de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Președintele Vladimir Putin, lecție de istorie pentru omologul de la Kiev
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Interfax–Ucraina, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a respins afirmațiile liderului rus. ”Cu siguranță nu suntem un singur popor (…) Dacă ucrainenii și rușii ar fi un singur popor, atunci, cu toată probabilitatea, grivna ar fi moneda națională în Moscova, iar drapelul ucrainean național galben-albastru ar fi fost arborat pe clădirea Dumei de Stat”, a declarat liderul de la Kiev, conform BucPress. „Avem în comun o parte a istoriei”, a declarat președintele Ucrainei.
”Ucrainenii și rușii sunt un singur popor”
Declarația a fost făcută de președintele rus Vladimir Putin, la cea de-a 18-a conferință anuală cu publicul, acolo unde a vorbit despre tensiunile dintre Rusia și Ucraina.
”Nu cred că poporul ucrainean este neprietenos. Cred că, în general, ucrainenii și rușii sunt un singur popor”, a declarat liderul de la Kremlin. Putin a respins posibilitatea unei întrevederi oficiale cu Zelenski în perioada următoare.
Ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat anterior că ucrainenii și rușii sunt două popoare diferite și a subliniat că cele două popoare ar fi putut trăi într-un spirit de bună vecinătate dacă președintele rus, Vladimir Putin, nu ar fi declanșat un război și nu ar fi ocupat o parte din Ucraina.
„Ucrainenii și rușii sunt două popoare diferite. Am fi putut trăi în spiritul unei bune vecinătăți, dar, în 2014, Federația Rusă a atacat Ucraina, a ucis mii de oameni și ne-a luat o bucată de teritoriu.
Vladimir Putin, care a declanșat agresiunea, poartă întreaga responsabilitate pentru ruptura dintre ucraineni și ruși” – a scris Kuleba pe contul său de Twitter. Ministru de la Kiev este un susținător acerb al aderării la NATO.
Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO
Războiul steagurilor
Purtătorul de cuvînt al Președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a comentat cuvintele liderului ucrainean Volodymyr Zelensky despre steagul galben-albastru deasupra Dumei de stat. În ajun, Vladimir Putin a spus că consideră ucrainenii și rușii un tot întreg. Zelensky a obiectat, subliniind că fiecare poporare propria sa cale. În caz contrar, la Moscova ar fi folosită hrivna, iar pe clădirea parlamentului rusesc ar fi arborat steagul Ucrainei, a adăugat el. După cum a subliniat Peskov în emisia ”Pervîi Canal”, deasupra Dumei de stat a „fluturat întotdeauna și va continua să fluture (…) tricolorul rusesc”.
”Nu avem în comun o parte a istoriei – avem o istorie întreagă. Și, desigur, la urma urmei, rușii și ucrainenii sînt un singur popor, o singură comunitate. Și probabil că nu are rost să continuăm discuția aici, totul este evident pentru noi”, a spus reprezentantul Kremlinului. Potrivit lui, Ucraina își crește tînără generația în spiritul urii pentru ruși, ceea ce va fi o tragedie pentru ea însăși. După cum a menționat Peskov, poporul ucrainean este prietenos și înfrățit pentru Rusia, iar conducerea actuală a devenit un nenoroc pentru țară. El a reamintit că Putin pregătește un articol analitic despre istoria celor două state. „Și de îndată ce va finaliza această lucrare, acest articol va fi publicat. Cred că acolo vor fi date evaluări exhaustive”, a adăugat secretarul de presă.
Reamintim că, în timpul unui dialog cu publicul, desfășurat miercuri, președintele rus, Vladimir Putin, a vorbit despre tensiunile dintre Ucraina și Federația Rusă, afirmând că „ucrainenii și rușii sunt un singur popor”. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina la zi
Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră
Nave de război ale marinei ruse au efectuat un exerciţiu de antrenament cu muniţie reală în Marea Neagră, a anunţat joi Flota rusă din Marea Neagră, în timp ce Ucraina şi ţări membre ale NATO desfăşoară exerciţiile militare Sea Breeze 2021 în aceeaşi zonă mai extinsă.
Exerciţiul Sea Breeze, cu implicarea Ucrainei şi SUA, intervine pe fondul creşterii tensiunilor între NATO şi Moscova, după ce Rusia a declarat săptămâna trecută că a tras focuri de avertisment şi a lansat bombe de-a lungul rutei unei nave de război britanice pentru a o îndepărta din apele sale teritoriale din apropiere de Crimeea.
Războiul declarațiilor
Londra a declarat că nu recunoaşte versiunea Moscovei cu privire la incidentul de lângă Crimeea, a cărei anexare de către Rusia în 2014 nu o recunoaşte.
Moscova ceruse anularea exerciţiului Sea Breeze înainte de începerea acestuia, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona pentru a proteja securitatea naţională, dacă va fi necesar.
Flota rusă din Marea Neagră a indicat joi într-un comunicat, citat de agenţia de presă Interfax, că echipajele a două nave mari de debarcare au efectuat tiruri asupra unor ţinte maritime şi aeriene în Marea Neagră. Acest exerciţiu a avut loc la două zile după ce Rusia şi-a testat sistemele de apărare antiaeriană instalate în Crimeea.
În plus, după cum a relatat Interfax, la exerciţiile de miercuri a participat şi submarinul diesel ‘Kolpino’, capabil să transporte rachete de croazieră ‘Kalibr’, despre care nu precizează dacă a rămas în largul mării sau s-a retras la bază.
La exerciţiul Sea Breeze 2021, destinat să dureze două săptămâni, participă aproximativ 5.000 de militari din NATO şi ai ţărilor aliate, aproximativ 30 de nave şi 40 de avioane şi elicoptere. De asemenea, participă distrugătorul de rachete american USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
NATO consideră Federația Rusă o amenințare
Declarații tranșante
NATO îşi va menţine prezenţa în Marea Neagră şi îşi va consolida cooperarea cu partenerii din această regiune, a declarat James Appathurai, reprezentantul special al secretarului general al Alianței pentru Caucaz şi Asia Centrală. Interviul a fost acordat postului georgian de televiziune First Channel, cu ocazia vizitei sale la Tbilisi, relatează mass-media.
NATO are o imagine completă asupra incidentului din 23 iunie în Marea Neagră cu distrugătorul britanic HMS Defender, a afirmat James Appathurai, indicând că Londra a prezentat Alianţei informaţiile despre cele întâmplate.
‘Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic are o poziţie fermă în ceea ce priveşte libertatea de navigaţie şi a faptului că peninsula Crimeea este Ucraina şi nu Rusia. Aliaţii au manifestat fermitate în apărarea acestor principii în cursul acestui incident’, a spus Appathurai, în opinia căruia Rusia ar trebui să conştientizeze că aliaţii NATO nu vor da înapoi în această privinţă.
‘Din câte ştiu, Defender a sosit apoi în Georgia. Deci, acesta este un angajament comun al aliaţilor de a asigura securitatea la Marea Neagră, demonstrând astfel ataşamentul faţă de respectivele principii, ceea ce este important pentru această regiune”, a spus el.
Acuzații dure
În interviu, responsabilul NATO a acuzat Rusia că ‘continuă să destabilizeze regiunea’. ‘Rusia desfăşoară armamente în Crimeea, inclusiv sisteme de rachetă, ceea ce face dificilă libertatea de navigaţie’, a menţionat James Appathurai, subliniind că NATO îşi va menţine prezenţa în Marea Neagră pentru a sprijini aliaţii şi partenerii.
Reprezentantul special al secretarului general NATO a declarat că una dintre problemele pe care intenţionează să le discute în Georgia cu privire la securitatea Mării Negre este aprofundarea cooperării dintre Alianţă şi Georgia.
În cadrul liniei sale directe cu cetăţenii, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că lumea nu s-ar fi aflat în pragul celui de-al Treilea Război Mondial chiar dacă forţele ruse ar fi scufundat distrugătorul britanic.
Putin răspunde
‘Un război nu ar fi izbucnit chiar dacă armata rusă ar fi scufundat această navă, pentru că cei care au planificat provocarea ştiu că nu vor câştiga un astfel de război’, a declarat Putin. ‘A fost o provocare, este absolut evident. Una complexă, pusă la cale nu doar de britanici, ci şi de americani’, a spus preşedintele rus, adăugând că, în dimineaţa zilei de 23 iunie, înainte de apariţia distrugătorului britanic, un avion american strategic de recunoaştere a decolat de pe un aeroport militar al NATO din Grecia.
