Apărarea României, în pericol. Armata, la pragul critic al subfinanţării

de Marcu Viadi | nov. 28, 2013 | Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, România, Știri, UE, Uncategorized @ro

Ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa, un ministru de 1,42% din PIB

De mai bine de 20 de ani, Apărarea României este Cenuşăreasa guvernelor care se perindă pe la conducerea Ţării. Bugetul MapN, pe 2014, va fi de 1,42% din PIB. În urmă cu câteva zile, premierul Victor Ponta se bătea cu pumnul în piept, susţinând că invitarea României să adere la NATO, în urmă cu 11 ani, a reprezentat un moment important pentru securitatea ţării noastre şi un pas decisiv în drumul spre integrarea în Uniunea Europeană. Ce a uitat premierul PSD, dar şi marioneta de ministru Mircea Duşa, este că România şi-a luat angajamentul să aloce pentru Apărare între 2% şi 3% din PIB. De la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, bugetul destinat MapN se situează constant sub 2%, mult mai aproape de 1%, în condiţiile în care ameninţările regionale şi globale cresc îngrijorător. Atunci când se aflau în Opoziţie, şi Ponta şi Duşa acuzau Puterea că alocă Apărării sub 1,5% din PIB, deşi România îşi luase, faţă de NATO, angajamentul alocării a minim 2,38%. În prezent, cei doi o fac pe niznaiul şi se comportă exact ca predecesorii lor. Astfel că, în 2014, Ministerul Apărăii Naţionale va avea un buget de 1,42% din PIB.
Politicieni români, în general, dar Victor Ponta şi Mircea Duşa, în particular, par să nu înţeleagă faptul că scutul american antirachetă de la Deveselu şi prezenţa a aproximativ 1.500 de militari americani pe teritoriul României, nu garantează decât în mică parte securitatea şi apărarea României. Şi nici eventuala asigurare a serviciului de poliţiei aeriană de către SUA, până la operaţionalizarea flotei de avioane multirol second-hand F-16, nu reprezintă un mare plus de securitate.

Mircea Duşa, cai verzi pe pereţi

În urmă cu aproximativ două săptămâni, Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale, se lăuda că a discutat cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi cu ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, despre bugetul Apărării pentru anul 2014, susţinând că ar putea depăşi 1,5% din PIB. „Am avut o discuţie de două ore cu vicepremierul, ministrul Finanţelor şi cu ministrul delegat pentru Buget, domnul Voinea, probabil că este primul minister care discută pentru bugetul pe 2014, având în vedere că săptămâna viitoare va trebui să-l aprobăm în Guvern şi să-l trimitem la Parlament. Având în vedere obiectivele pe care le are de îndeplinit Armata, facem eforturile necesare pentru ca în acest an să trecem de 1,5% din PIB, alocare pentru ministerul Apărării Naţionale. Sigur, ar trebui să fie 2%. În anii 2004, 2005 s-au făcut eforturi deosebite ca acel procent pe care l-am stabilit împreună cu cei de la NATO, de 2%, să-l aducem spre 2%. În anul 2006 era alocarea de 1,86%. Din nefericire, cinci ani la rând, alocările pentru bugetul MApN au fost din ce în ce mai mici astfel că în 2012 s-a ajuns la acel procent de 1,26%. Nu este normal acest lucru, având în vedere capabilităţile pe care trebuie să le realizăm. Eu sper că angajamentele pe care noi ni le-am asumat în cadrul NATO legat de modernizarea şi restructurarea Armatei Române, documentele pe care noi le-am adoptat şi le-am aprobat şi în CSAT vizavi de modernizare şi restructurare au fost înţelese de toată lumea şi mai ales de Ministerul Finanţelor şi astfel alocările în anii viitori vor fi mai mari”, a afirmat Mircea Duşa, într-o emisiune la Realitatea Tv.
Ministrul Apărării a subliniat şi faptul că, în cadrul discuţiei purtate cu oficialii americani, a solicitat sprijinul SUA pe segmentul de poliţie aeriană până când avioanele de tip F-16 pe care urmează să le achiziţionăm de la portughezi vor deveni operaţionale. Acest sprijin ar putea să se materializeze prin dislocarea unei escadrile americane de avioane F-16 pe aeroportul de la Turda.

Mircea Duşa a uitat de la mână pân-la-gură

Uitând de la mână pân-la-gură ce a promis, ministrul Mircea Duşa le-a cerut vineri, 22 noiembrie 2013, parlamentarilor din Camera Deputaţilor şi Senat să aprobe proiectul de buget în forma propusă de Guvern (de 1,42%), care asigură „funcţionarea normală” a activităţilor Ministerului Apărării Naţionale. „Aşa cum am aprobat în documentele noastre strategice avizate de CSAT şi ne-am stabilit ca acel obiectiv de a ajunge în anul 2016 la 2% din PIB, am avut în vedere la redactarea proiectului de buget acest principiu pe care l-am stabilit în comun şi bugetul pentru anul 2014 va reprezenta 1,42% din PIB, astfel ca, în următorii ani, 2015-2016, şi în funcţie de creşterea economică (…), să putem ajunge la acel deziderat al nostru să alocăm 2% din PIB pentru MApN”, a declarat ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Astfel, Comisiile pentru Apărare, Ordine publică şi Siguranţă naţională ale Parlamentului au avizat favorabil, vineri, fără amendamente, cu unanimitate de voturi, proiectul de buget al MApN propus de Guvern pentru anul 2014, de 6,87 miliarde de lei.
Spre comparaţie, Mnisterul Afacerilor Interne a primit un buget de 8,3 miliarde de lei, iar Secretariarul General al Guvernului 7,2 miliarde de lei, în creştere cu 9,85% faţă de 2013.

