de Marcu Viadi | nov. 14, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Ankara vor solicita prelungirea cu un an a stationarii bateriilor de rachete sol-aer Patriot pe teritoriul sau ca masura preventiva pentru un atac din nordul Siriei, au precizat surse citat de mass-media turca, preluata de Karadeniz Press. „Alianta Atlantica a evaluat periodic situatia, precum si conducerea misiunii. Este clar ca riscurile si amenintarile (provenite din Siria, n.red.) care vizeaza Turcia raman grave”, a adaugat acest oficial, care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului. Ca raspuns la o cerere a Turciei, care este una dintre tarile sale membre, Alianta Nord-Atlantica a ordonat in decembrie mobilizarea unor rachete Patriot in Turcia pentru o perioada de un an. Washingtonul a confirmat ca Turcia a cerut NATO sa „continue cresterea capacitatilor de aparare antiaeriana pentru a contribui la apararea populatiei si teritoriului sau”. „Vom lucra in cadrul NATO pentru a raspunde cererii”, a declarat purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, adaugand ca americanii „respecta si apreciaza Turcia ca pe un aliat de lunga durata al NATO si al Statelor Unite”. Fara a preciza daca Washingtonul va aproba cererea Ankarei, Psaki a declarat ca Statele Unite „recunosc nevoile” turcilor. Din ianuarie, sase unitati americane, germane si olandeze, echipate cu aceste rachete capabile sa doboare in zbor rachete balistice tactice, rachete de croaziera sau avioane sunt operationale la Adana, Maras si Gaziantep (sud), de-a lungul frontierei dintre Turcia si Siria.
de Marcu Viadi | nov. 13, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Desi o intelegere cu fortele politice kurde din Turcia, autoritatile de la Ankara s-au aratat miercuri impotriva idei instaurarii unei zone de ‘administratie interimara’ in zonele cu populatie majoritara kurda din nordul Siriei, la granita cu Turcia. ‘Le-am spus sa evite declararea unei administratii de facto care ar putea diviza Siria’, a spus Davutoglu, intr-un interviu publicat miercuri de presa. De aceea, seful diplomatiei turce a acuzat Partidul Uniunii Democrate (PYD), cea mai inalta forta politica si militara din regiunile cu populatie majoritara kurda din nord-estul Siriei, de a nu-si fi respectat promisiunea. ‘Cea mai mare greseala a PYD este ca face presiuni asupra altor grupuri ale opozitiei kurde din zona sa; am primit multe plangeri ale kurzilor de acolo si speram ca (liderii PYD) isi vor schimba atitudinea’, a spus ministrul turc de externe. PYD, care are legaturi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), este numai unul dintre partidele kurdo-siriene existente, insa este singurul care mentine o militie si exercita un control efectiv in nord-estul Siriei.
de Marcu Viadi | nov. 7, 2013 | Info Militar, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce elementele scutului american antiracheta vor deveni operationale in Romania si Turcia, Polonia va implementa imediat urmatoarea etapa de proiectare a elementelor pe teritoriul sau, a declarat ministrul Apararii de la Varsovia, Tomasz Siemoniak, relateaza Transmedia, preluata de Karadeniz Press. Oficialul de la Varsovia a subliniat ca nu are nicio indoiala ca partea poloneza a scutului antiracheta va incepe sa functioneze inainte de 2018, mai ales ca specialistii americani au inceput deja sa inspecteze teritoriul polonez. „Cred ca acest termen este cat se poate de real. in prezent, in Polonia au loc vizite ale inginerilor americani, care se pregatesc deja sa lucreze. De asemenea, faptul ca o activitate in acest sens a inceput deja in Romania arata ca proiectul chiar se desfasoara si ca exista vointa politica pentru a continua lucrarile”, a afirmat demnitarul. La sfarsitul lunii trecute, in Romania a avut loc ceremonia oficiala de marcare a inceperii lucrarilor principale de constructie la Facilitatea antiracheta din cadrul bazei de la Deveselu, ca parte a Acordului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice. La eveniment au participat oficialitati romane, americane si din partea Aliantei Nord-Atlantice. Elementele de interceptare care vor fi amplasate la baza de la Deveselu sunt programte sa fie operationale incepand cu 2015.
de Marcu Viadi | nov. 5, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
UE si Turcia au deschis marti un nou capitol in negocierile de aderare a acestei tari si si-au exprimat dorinta de a accelera procesul dupa mai bine de trei ani de inghetare a acestui proces. „Este o cotitura in relatiile dintre UE si Turcia, dupa o pauza de 40 de luni”, a declarat cu satisfactie ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagis, la incheierea celei de-a 10-a reuniuni consacrate procesului de aderare a Turciei, relateaza cotidianul Zaman, preluat de Karadeniz Press. Bagis si comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, au deschis oficial Capitolul 22, referitor la politica regionala. Fule a facut apel la Turcia ”sa se angajeze mai mult”, pentru a permite deschiderea a altor doua capitole, 23 si 24, referitoare la drepturile fundamentale, justitie, libertate si securitate. ”Aceasta va lua, sa speram, mai putin de trei ani si jumatate”, termenul de la ultima deschidere a unui capitol, a declarat comisarul european in fata presei. ”Unda verde” pentru deschiderea Capitolului 22 a fost data in octombrie de ministrii de externe ai UE pentru afaceri europene, dupa patru luni de la data prevazuta, din cauza reprimarii in vara de catre autoritatile turce a valului de contestare civila pornit din Piata Taksim din Istanbul. Turcia este oficial candidata la UE din 1999, dar procesul negocierilor, angajat in 2005, se dovedeste a fi cel mai lent pe care l-a avut UE cu un aspirant la aderare. Din cele 35 de capitole de negocieri, au fost deschise 14 si doar unul a fost incheiat pana in prezent.
de Marcu Viadi | nov. 5, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski (centru), impreuna cu reprezentantii Chevron
Eforturile Rusiei de a deraia traseul pro-european al Ucrainei a impins Kievul si mai mult din punct de vedere economic in bratele Vestului. Ucraina a semnat, marti, cu grupul petrolier american Chevron, un acord de tip impartire a productiei (PSA) in valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea si productia de gaze de sist in vestul statului, un nou pas in incercarea Kievului de a-si creste independenta energetica fata de Rusia, informeaza Kiev Post si preluat de Karadeniz Press. Acordul privind dezvoltarea blocului Olesska, semnat cu Chevron, este al doilea acord de acest gen semnat de tara vecina in acest an, dupa ce in luna ianuarie Guvernul ucrainean a semnat un acord similar de 10 miliarde de dolari cu grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell pentru explorarea resurselor de gaze de sist la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, cel care a semnat acordul cu directorul Chevron, Derek Magness, a subliniat importanta acestui acord in contextul pretului ridicat platit de Ucraina pentru gazele naturale furnizate de Rusia. ‘Acesta este un nou pas spre atingerea independentei energetice depline pentru Ucraina. Acest acord va aduce preturi mai mici la gaze, preturi care se gasesc in alte parti ale lumii’, a spus Stavitski. La randul sau, presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat ca in acest fel Ucraina isi reconfirma dorinta de a fi o tara independenta energetic.„Aceste acorduri cu Shell si Chevron ne vor permite sa ajungem pana in 2020 la autosuficienta in domeniul gazelor naturale iar, potrivit unui scenariu optimist, ne vor permite chiar sa exportam energie’, a declarat presedintele ucrainean Victor Ianukovici.
Contract pe 50 de ani si investitii masive
Potrivit lui Eduard Stavytsky, acordul semnat cu Chevron, care se intinde pe o perioada de 50 de ani, prevede o investitie initiala de 350 milioane de dolari din partea companiei americane in urmatorii trei ani pentru evaluarea viabilitatii comerciale a rezervelor de gaze de sist de la perimetrul Olesska, care se intinde pe o suprafata de 5.260 de kilometri patrati. Stavytsky a mai spus ca Ucraina spera sa obtina informatii mai detaliate cu privire la rezervele de la acest bloc in 2015. Oficialii ucraineni spera ca acest bloc va produce cinci miliarde metri cubi de gaze pe an iar potrivit celor mai recente optimiste estimari productia ar putea atinge opt pana la zece miliarde de metri cubi pe an. Acordul semnat de Ucraina cu Shell la inceputul anului prevede un nivel similar de investitii pentru lucrari de explorare la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. impreuna, cele doua proiecte din domeniul gazelor de sist ar putea aduce Ucrainei peste cinci ani o cantitate suplimentara de 11 pana la 16 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce va permite reducerea dependentei de Rusia, principalul sau furnizor in prezent. In prezent, Ucraina plateste 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale furnizate de Rusia, potrivit unui acord pe 10 ani semnat in 2009 de cele doua tari, acord pe care Kievul a incercat fara succes sa-l renegocieze.
Cazacioc ruso-ucrainean pe datorii
Miscarea Kievului vine in contextul in care gigantul rus Gazprom a acuzat martea trecuta Ucraina ca nu i-a platit suma de 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze astfel amenintarea unui conflict cu privire la livrarea de gaze, in contextul in care Kievul se pregateşte sa se apropie de UE. Relatiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au condus in mai multe randuri, in ultimii ani, la o intrerupere a livrarilor de gaze naturale catre aceasta tara, care este foarte dependenta de ele, in pofida numeroaselor initiative vizand identificarea de noi surse de aprovizionare. Dupa avertismentul Gazprom, Ucraina a amenintat, la randul sau, cu sistarea asigurarii tranzitarii pe teritoriul sau a gazelor ruse catre Europa, in cazul in care Moscova va avea ”o abordare formala” cu Kievul in rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, dupa cum declara sambata vicepremierul ucrainean Iuri Boiko. De asemenea, Ucraina a inceput sa-si reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, suma ceruta saptamana trecuta de grupul rus Gazprom. ‘Platile au plecat ieri’ (luni), a precizat ministrul ucrainean. Intrebat in legatura cu modalitatile de plata, Eduard Stravitski a afirmat ca este vorba de ‘un secret comercial’. ‘Cred ca este suficient pentru a pune capat acestei situatii’, a declarat el. Purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat ca ‘mici transe’ din datoria ucraineana au fost varsate, tinand sa precizeze insa ca, ‘deocamdata, este departe de a spune’ ca Ucraina si-a reglementat datoria. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au dus in mai multe randuri, in ultimii ani, la intreruperea livrarilor de gaz catre Ucraina, tara puternic dependenta de gazul rus, in pofida numeroaselor initiative pentru a gasi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori si exporturile de gaz rus catre UE, deoarece Ucraina este un stat de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa.
