de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, UE, UE
Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi astăzi creştinii în lume, se iluminează în roşu, între orele 20,00 – 24,00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvenul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii”, se arată în legea promulgată.
Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România
Persecuții intolerabile
Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, inițiatorul proiectului afirma anterior că este necesar un astfel proiect pentru conștientizarea „în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii”. „Ținând cont de prezența creștinismului de mai bine de două mii de ani în teritoriul actual al României precum și de rolul fundamental pe care cultul creștin l-a avut în consolidarea neamului românesc am dori să implementăm acest proiect și în țara noastră.
Astfel, am dori să subliniem importanța conștientizării în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume în contextul rolului deținut de către Sfinții Brâncoveni, în istoria neamului românesc” arată Daniel Gheorghe în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Reamintim că la sfârșitul lunii iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Legislație similară a mai fost adoptată și în alte state occidentale, precum Statele Unite.
„Pentru” au votat 258 de deputaţi români, iar 40 s-au abţinut. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume
O formă de genocid
Omniprezenta persecutare a creștinilor, uneori chiar sub formă de genocid, este în plină desfășurare în Orientul Mijlociu, și a provocat un exod în ultimele două decenii, potrivit unui raport realizat anul trecut la cererea ministrului britanic de externe, Jeremy Hunt, relata Guardian, citat de mass-media de la București.
Milioane de creștini din regiune au fost nevoiți să plece din căminele lor, iar mulți au fost uciși, răpiți, întemnițați și discriminați, arată raportul citat. Documentul scoate în evidență faptul că discriminarea la adresa lor are loc și în țări din Asia de sud-est, din Africa subsahariană și din estul Asiei, cel mai adesea în cadrul unor regimuri autoritare.
Unele dintre concluziile raporturtului sunt incriminatoare pentru lideri din tot Orientul Mijlociu, acuzați fie că tolerează, fie instigă la persecutarea creștinilor. De exemplu, partidul AK al președintelui turc Tayyip Erdogan, este scos în evidență pentru denigrarea creștinilor.
Jeremy Hunt a spus că raportul, publicat joi, este ”cu adevărat o trezire la realitate”: ”Trebuie să realizăm – și acest lucru este arătat foarte clar de raport – că cel mai persecutat grup religios sunt creștinii”. ”Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii persecutați sunt printre cei mai săraci oameni de pe planetă. În Orientul Mijlociu, populația de creștini era de circa 20%, acum este 5%. Toți am dormit în post când a fost vorba de persecutarea creștinilor”, a adăugat Jeremy Hunt.
Raportul arată că acum un secol, creștinii reprezentau 20% din populația Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, dar acum a ajuns la mai puțin de 4%, adică aproximativ 15 milioane de persoane.
În aceste zone, spune documentul, ”formele de persecuție ce variază de la discriminarea în educație, piața muncii și viața socială până la atacuri-genocid împotriva comunităților de creștini au dus la un exod semnificativ al credincioșilor creștini”.
”În țări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak și Arabia Saudită, situația creștinilor și altor minorități au ajuns la un nivel alarmant. În Arabia Saudită sunt limitări stricte ale creștinismului, inclusiv manifestarea publică a actelor de credință. Există represiuni regulate împotriva slujbelor creștine. Conflictul arabo-israelian a făcut ca majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească locurile. Populația de palestinieni creștini a căzut de la 15% la 2%”, se arată în raport. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 8, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia
Patriarhul român Daniel susține poziția Patriarhiei Ecumenice
În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu, se arată într-un comunicat transmis de Sectorul relaţii bisericeşti, interreligiose şi comunităţi bisericeşti externe, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia.
Semnale similare de susținere a actualului statut au fost transmise și de către bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Rusia, Albania, dar și alte state.
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan
Inițiativă controversată
Consiliul de Stat (Danistay) din Turcia, cea mai înaltă instanță de drept administrativ, a examinat joia trecută o cerere depusă de o asociaţie apropiată guvernului turc privind schimbarea decretului care a impus laicizarea catedralei în urmă cu 85 de ani şi a anunţat că va lua o decizie în următoarele 15 zile.
Potrivit acestei asociaţii, decretul care stă la baza laicizării monumentului conţine semnătura falsificată a fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk.
Iniţiativa, cu o puternică simbolistică religioasă, a fost sprijinită atât de partidul islamist AKP, condus de preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, cât şi de partenerul său din Parlament, ultranaţionalistul MHP, dar se confruntă cu o puternică opoziţie din partea sectorului academic şi a unei părţi a societăţii civile laice.