Inconştienţa lui Mircea Duşa: Armata execută orice misiune, dar este 60% nefuncţională

Inconştienţa ministrului Mircea Duşa nu are limite. Acesta a declarat că „Armata e capabilă să execute orice misiune, fie că este vorba de misiuni în afara teritoriului României, fie că este vorba de misiuni în interiorul ţării, fie că este vorba de misiuni umanitare”.
Asta, în condiţiile în care aproximativ 60% la sută din echipamente sunt nefuncţionale, capacitatea de luptă este la un nivel calificat drept critic, iar cadrul legislativ nu permite dezvoltarea sistemului de Apărare. Concluziile apar în Carta Albă a Apărării, aprobată de Executiv şi avizată de CSAT în luna iunie. Tot acolo sunt prevăzute şi soluţii pentru remedierea deficienţelor majore. Cele mai multe depind însă de majorarea bugetului MApN până la 2 la sută din PIB.
Carta Albă a Apărării descrie în detaliu vulnerabilitățile Armatei Române. Documentul notează incoerența legilor care pun în pericol modernizarea sistemului. Este invocat și numărul mare de acte emise în domeniu care rezolvă situații punctuale, dar care au efect negativ pe termen lung. Aflată în dezbaterea Parlamentului, Carta Albă a Apărării este un document în care se precizează că Armata se confruntă cu numeroase probleme, legate de organizare şi finanţare, care au dus la scăderea capacităţii de luptă şi intervenţie a acesteia.
În documentul elaborat de Ministerul Apărării Naţionale, transmis Parlamentului de către CSAT, se menţionează că structura de forţe a Armatei s-a redus drastic, de la 330.000 de militari în anul 1990, la 90.000 în prezent, numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat fiind de aproximativ 82.000. Procesul nu a fost susţinut de alocarea constantă a resurselor necesare modernizării şi înzestrării, fapt care a condus la scăderea graduală a capacităţii de luptă şi intervenţie la un nivel critic, se arată în Carta Albă a Apărării.
Lipsa susţinerii bugetare a afectat profund procesul de transformare, definit şi detaliat în Strategia de transformare a Armatei României, în condiţiile în care bugetul Apărării a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO.
Structura Armatei, inclusiv sistemul de comandă şi control, nu mai corespund, în ansamblu, nevoilor actuale ale misiunii şi nu sunt compatibile cu structurile de conducere ale celorlalte state membre NATO şi UE, compatibile ca mărime cu România. Ministerul Apărării susţine că actuala structură a Armatei României este, în unele părţi, dezechilibrată, organizată uneori pe criterii de circumstanţă şi consumatoare de resurse.

Starea de operativitate a tehnicii de aviaţie şi de apărare aeriană, la pământ

„În privinţa capacităţii operaţionale a forţelor, aceasta este redusă, fiind afectată grav, atât de starea de operativitate a tehnicii, cât şi la nivelul de instruire. (…) Echipamentele majore sunt nefuncţionale în proporţie de 60%, cu tendinţe de agravare a situaţiei. Ca urmare a subfinanţării mentenanţei, starea de operativitate a tehnicii de aviaţie şi de apărare aeriană cu baza la sol a atins un prag critic. Aceeaşi tendinţă se manifestă şi la tehnica specifică Forţelor Terestre şi la unele tipuri şi clase de nave din înzestrarea Forţelor Navale”, mai arată în Carta Albă a Apărării.
Potrivit acesteia, asigurarea materială a instrucţiei şi echipamentului individual sunt improprii, reglementate defectuos şi cu un grad de asigurare sub necesar. „Nivelul de pregătire a forţelor destinate serviciului de luptă este menţinut cu dificultate la standardele NATO şi prezintă vulnerabilităţi, în special în ceea ce priveşte reacţia împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi comun NATO şi în creşterea numărului de catastrofe aviatice”, se mai arată în document.
Potrivit Cartei Albe a Apărării, susţinerea forţelor în operaţii este dificilă şi se realizează, în mare parte, de către aliaţi sau parteneri, în special SUA, iar obiective asumate faţă de NATO, conform „obiectivelor Forţei” nu sunt îndeplinite la standardele cerute, majoritatea fiind acceptate „cu limitări”.
Carta Albă a Apărării este un document de bază al sistemului de planificare a Apărării Naţionale, elaborat la nivel departamental, prezintă perspectiva MApN privind refacerea capacităţii operaţionale a Armatei României şi dezvoltarea capabilităţilor necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate, rezultate în urma desfăşurării procesului de revizuire strategică a apărării pe termen scurt, cuprinzând perioada 2013-2016, precum şi orientările pe termen mediu, până în anul 2022. Carta Albă a Apărării a fost întocmită de Ministerul Apărării, aprobată de Guvern şi avizată de CSAT în luna iunie 2013.