“Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

, , , , , ,
 
Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Noile incidente navale care au implicat nave militare franceze și turcești, constituie “una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este “în moarte cerebrală”, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de cotidianul Ouest France și La Croix, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Incidentul, care face obiectul unei anchete a NATO, este doar unul dintre o serie de evenimente care au opus Turcia unor state aliate din NATO, precum Franța ori Grecia, în teatrul de operațiuni din Libia.

Situație intolerabilă

“Vă trimit la declaraţiile mele de la sfârşitul anului trecut cu privire la moartea cerebrală a NATO”, a afirmat Macron la finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee. “Consider că este una dintre cele mai frumoase demonstraţii posibile”, a adăugat el, apreciind situaţia drept “intolerabilă”.

“Atâta vreme cât vom continua, membri ai NATO, europeni, părţi interesate în acest subiect, să fim slabi în demersurile noastre sau lipsiţi de claritate, vom lăsa puterile necooperante să-şi facă jocul”, a apreciat Macron. “Nu vreau ca în şase luni, un an, doi ani, să constatăm că Libia este în situaţia Siriei de astăzi”, a adăugat şeful statului francez.

Declarația făcută în marja conferinței de presă comune cu liderul Tunisiei, stat vecin Libiei și afectat direct de războiul din statul arab, a provocat îngrijorări la nivelul factorilor decizionali ai NATO, pe fondul agravării conflictului libian.

Rusia, Franța, Egiptul, Iordania și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele loiale liderului militar Khalifa Haftar, în timp ce Turcia, care a și trimis trupe, drone și mercenari sirieni în Libia sprijină, alături de Qatar ori Italia, guvernul din Tripoli, recunoscut și de ONU.

Armata turcă, trimisă în Libia

Armata turcă, trimisă în Libia

Anchetă tardivă

Europenii au obţinut săptămâna trecută inițierea unei anchete de către NATO asupra “agresivităţii” Turciei. Ankara este acuzată că se opune controlului de către navele Alianţei Nord-Atlantice a vaselor suspectate că încalcă embargoul ONU asupra armelor în Libia.

Două incidente în cursul tentativelor de control asupra unui cargo suspect în Mediterana în 10 iunie se află la originea demersului. Incidentul cel mai serios s-a produs cu o navă franceză angajată într-o misiune a NATO de implementare a embargoului. Navele militare turceşti au folosit sistemele de armament și radar din dotare pentru a amenința nava franceză, potrivit declarațiilor oficialilor de la Paris.

Florence Parly, ministrul francez al apărării, a relatat incidentele la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO săptămâna trecută. Opt ţări europene i-au susţinut cererea.

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a evocat un simplu “dezacord între aliaţi”, anunţând ulterior deschiderea unei anchete pentru “a clarifica tot ceea ce s-a petrecut”.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Supărare à la Française

NATO se confruntă de fapt cu o criză provocată de foarte puternice disensiuni între membrii săi, inclusiv SUA, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, consideră mass-media franceză, citând surse guvernamentale politice și militare de la Paris. Aceste disensiuni vin pe fondul nemulțumirii Franței privind intensificarea implicării tot mai acerbe a Turciei în state pe care Parisul le consideră în zona sa de influență. Decizia Ankarei de a susține atât de direct, militar și politic, o tabără implicată în conflictul libian a luat prin surprindere Franța, nemulțumită de acțiunile Turciei.

La sfârşitul anului 2019, Emmanuel Macron a declarat că NATO se află în “moarte cerebrală” după ofensiva lansată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu aliaţii europeni din NATO, dar cu asentimentul preşedintelui american Donald Trump, care dorește începerea procesului de rezolvare a conflictului sirian până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020.

“Când mă uit la Turcia, văd că luptă în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Şi uneori lucrează cu intermediari ai SI”, a declarat atunci Macron presei cu puţin timp înainte de începerea summitului NATO de la Londra, precedat de schimburi dure de replici între liderul francez şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan

Îngrijorarea Franței este împărtășită și de alte state membre NATO, precum Grecia, care are un diferend teritorial latent cu Turcia în zona Mării Egee. Statele NATO cu interese majore în Africa, precum fostele puteri coloniale Franța, Marea Britanie ori Italia privesc cu îngrijorare evoluția rapidă a implicării turcești în Libia, considerată un test pentru capacitatea turcă de proiectare a puterii militare în statele musulmane de pe continentul african. Recentele acorduri cu caracter militar dintre Turcia și state precum Sudan, Eritreea și Somalia au arătat interesul crescut al Ankarei pentru zonă, o nouă formă de exprimare a politicii externe neo-otomane a regimului Erdogan. Din punct de vedere istoric, Imperiul Otoman a avut o prezență politică, economică și militară consistentă timp de câteva sute de ani în regiune, pe fondul confruntărilor cu puterile europene Spania și Portugalia pentru controlul rutelor comerciale.

O extindere a conflictului din Libia ar atrage după sine și o confruntare militară între regimurile de la Ankara și Cairo, liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi amenințând deja cu o intervenție militară directă. Cairo a trimis deja trupe suplimentare, însoțite de tancuri și sisteme de artilerie grea la granița cu Libia. (Mihai Isac)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *