de Isac Mihai | iul. 6, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Gaza, fortăreața Hamas
Trei rachete au fost trase duminică din regiunea palestiniană Gaza spre teritoriul Israelului, a declarat serviciul de presă al armatei israeliene, fără a se înregistra victime civile ori militare, relatează cotidianul Calcalist, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Armata a anunţat iniţial, într-un comunicat, despre tirul a două rachete, fără să precizeze locul unde au căzut, dar potrivit presei locale acestea au au lovit o zonă nelocuită.
Al doilea comunicat militar a informat despre tirul unei noi rachete care a fost interceptată de sistemul de apărare antirachetă Iron Dome. Sursele militare citate nu au detaliat modul în care forțele israeliene au răspuns până în acest moment atacurilor.
Diplomația rachetelor
Nicio grupare palestiniană nu a revendicat tirurile dinspre Fâşia Gaza, teritoriu palestinian sub blocadă israeliană şi controlat de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, organizaţie considerată „teroristă” de către Israel. Menționăm că aripa militară a organizației, Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam, este clasificată drept organizație teroristă de mai multe state occidentale.
Ultimul tir de rachetă din enclava palestiniană asupra teritoriului israelian a avut loc la 26 iunie. Ca represalii, aviaţia militară israeliană a lovit poziţii deţinute de Hamas în Fâşia Gaza.
La 25 iunie, aripa armată a Hamas a avertizat Israelul contra proiectului său de anexare a unor zone din Cisiordania ocupată, ceea ce ar echivala, în opinia sa, cu o „declaraţie de război”.
Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas
Planul Trump
Un plan propus de administraţia americană a preşedintelui Donald Trump prevede anexarea de către Israel a coloniilor şi a Văii Iordanului din Cisiordania, teritoriu ocupat din 1967 de statul evreu, şi crearea unui stat palestinian demilitarizat pe un teritoriu restrâns cu Cisiordania şi Fâşia Gaza, separate de circa 50 de kilometri, legate de un coridor care să permită libera circulație.
Planul Trump a stârnit controverse în regiune, liderii pricipalelor structuri palestiniene purtând negocieri pentru relansarea procesului de pace între Hamas și Fatah. Într-o recentă conferință de presă, unul dintre principalii oficiali ai Fatah, Jibril Rajoub, a declarat că cele două organizații vor face tot posibilul pentru a împiedica implementarea planului de pace american, fiind susținut de reprezentantul Hamas, Saleh al-Arouri, comandant și fondator al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam.
În ultimii ani, Hamas şi Israel s-au confruntat în trei războaie (2008, 2012, 2014). În pofida unui armistiţiu în ultimele luni, cele două tabere se confruntă, ocazional, cu tiruri de rachete trase dinspre Fâşia Gaza, urmate de represalii din partea armatei israeliene. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri
Federația Rusă îşi rezervă dreptul de a decide care va fi participarea sa viitoare la Tratatul ”Cer Deschis” după retragerea temporară a SUA din acest acord, a anunţat viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În privinţa liniei pe care o vom urma, toate opţiunile sunt pe masă, nu excludem nimic”, a declarat Riabkov pentru agenţia rusă Interfax, cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului „Cer Deschis”.
Tratat crucial
Tratatul, în vigoare din 2002, permite survolul reciproc între Rusia şi ţările semnatare al teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate cu scopul de a promova încrederea la nivel internaţional.
Partenerii din cadrul Tratatului „Cer Deschis” vor aborda la 6 iulie, într-o reuniune extraordinară, retragerea SUA din acest acord. Surse politice au precizat că nu se așteaptă la revizuirea poziției administrației de la Casa Albă.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat la 21 mai retragerea pentru şase luni a ţării sale din acest tratat, declarând că acţiunile Rusiei l-au obligat să ia o astfel de decizie.
Riabkov a apreciat că acest tratat este ”un acord util, care a fost mult timp unul dintre fundamentele securităţii europene”. Riabkov a mai semnalat că Rusia nu se aşteaptă la prea multe de la această conferinţă, cel puţin în ceea ce priveşte posibilitatea ca SUA să rămână parte a acordului.
Precedent periculos
„N-aş spune că în acest caz reacţia va fi automată, de genul americanii au acţionat într-un anumit fel şi aceasta înseamnă că noi le vom urma exemplul. Însă repet, nu este exclusă nicio variantă, vom continua să analizăm situaţia”, a explicat oficialitatea rusă.
În acest sens, Riabkov a declarat că Rusia nu şi-ar dori ca aliaţii SUA să o apuce pe acelaşi drum, deşi a recunoscut că „acest risc există”. „Diversele analize cu privire la posibilitatea ca Rusia să întoarcă această decizie nu sunt decât o perdea de fum, o nouă încercare de a da vina pe altul pentru propriile acţiuni incongruente, atât în ceea ce priveşte acest acord, cât şi multe altele”, a apreciat el. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Grecia miza pe relansarea turismului
Statul elen nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondului de urgenţă în cadrul planului de relansare după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru publicația Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme”, a anunţat şeful guvernului de la Atena.
O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană a fost suficientă şi nu este nevoie de „condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el.
Economia, afectată de COVID-19
Premierul grec, citat de Financial Times, a declarat că guvernul său are „o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe „tranziţia verde”, „tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.
Vineri, într-o intervenţie în parlamentul unicameral elen, Mitsotakis a anunţat noi măsuri în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru a sprijini afacerile afectate de carantina impusă pentru a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus.
Grecia reuşise să depăşească criza a datoriei publice în 2018 şi spera să înregistreze o creştere economică puternică în 2020. Însă măsurile de izolare impuse la nivel naţional în martie pentru a preveni infecţiile cu coronavirus au dat peste cap aceste aşteptări. Acum, se aşteaptă ca economia Greciei, dependentă și de turism, să se contracteze cu 8% până la 10% în acest an, revenind pe creştere abia din 2021. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
O criză socială și economică de proporții va începe în Franța datorită persistenței pandemiei, a declarat noul premier francez Jean Castex, în primele declarații publice după nominalizarea sa, citat de Bloomberg, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În marja vizitei la un important producător de semiconductori dintr-o localitate situată în apropierea Parisului, noul premier a menționat că Guvernul său va sprijini industriile amenințate de concurență și va lansa programe de creștere a numărului de locuri de muncă din economia franceză.
Acest politician cu un profil public discret, dar cu o importantă experiență în complicatul sistem birocratic francez, va avea sarcina să pună în practică orientările decise de Emmanuel Macron până la alegerile prezidenţiale din 2022, în timp ce şeful statului încearcă să ”se reinventeze”.
Această schimbare survine după al doilea tur al alegerilor municipale, marcat de un puternic absenteism, o sancţiune pentru partidul prezidenţial La Republique En Marche, în timp ce ecologiştii au înregistrat progrese în centrele urbane. Acest pretext a oferit un motiv pertinent președintelui Macron pentru schimbarea unui rival prezidențiabil în devenire.
Mutare politică
Preşedintele francez s-a despărţit vineri de popularul său premier Edouard Philippe cu dorinţa de a iniţia o schimbare politică pentru finalul mandatului său prezidenţial, numind prim-ministru un politician discret şi aproape necunoscut publicului larg, dar provenit tot din rândurile dreptei, la fel ca Philippe, comentează mass-media franceză.
Jean Castex, funcţionar de rang înalt, primar al unui mic oraş din sudul Franței, bun la munca administrativă dar nicidecum o figură politică de prim plan, a fost desemnat premier în urma demisiei prim-ministrului Philippe, devenit mai popular decât preşedintele Macron.
Liderii opoziţiei au criticat desemnarea lui Jean Castex, considerând că este vorba despre o alegere a unui preşedinte care vrea să deţină în continuare toate pârghiile pentru a-şi continua politica neschimbată şi a se pregăti pentru scrutinul prezidenţial din 2022 fără a fi incomodat de un premier care l-ar putea pune în umbră.
Concomitent, actualul președinte de la Paris încearcă o relansare a politicii externe, printr-o implicare mai dură în atingerea propriilor obiective. Recentele declarații ale președintelui Macron cu privire la moartea cerebrală a NATO sunt un etalon pentru nemulțumirea elitei politice franceze față de rolul actual jucat de Franța în sistemul economic și de securitate mondial. Demersurile pentru o deschidere față de Kremlin și ridicarea sancțiunilor impuse Federației Ruse sunt semnale puternice ale efortului francez, stat nuclear și cu statut de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, de creștere a importanței proprii pe arena politică internațională.
Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente
Edouard Philippe, contracandidat?
În vârstă de 55 de ani, Jean Castex a fost un colaborator al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy şi primar din partea formaţiunii acestuia, Republicanii, în oraşul Prades, iar din luna aprilie este delegat interministerial însărcinat cu măsurile de redeschidere a ţării în urma pandemiei COVID-19. ”Este un funcţionar complet şi polivalent care este hotărât să reformeze statul şi să conducă un dialog calm cu teritoriile”, astfel l-a descris Palatul Elysee în anunţul desemnării.
Analiști politici de la Paris au prorocit că fostul premier Edouard Philippe și-a pierdut locul datorită creșterii semnificative în popularitate în ultima perioadă față de președintele în exercițiu.
”Ne-am fi aşteptat la o schimbare politică, dar este doar ceva tehnocratic” cu cineva ”numit pentru a gestiona afacerile curente”, crede preşedintele formaţiunii Republicanii (LR), Christian Jacob.
Moștenire incertă
Noul guvern, a cărui componenţă va fi cunoscută până miercuri, va trebui să pună în practică noua etapă a mandatului de cinci ani (mandatul prezidenţial, ”quinquennat” n.red), proiectul de reconstrucţie socială, economică, politica de mediu şi locală, a mai transmis Palatul Elysee.
După trei ani de când se află la putere, timp în care a aplicat reforme economice şi sociale controversate şi a trecut prin mai multe crize, cum este cea a protestelor ”vestelor galbene” sau cea a epidemiei COVID-19, Emmanuel Macron a anunţat un suflu nou, o nouă orientare, astfel încât să ”se reinventeze”, conform cuvintelor sale, în condiţiile în care popularitatea sa a scăzut şi Franţa se pregăteşte pentru efectele economice negative ale pandemiei.
”Am partea mea de vină. Uneori am considerat că trebuie mers repede cu anumite reforme. Aceasta nu poate funcţiona decât prin dialog. Am multe ambiţii pentru ţara noastră. Uneori am creat senzaţia că vreau să fac reforme împotriva oamenilor”, a spus Macron într-un interviu publicat vineri de presa regională. Totuşi, ”direcţia în care m-am angajat în 2017 rămâne valabilă”, a ţinut să adauge liderul de la Elysee. Noul guvern va avea ca misiune să aplice ”noul drum” pe care preşedintele a început să-l schiţeze, cu accent pe politica de sănătate, persoanele vârstnice şi un plan pentru tineri. Pentru acest ”guvern de luptă (…) vom avea puţine priorităţi”, a punctat Macron, acestea fiind ”relansarea economiei, continuarea refondării protecţiei noastre sociale şi a mediului, restabilirea unei ordini publice juste, apărarea suveranităţii europene”. Este nevoie de ”chipuri noi”, de ”noi talente”, ”de personalităţi venite din orizonturi diferite”, a mai spus el. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Alegătorii croați votează astăzi în cadrul unor alegeri parlamentare anticipate, pe fondul apariției unor noi focare de COVID-19 și a deteriorării situației economice într-o țară unde turismul joacă un rol capital, relatează cotidianul Slobodna Dalmacija, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Analiștii politici se așteaptă la un rezultat relativ strâns între cele două alianțe electorale majore din statul membru UE și NATO, coaliţia formată în jurul Partidului Social-Democrat croat (condus de Davor Bernadic) urmând să obțină mai multe mandate în Sabor, parlamentul unicameral de la Zagreb.
Următorul guvern croat se va confrunta cu declinul economic uriaș provocat de pandemie, alături de necesitatea intensificării combaterii corupției la nivel înalt și a protecției drepturilor omului.
Buturuga conservatoare
Conform unui sondaj de opinie, citat de televiziunea croată RTL, Uniunea Democrată Croată (HDZ, conservatoare, aflată la guvernare) ar putea obține peste 50 de mandate și ar putea forma mai repede o coaliție cu sprijinul unor partide de dreaptă, precum Mişcarea Pentru Patrie (MPP), condusă de Miroslav Skoro, fost cântăreț de muzilă folk. Skoro a obținut aproape 25% la alegerile prezidențiale croate din 2019, obținând locul 3, într-o campanie susținută de o coaliție de partide conservatoare și de dreapta.
MPP ar putea obține 18 mandate în urma scrutinului de astăzi, iar partidul conservator MOST alte 8 ori 10 mandate.
Mass-media de la Zagreb a semnalat deja faptul că HDZ și MPP au demarat unele negocieri neoficiale, pe fondul refuzului președintelui PSD croat, Davor Bernadic, de- a lua în considerare formarea unei largi coaliții formate din PSD și HDZ.
Experții consideră că o serie de formațiuni politice minore vor reuși să treacă pragul electoral de 5% şi să câştige mai multe locuri din cele 140 de mandate (10 circumscripţii electorale). Conform legislației croate, la cele 140 de mandate se mai adaugă 3 locuri destinate cetățenilor croați care locuiesc în afara teritoriului național, iar 8 mandate sunt acordate minorităților și comunităților etnice din Croația.
Componența Sabor-ului de la Zagreb, decisă la urne
Strategie politică pandemică
Premierul croat Andrej Plenkovic a devansat alegerile cu câteva luni pentru a profita de popularitatea oferită de rezultatele inițiale bune obținute în stoparea COVID-19, dar în ultimele zile au apărut noi focare de coronavirus, partidul de la guvernare scăzând în sondajele de opinie față de PSD croat, principalul concurent electoral.
În urmă cu două zile, premierul Plenkovic a declarat mass-media de la Zagreb că epidemia este ținută sub control și că este sigur de faptul că HDZ va forma noul guvern croat.
Peste 3,7 milioane de electori croaţi sunt chemaţi să voteze, atât în Republica Croația, cât și în Bosnia-Herțegovina (unde locuiesc peste 500 de mii de etnici croați) și în alte numeroase state, inclusiv România, Serbia, Austria, Germania, Australia, etc.. Croatia are o diasporă numeroasă, provenită din câteva valuri de emigrație, inclusiv după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial și războaiele balcanice din ultimul deceniu al secolului 20. (Mihai Isac)