Conform unor speculații apărute în mass-media, în cazul în care va redeveni moschee, turiştii vor putea continua să viziteze monumentul conform unui program, pe fondul tradiției musulmane de a nu permite realizarea de filme ori poze într-un templu în timpul slujbelor.
Prăpastie periculoasă
Patriarhul ecumenic Bartolomeu, unul dintre cei mai importanți lideri spirituali pentru aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a declarat că transformarea Catedralei Sfânta Sofia într-o moschee i-ar dezamăgi pe creştini şi provoca o „prăpastie” între est şi vest. Patriarhul de origine greacă are o relație complicată cu statul turc, care a eșuat în respectarea angajamentelor luate de sprijinire a activității Patriarhiei Ecumenice. De exemplu, partea turcă nu finalizează lichiderea dosarelor privind situația actuală a proprietăților Patriarhiei, multe preluate ilegal în ultimele decenii, și nu adoptă o legislație care ar permite redeschiderea seminarului ortodox de pe insula Heybeliada, închis în 1971.
Hagia Sophia a fost cea mai importantă catedrală a creştinătăţii timp de 900 de ani, înainte de a fi transformată în moschee, timp de 500 de ani, până în 1934 când a devenit muzeu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 7, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia
Bulgaria va sancţiona strict persoanele care nu respectă distanţarea socială obligatorie în spaţiile publice sau nu poartă mască de protecţie în interior, în contextul înmulţirii noilor cazuri de coronavirus, a anunţat luni ministrul Sănătăţii, Kiril Ananiev, relatează Reuters, preluată de Agerpress. Ţară cu o populaţie de şapte milioane de locuitori, Bulgaria a înregistrat 5.740 de cazuri de infectare şi 246 de decese. Numai în ultima săptămână s-au înregistrat în total 1.049 de cazuri.
Ananiev a spus că va extinde starea de urgenţă epidemiologică din ţară până la sfârşitul lunii iulie pentru a-i permite să fie mai flexibil şi să emită ordine speciale dacă va fi nevoie.
Noi focare
El le-a cerut autorităţilor să garanteze respectarea măsurilor împotriva infectărilor şi să limiteze evenimentele publice mari. Amenzile pentru nerespectarea regulilor de distanţare şi a altor măsuri vor fi impuse strict.
Luni, oficiali sanitari din oraşul Veliko Târnovo din centrul ţării au informat că 23 din 42 de persoane care au participat la sfârşitul lunii iunie la un bal de absolvire şcolar au fost testate pozitiv cu COVID-19.
Ananiev a declarat presei că 20 de jucători şi oficiali de la două cluburi de fotbal din prima divizie au fost testaţi pozitiv şi a atras atenţia că Bulgaria ar putea interzice prezenţa spectatorilor la meciurile de fotbal.
Bulgaria a ridicat majoritatea restricţiilor legate de coronavirus, deschizând barurile şi restaurantele şi permiţând deplasările pentru a ajuta economia, depdendentă de turism, să se recupereze şi nu intenţionează să înăsprească măsurile pentru moment.
Statele din regiune, precum Grecia și România, au început și ele să adopte unele măsuri de destindere în speranța revigorării parțiale a propriilor industrii de turismului și HORECA. Până în acest moment au existat creșteri ale numărului de COVID-19, dar guvernele de la Atena și București nu au anulat măsurile de destindere luate.(N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Grecia miza pe relansarea turismului
Statul elen nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondului de urgenţă în cadrul planului de relansare după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru publicația Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme”, a anunţat şeful guvernului de la Atena.
O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană a fost suficientă şi nu este nevoie de „condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el.
Economia, afectată de COVID-19
Premierul grec, citat de Financial Times, a declarat că guvernul său are „o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe „tranziţia verde”, „tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.
Vineri, într-o intervenţie în parlamentul unicameral elen, Mitsotakis a anunţat noi măsuri în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru a sprijini afacerile afectate de carantina impusă pentru a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus.