‘Dar pe mine altceva mă îngrijorează: au făcut mare tam-tam în legătură cu exerciţiile noastre în apropierea frontierei ucrainene. Am ordin de a retrage trupele. Însă în loc să răspundă într-un mod pozitiv, ei (occidentalii, n.r.) s-au repezit spre graniţele noastre’, a afirmat şeful statului rus, referindu-se la recentul exerciţiu ‘Defender Europe 21’ şi la manevrele Sea Breeze 2021, care se desfăşoară în prezent în Marea Neagră şi la care participă şi Ucraina.
Rusia a comasat la sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie peste 100.000 de militari şi echipamente la frontiera cu Ucraina şi în Crimeea sub pretextul unor exerciţii, generând temeri privind invadarea teritoriului ucrainean, iar cea mai mare parte dintre forţele ruse au rămas pe loc şi nu au revenit la baze, susţine Kievul, conform mass-media de la Kiev.
Ucraina, decisă să reziste în Donbass
Linie roșie pentru Kremlin
În cadrul sesiunii anuale de întrebări-răspunsuri, Putin a mai spus că este îngrijorat de ‘explorarea militară (de către NATO) a teritoriului Ucrainei’.
Constituţia ucraineană nu permite desfăşurarea bazelor militare străine în Ucraina, în schimb pe teritoriul acestei ţări pot fi create centre militare străine, precum şi alte formate, a spus preşedintele rus, adăugând că ‘explorarea militară a teritoriului care se învecinează direct cu Rusia creează probleme pentru securitatea statului rus’, notează Interfax.
Putin a declarat în aceeaşi ‘linie directă’ cu cetăţenii că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a plasat ţara sub controlul total al Occidentului, după ce anterior avertizase că pentru Moscova eventuala aderare a Ucrainei la NATO este o linie roşie, conform presei ruse. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă
Şeful diplomaţiei israeliene Yair Lapid a anunţat miercuri, în timpul inaugurării primului consulat al statului evreu la Dubai, că noi acorduri de cooperare vor fi semnate în curând între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Lapid a inaugurat marţi ambasada israeliană la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, prima ambasadă a ţării sale în regiune, în cadrul unui acord de normalizare a relaţiilor diplomatice, semnat în septembrie 2020. De asemenea, el a discutat cu omologul său, şeicul Abdallah bin Zayed Al-Nahyan.
Înțelegeri strategice
„Vom semna noi acorduri în iulie în Israel. Prin urmare, relaţiile se vor extinde”, a declarat Yair Lapid în timpul unei conferinţe de presă la Dubai. „Ideea este de a trece de la relaţiile între guverne la cele dintre oamenii de afaceri şi populaţii”, a adăugat el.
Miercuri, Lapid s-a deplasat de asemenea la situl Expoziţiei Universale din Dubai, la care Israelul va participa în perioada octombrie 2021-martie 2022.
Ministrul israelian a afirmat că vrea să „extindă acordurile Abraham (acordurile de normalizare) la toată regiunea”. „Nu este atât de simplu pe cât ar părea şi aceasta va lua ceva timp. Multe dificultăţi creează obstacole, însă scopul Israelului este pacea în regiune”, a dat el asigurări.
Acordurile Abraham, extinse
După Emiratele Arabe, au semnat acorduri de normalizare a relaţiilor cu statul evreu şi Bahrainul, Marocul şi Sudanul, anul trecut. În acest context, Lapid şi-a exprimat dorinţa ca acordul cu Sudanul să fie finalizat.
Evenimentele din mai din estul Ierusalimului și conflictul militar ulterior dintre forțele teroriste și Israel au întârziat extinderea acordurilor Abraham.
„Dacă am putea avansa cu (un acord de normalizare) cu saudiţii, am fi bucuroşi să o facem”, a subliniat şeful diplomaţiei israeliene, Riadul fiind un alt mare aliat al SUA în Golf şi cea mai mare economie a lumii arabe.
Cele două ţări împărtăşesc aceeaşi adversitate faţă de Iran. Lapid s-a declarat „îngrijorat” cu privire la negocierile pentru salvarea acordului asupra programului nuclear iranian, exprimându-şi totodată speranţa că se va ajunge la „un bun acord”.
