Transgaz și BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea și susținerea programului de investiții al Transgaz, relatează mass-media de specialitate, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În baza documentului, BERD va lua în considerare participarea la finanțarea proiectelor Transgaz prin furnizarea de instrumente de împrumut sau de participații.
Obiectivele Transgaz include extinderea, modernizarea și înlocuirea rețelei interne românești, pentru a crește accesibilitatea utilizatorilor finali la rețelele de gaze, îmbunătățirea siguranței în aprovizionare și diversificarea surselor de energie; colaborarea pentru dezvoltarea interconectării rețelelor de gaze naturale, cu scopul de a îmbunătăți siguranța în aprovizionare și diversificarea surselor de gaze în toată regiunea și cooperarea în proiecte de cercetare și dezvoltare pentru „ecologizarea gazelor” pentru a trece la sisteme de gaze mai curate.
Planuri ambițioase
Transgaz are un plan de dezvoltare pe zece ani în care proiectele FID (Final Investment Decision) și A-FID (Advance Final Investment Decision) sunt în valoare totală de 1,25 miliarde euro. Între Transgaz și BERD există o cooperare de succes în ceea ce privește finanțarea proiectului BRUA. BERD a acordat Transgaz un împrumut de 278 milioane RON pentru acest proiect.
Totodată, România are în vedere asigurarea accesului la Coridorului Sudic de gaze, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei și Energiei (MEEMA) remis în urma participării secretarului de stat Niculae Havrileț la cea de-a șasea reuniune a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze de la Baku, în Republica Azerbaidjan.
În acest moment, proiectul se află în fază înaintată de implementare, înregistrând progrese în proporție de peste 90%, fiind așteptată finalizarea acestuia până la sfârșitul anului 2020.
Rezerve importante
În intervenția sa din marja reuniunii, Niculae Havrileț a reiterat sprijinul României pentru dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze și interesul țării noastre de a se implica în etapele de extindere a proiectului, având în vedere potențialul infrastructurii de transport oferit de Interconectorul de gaze dintre România și Bulgaria și gazoductul BRUA, care pot contribui semnificativ la consolidarea rolului Coridorului Sudic de gaze către Balcani și Europa Centrală.
Totodată, Havrileț a subliniat că rezervele importante ale Mării Negre, împreună cu cele din zona Mării Caspice și din Bazinul Mediteranei de Est au un rol semnificativ în consolidarea securității energetice regionale și europene. (N.G.)
de Razvan Iorga | dec. 30, 2019 | Analize, Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Profesorul LSE Christopher Cocker a vorbit despre pericolele din zona Mării Negre
Profesorul britanic de la London School of Economics (LSE), Christopher Cocker a declarat într-un interviu pentru Balkan Insight și portalul partener Sinopsis, că Marea Neagră va continua să fie o zonă plină de turbulențe din cauză accentelor militare crescute ale Rusiei. Profesorul Coker consideră că există „o preocupare” tot mai evidentă pentru ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre.
„Știm ce s-a întâmplat acum cîteva luni în nordul regiunii, în zona strâmtorii Kerci și există mereu pericolul ca Rusia să găsească un pretext pentru o nouă situație de criză”, a declarat acesta, citat de sinopsis.info.ro, portalul partener al BI.
Nu trebuie exclus nici pericolul reprezentat de o extindere militară a Rusiei după ocuparea peninsulei Crimeea. „Acest lucru este oricând posibil, e nevoie doar de provocarea unui nou incident. Dacă Putin va continua să scadă în sondaje sau dacă simte că poziția sa internă este compromisă, e posibil ca el să încerce o nouă <<aventură externă>>”. (…)
Și tot legat de situația tensionată din Marea Neagră, nu trebuie uitate „nici tot mai evidentele probleme generate de relația Turciei cu NATO și apropierea sa de Rusia. „Rusia e oricum interesată de existența unor conflicte înghețate. Moscova le inventează, apoi le detensionează pentru o vreme, pentru a se folosi de ele ori de câte ori are nevoie”.
Transnistria și conflictele înghețate
Se poate anticipa o escaladare a situației din regiunea separatistă Transnistria?
Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană
„Cred că pe moment Rusia controlează situația de acolo”, crede Christopher Coker, „dar conflictul poate fi oricînd escaladat dacă e în interesul Moscovei. Cam așa stau lucrurile”. Totodată, prof. Coker consideră că Moldova nu ar avea nicio șansă, din punct de vedere militar, să facă față potențialelor pericole ce ar veni din Transnistria.
Poate fi folosită Transnistria ca un model a unui conflict înghețat și în estul Ucrainei?
„Problema acolo este dată de faptul că situația de conflict se poate extinde, inclusiv în zona de coastă a Odessei. De aceea, Rusia susține regimurile cleptocratice locale. E drept că ocazional mai înlătură pe unii dintre lideri, care sînt în fond gangsteri ce nu pot fi controlați deplin întotdeauna”.
„Și totuși Rusia pare să încerce să ajungă la o soluționare a conflictului cu Ucraina, dar mai ales să primească ”un fel de garanții” că Ucraina și Georgia nu vor fi primite în NATO. De ce? Dacă te uiți la declarațiile recente ale președintelui francez Macron despre Rusia, există percepția că Uniunea Europeană – dacă e să dobândească un rol geopolitic global – trebuia să restaureze relațiile sale cu Rusia. Și dacă UE nu se poate baza pe garanții de securitate din partea Statelor Unite atunci ar trebui o îmbunătățire a relațiilor cu Moscova, altfel situația poate deveni periculoasă.
Neutralitatea, Ucraina și R. Moldova
„Nu cred că Moldova are, în acest moment, prea multe șanse ca să iasă de pe orbita Rusiei, spun asta sincer. Acest lucru nu este negociabil pentru ruși și nu cred că vor ceda. (…) Ceea ce dorește Rusia este un fel de garanție din partea Occidentului că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO, iar în acest context Moldova ar putea fi forțată să își asume o falsă neutralitate militară.
Președintele ucrainean Volodimir Zelensky (S) și omologul său rus Vladimir Putin
Nu sunt prea multe lucrurile pe care Occidentul ar fi dispus să le ofere în schimbul neimplicării Rusiei în zona țărilor din Parteneriatul estic, mai consideră C. Coker.
„America are propriile interese în ce privește Moscova”. Profesorul britanic crede că – pe linia inițiată de Henry Kissinger – temerile Americii sînt legate de o posibilă alianță a Rusiei cu China, iar singura modalitate de a stopa acest lucru este să permiți capitalului occidental să se reîntoarcă în Rusia, să ții funcționale conductele energetice și să ajuți Kremlinul să nu devină un satelit al Beijingului.
„Din punctul de vedere al Americii, care poate fi identic cu cel al lui Donald Trump, Rusia este împinsă înspre orbita Chinei prin atitudinea Occidentului față de ceea ce se întâmplă în Ucraina și Crimea. Situația din Crimeea e cu atât mai delicată cu cât se știe că aceasta nu se mai întoarce la Ucraina. Nu se mai poate acum nici o formă de dublă suveranitate sau de dublă administrare a Crimeii. Ucraina va avea probabil mai multe șanse de reușită la negocieri dacă va avea o formă de neutralitate militară, precum a avut Austria în 1945, spre exemplu. Ca să iau un alt exemplu, un model ar fi ”finlandizarea”, respectiv păstrarea unui statut de neutralitate care să permită păstrarea independenței teritoriale. Numai că se pare că Ucraina nu are o clasă politică capabilă de o astfel de decizie”.
Întrebat dacă consideră că și în cazul Republicii Moldova asumarea unei neutralități militare ar putea facilita o rezolvare a conflictului transnistrean, profesorul C. Coker a spus: „da, cred că este o posibilitate”.
Ce ne facem cu Balcanii?
„Nu văd posibilă o eventuală extindere a NATO în Balcanii de Vest”, mai spune prof. Coker.
„Sincer, cred că e vorba mai curînd de o <<oboseală a extinderii>>. S-a vehiculat recent un sondaj care spunea că 2/3 din cei chestionați (un eșantion de 60 mii de persoane – n.e.) nu ar vrea ca articolul 5 de funcționare a Alianței să fie invocat pentru apărarea Albaniei sau a Muntenegrului. Asta spune că oamenii nu își doresc să fie apărați militar, ci doar că există o saturație în ce privește ideea de extindere în continuare a Alianței Nord-Atlantice”.
„SUA mai susțin extinderea, într-o oarecare măsură, însă europenii dau deja înapoi de ceva vreme. Dacă americanilor nu pare să le pese de consecințele atitudinii lor, europenii se remarcă prin inconsistență. Oricum, problema de fond este dată de faptul că Balcanii de Vest rămîn în continuare o regiune volatilă”.
În acest sens, Christopher Coker a amintit problemele deja știute – diviziunea interetnică și politică din Bosnia, inconsistența Serbiei, care rămîne jumătate pro-Vest, jumătate pro-Rusia, situația delicată din Macedonia sau Kosovo etc – dar a ținut să reliefeze și noul context geo-politic din regiune.
„Acum avem noi jucători în Balcanii de Vest. Dacă, spre exemplu, în timpul războiului din Kosovo existau doar trei jucători – SUA, UE și Rusia, acum numai aici avem nu mai puțin de șapte. Iar unul dintre cei mai importanți dintre aceștia este acum China”. [Când a numărat ”jucătorii” din Balcani, prof. Coker s-a gândit la cei trei tradiționali, la China, după cum a menționat, plus statele balcanice propriu-zice, fiecare cu interese proprii, în primul rînd – n.e.].
„În acest moment, chinezii investesc masiv din punct de vedere economic în Balcani. Să luăm doar exemplul căii ferate ce va lega Atena de Budapesta. Ceea ce încearcă ei să facă este să integreze economiile din Balcani [în sfera de influență a Chinei – n.e.], ceea ce este contrar viziunii UE, care ar vrea să integreze Balcanii într-o Europă mai largă.
Mai nimeni nu face ceva pentru apropierea Balcanilor de restul Europei și de aceea, din această perspectivă, UE simte China ca principalul său rival sistemic în regiune. Nu Rusia este cea mai mare problemă în Balcani, ci China. Tot așa, mai ai inițiativa 17+1 (de cooperare economică între Beijingul și țările din Europa centrală și de est) sau faptul că unele țări, precum Ungaria sau Grecia, au devenit deja foarte apropiate de China. (…) Problema e, așa cum am mai spus, că Balcanii rămân o regiune extrem de divizată și volatilă”.
Christopher Coker este profesor de relații internaționale la London School of Economics (LSE) și director al IDEAS, think tank-ul pentru politica externă al LSE. Este autor al cărților: Rebooting Clausewitz (Hurst, 2015), Men at War: what fiction has to tell us about conflict from the Iliad to Catch 22 (Hurst, 2014); The Improbable War: China, the US and the logic of Great Power War (Hurst, 2015); Future War (Polity, 2016). Cea mai nouă carte publicată a sa este The Rise of the Civilizational State (Polity, 2019) și pregătește pentru 2020 cartea Why War?
Interviul a fost realizat de către jurnalistul Mădălin Necșuțu