Grecia reuşise să depăşească criza a datoriei publice în 2018 şi spera să înregistreze o creştere economică puternică în 2020. Însă măsurile de izolare impuse la nivel naţional în martie pentru a preveni infecţiile cu coronavirus au dat peste cap aceste aşteptări. Acum, se aşteaptă ca economia Greciei, dependentă și de turism, să se contracteze cu 8% până la 10% în acest an, revenind pe creştere abia din 2021. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Alegătorii croați votează astăzi în cadrul unor alegeri parlamentare anticipate, pe fondul apariției unor noi focare de COVID-19 și a deteriorării situației economice într-o țară unde turismul joacă un rol capital, relatează cotidianul Slobodna Dalmacija, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Analiștii politici se așteaptă la un rezultat relativ strâns între cele două alianțe electorale majore din statul membru UE și NATO, coaliţia formată în jurul Partidului Social-Democrat croat (condus de Davor Bernadic) urmând să obțină mai multe mandate în Sabor, parlamentul unicameral de la Zagreb.
Următorul guvern croat se va confrunta cu declinul economic uriaș provocat de pandemie, alături de necesitatea intensificării combaterii corupției la nivel înalt și a protecției drepturilor omului.
Buturuga conservatoare
Conform unui sondaj de opinie, citat de televiziunea croată RTL, Uniunea Democrată Croată (HDZ, conservatoare, aflată la guvernare) ar putea obține peste 50 de mandate și ar putea forma mai repede o coaliție cu sprijinul unor partide de dreaptă, precum Mişcarea Pentru Patrie (MPP), condusă de Miroslav Skoro, fost cântăreț de muzilă folk. Skoro a obținut aproape 25% la alegerile prezidențiale croate din 2019, obținând locul 3, într-o campanie susținută de o coaliție de partide conservatoare și de dreapta.
MPP ar putea obține 18 mandate în urma scrutinului de astăzi, iar partidul conservator MOST alte 8 ori 10 mandate.
Mass-media de la Zagreb a semnalat deja faptul că HDZ și MPP au demarat unele negocieri neoficiale, pe fondul refuzului președintelui PSD croat, Davor Bernadic, de- a lua în considerare formarea unei largi coaliții formate din PSD și HDZ.
Experții consideră că o serie de formațiuni politice minore vor reuși să treacă pragul electoral de 5% şi să câştige mai multe locuri din cele 140 de mandate (10 circumscripţii electorale). Conform legislației croate, la cele 140 de mandate se mai adaugă 3 locuri destinate cetățenilor croați care locuiesc în afara teritoriului național, iar 8 mandate sunt acordate minorităților și comunităților etnice din Croația.
Componența Sabor-ului de la Zagreb, decisă la urne
Strategie politică pandemică
Premierul croat Andrej Plenkovic a devansat alegerile cu câteva luni pentru a profita de popularitatea oferită de rezultatele inițiale bune obținute în stoparea COVID-19, dar în ultimele zile au apărut noi focare de coronavirus, partidul de la guvernare scăzând în sondajele de opinie față de PSD croat, principalul concurent electoral.
În urmă cu două zile, premierul Plenkovic a declarat mass-media de la Zagreb că epidemia este ținută sub control și că este sigur de faptul că HDZ va forma noul guvern croat.
Peste 3,7 milioane de electori croaţi sunt chemaţi să voteze, atât în Republica Croația, cât și în Bosnia-Herțegovina (unde locuiesc peste 500 de mii de etnici croați) și în alte numeroase state, inclusiv România, Serbia, Austria, Germania, Australia, etc.. Croatia are o diasporă numeroasă, provenită din câteva valuri de emigrație, inclusiv după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial și războaiele balcanice din ultimul deceniu al secolului 20. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 1, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Uniunea Europeană, intră în mandatul Președinției germane
La 1 iulie 2020, Germania preia de la Croaţia, pentru a 13-a oară, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni, relatează Politico, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Germania (iul.-dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021), Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi https://www.eu2020.de/.
Priorităţi germane
Gestionarea crizei provocate de noul coronavirus se află în centrul provocărilor Germaniei în perioada preşedinţiei UE, conform programului aprobat de guvernul german la 24 iunie 2020. Documentul de 24 de pagini stabileşte obiectivul preşedinţiei de şase luni, care are ca slogan „Să facem împreună Europa mai puternică din nou”, scrie site-ul preşedinţiei, https://www.eu2020.de/eu2020-en, citat de mass-media de la București.
Programul are la bază următoarele linii de orientare: depăşirea permanentă a crizei de coronavirus şi redresarea economică şi socială, o Europă mai puternică şi mai inovatoare, o Europă dreaptă, o Europă durabilă, o Europă a securităţii şi a valorilor comune, o Europă puternică în lume.