Refuz palestinian
Palestinienii au denunţat acordurile de normalizare a relaţiilor cu Israelul, calificându-le drept „trădare”. Soluţionarea conflictului israeliano-palestinian era până atunci considerată o condiţie indispensabilă pentru orice normalizare.
Autoritățile palestiniene au refuzat, în ultimele decenii, orice formă de înțelegere propusă de comunitatea internațională. Insecuritatea politică internă palestiniană și dominația Hamas asupra Fâșiei Gaza fac imposibilă identificarea unei soluții permanente. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Balcani, Știri, UE
Zona Euro, strategica pentru Sofia
Bulgaria îşi menţine obiectivul de a adopta moneda euro la 1 ianuarie 2024 şi planurile de a începe plăţile în euro fără o perioadă de tranziţie, după ce se va alătura zonei euro, au anunţat miercuri oficiali guvernamentali şi ai Băncii Centrale de la Sofia.
În iulie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.
Proces amplu
Bulgaria şi Croaţia vor trebui să petreacă cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.
Conform proiectului planului naţional aprobat pentru intrarea Bulgariei în zona euro, cetăţenii acestei ţări vor putea de asemenea plăti cu moneda naţională, leva, o lună după adoptarea monedei unice.
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţările când se alătură zonei euro este că nu mai pot folosi rata de schimb ca protecţie în urma unui şoc economic, dar leva este deja ancorată de euro la un curs de schimb fix pe care Sofia s-a angajat să nu îl modifice.
Ancora euro
„Introducerea euro este planificată fără o perioadă de tranziţie, iar data adoptării euro va coincide cu introducerea sa ca unitate oficială de plată. Conversia va fi făcută aplicând cursul de schimb fix între euro şi leva”, se arată într-un comunicat comun al Băncii Centrale şi al Ministerului de Finanţe.
Ţările candidate la aderarea la zona euro trebuie să dovedească soliditatea finanţelor publice, că inflaţia este sub control şi cursul de schimb este stabil înainte de a putea trece la moneda unică.
Bulgaria este unul din cel puţin îndatorate state din UE. Anul trecut, deficitul său fiscal a fost de doar 3% din PIB, în pofida majorării cheltuielilor pentru reducerea impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra afacerilor şi locurilor de muncă.
2015, ultima extindere
Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.
În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 30, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
OSCE îngrijorată de securitatea bazinului Mării Negre
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a lansat marţi un apel la adoptarea unor măsuri de construire a încrederii pentru a limita tensiunile în regiunea Mării Negre.
Toate părţile trebuie să dea dovadă de cea mai mare transparenţă posibilă în legătură cu activităţile lor militare, a declarat secretarul general al OSCE, Helga Schmid.
Incident militar
Un incident între o navă militară britanică şi un avion de vânătoare rus în apropierea peninsulei Crimeea, săptămâna trecută, şi actualele manevre navale au atras atenţia internaţională asupra regiunii Mării Negre. ”Oricare dintre aceste incidente pot scăpa de sub control”, a adăugat reprezentanta OSCE.
Rusia şi-a testat gradul de pregătire de luptă a apărării sale aeriene în peninsula Crimeea, în contextul exerciţiilor navale desfăşurate în comun de SUA, alte ţări NATO şi Ucraina în Marea Neagră.
Evoluții îngrijorătoare
Ministrul suedez de externe Ann Linde, care deţine în prezent preşedinţia OSCE, şi-a exprimat îngrijorarea legată de conflictul din Ucraina.
”Asistăm la evoluţii îngrijorătoare în ultimele luni, cu un număr crescând de încălcări ale încetării focului, cu o retorică agresivă şi o activitate militară neobişnuită în Rusia, inclusiv restricţii ale accesului la părţi din Marea Neagră”, a afirmat Linde la Viena.
Potrivit datelor ONU, peste 13.000 de persoane au fost ucise în conflictul din estul Ucrainei, izbucnit în 2014.
Statele membre ale OSCE, for ce include SUA şi Rusia, urmau să-şi înceapă marţi conferinţa lor anuală pe teme de securitate, dar reuniunea a trebuit să fie anulată din cauză că Armenia nu a fost de acord cu agenda. Erevanul vrea sprijinul OSCE pentru rezolvarea dioferendelor cu Baku. (K.P.)