Alte subiecte aflate pe agenda preşedinţiei Germaniei sunt, conform site-ulu preşedinţiei, următorul cadru financiar multianual, schimbările climatice, digitalizarea, statul de drept sau rolul Europei în lume, negocierile UE cu Regatul Unit privind Brexitul.
Cea mai recentă preşedinţie a Germaniei la UE a fost asigurată în perioada ianuarie-iunie 2007, iar până la noul mandat german la UE a mai aderat și fosta republică iugoslavă a Croației, consolidând prezența blocului european în Balcanii de Vest.
Germania va fi nevoită să gestioneze relațiile dificile dintre UE și SUA
Direcții de acțiune
Cu privire la gestionarea efectelor provocate de criza Covid-19, cele trei state îşi asumă să urmeze cele cinci direcţii direcţii de acţiune identificate în declaraţia comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020: limitarea răspândirii virusului (prin controale temporare la frontiere şi combaterea dezinformării); furnizarea de echipamente medicale (prin sporirea capacităţii de testare a statelor membre); promovarea cercetării (prin alocare de fonduri sau schimburi de informaţii şi experienţă); combaterea consecinţelor socio-economice (prin condiţii de finanţare avantajoase în toate ţările din zona euro, ajutoare de stat temporare alocate de Comisie); sprijinul acordat cetăţenilor blocaţi în ţări terţe, se arată în documentul din 26 martie 2020, precum şi în programul pe 18 luni al trio-ului, arată https://data.consilium.europa.eu/, citat de mass-media de la București.
Tot cu privire la pandemia de Covid-19, cele trei preşedinţii consideră importantă provocarea mondială pe care o reprezintă pandemia şi rolul UE de actor pe scena internaţională, căruia îi revine responsabilitatea de a contribui la elaborarea unui răspuns la nivel mondial prin multilateralism şi printr-o ordine internaţională bazată pe norme. Un răspuns la nivel mondial necesită o mai strânsă colaborare regională în cadrul eforturilor de descoperire a unor noi vaccinuri, cele trei preşedinţii angajându-se să se implice în toate aceste demersuri într-un spirit demn de „Echipa Europa”, după cum se arată în programul pe 18 luni.
Pilon european
Trio-ul se angajează totodată să transpună în practică principiile Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin organizarea, în mai 2021, la invitaţia preşedintelui Consiliului European, a unui summit social al UE care va fi găzduit de preşedinţia portugheză.
În ceea ce priveşte Cadrul financiar multianual 2021-2027, trio-ul va face tot ce îi stă în putinţă pentru a evita întârzierile inutile legate de punerea în aplicare a bugetului pe termen lung şi a programelor conexe.
Trio-ul va depune eforturi pentru obţinerea unui parteneriat global cu Regatul Unit care să fie corect şi echitabil pentru toate statele membre, să fie în interesul cetăţenilor noştri şi să intre în vigoare înainte de încheierea perioadei de tranziţie, se mai arată în Documentul-program al celor trei preşedinţii.
Preşedinţiile îşi anunţă sprijinul pentru crearea şi implementarea unui mecanism european pentru statul de drept, care să se aplice în mod egal tuturor statelor membre.
În program, cele trei preşedinţii mai salută anunţul Comisiei care urmează să propună un nou pact privind migraţia şi azilul, precum şi propunerile legislative aferente şi se angajează să acorde prioritate avansării acestor lucrări.
Unitatea europeană, preocupare majoră pentru mandatul german
Agenda 2030
Cele trei preşedinţii sunt pe deplin angajate în îndeplinirea obiectivului de a realiza o UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, asigurând, în acelaşi timp, o tranziţie eficientă din punctul de vedere al costurilor şi echilibrată din punct de vedere social, mai informează documentul.
Trio-ul de preşedinţii subliniază că punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale sale este esenţială pentru construirea unui viitor mai bun şi mai durabil pentru toţi.
În privinţa relaţiilor externe, parteneriatul transatlantic şi relaţiile comerciale ale UE cu SUA vor fi una dintre principalele priorităţi ale trio-ului de preşedinţii, conform sursei citate.
Reamintim că Preşedinţia Consiliului se asigură prin rotaţie la fiecare şase luni între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.
Moștenirea Lisabona
Sistemul de conducere rotativă a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform https://www.consilium.europa.eu/, citat de mass-media de la Bucuresti.
Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.
În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.
Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere. (N.G.)
