de Isac Mihai | iul. 6, 2021 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
Liderul belarus, Aleksandr Lukașenko, amenință UE că „nu va mai opri masele de refugiați” care vor să intre în Europa și că nu va mai permite tranzitarea bunurilor europene cu destinația Rusia și China. Amenințările vin ca răspuns la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană regimului de la Minsk
Lukașenko spune că Belarusul nu îi va mai opri pe refugiații care vin din țări precum Afganistan, Siria și Irak și care se îndreaptă spre Europa – „Nu vom opri pe nimeni!” – a exclamat Lukaşenko într-o reuniune a guvernului său consacrată măsurilor de contracarare a sancţiunilor europene, marți.
„Oamenii au plecat din zone de război spre Europa, unde este cald şi confortabil”, iar Germania are nevoie de muncitori, a spus el, citat de mass-media.
Sancțiuni economice
În aceeaşi reuniune de guvern, Lukaşenko a declarat că Minsk-ul nu va mai permite tranzitarea mărfurilor prin Belarus spre China şi Rusia. „Vă amintiţi de Skoda şi Nivea şi aşa mai departe? Le-am spus: băieţi, va mulţumesc şi la revedere!”, a spus Lukașenko.
„La fel trebuie procedat şi cu nemţii. N-au decât să-şi livreze produsele în Rusia şi China prin Finlanda. Sau prin Ucraina – sunt drumuri bune pe acolo”, a mai adăugat dictatorul bielorus.
Referitor la afluxul brusc de migranţi în Lituania, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că regimul de la Minsk ar putea avea un rol în această situaţie. Grănicerii lituanieni au reţinut în ultimele 24 de ore 131 de migranţi, în principal din Africa şi din Orientul Mijlociu, în special din Irak, ceea ce ridică la 1.300 numărul intrărilor ilegale de migranţi detectaţi în ţară de la începutul anului faţă de doar 81 pentru întreg anul 2020.
„Există într-adevăr o suspiciune că regimul bielorus are un rol”, a afirmat Michel în timpul unei vizite în oraşul de frontieră lituanian Medininkai. „Nu suntem naivi în Europa. Nici nu suntem intimidaţi!”, a spus el presei.
Michel a avut o întâlnire cu şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, care a apreciat că afluxul „îngrijorător”de migranţi a fost „inspirat de structurile guvernamentale din Belarus”.
Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994, a acuzat marţi autorităţile lituaniene că ele însele au declanşat acest aflux de migranţi, prin anunţul făcut luni că vor reduce procedura pentru solicitarea de azil la zece zile.
„Dacă declaraţi întregii lumi că îi veţi înregistra şi mai repede pe cei care vin prin Belarus, aceştia îşi vor continua drumul. Le deschideţi şi mai larg uşa acestor migranţi”, a spus Lukaşenko, citat de agenţia de stat belarusă Belta.
Fără Parteneriat Estic
Belarusul a anunţat la sfârşitul lunii iunie suspendarea participării sale la Parteneriatul estic al UE, lansat în 2009, destinat să apropie şase foste republici sovietice de Uniunea Europeană, precum şi retragerea ambasadorului său la Bruxelles, ca represalii pentru noile sancţiuni europene decise după deturnarea unui avion Ryanair la bordul căruia se afla un oponent al regimului, care a fost arestat pe aeroportul din Minsk.
Belarusul, situat la porţile UE şi având graniţe comune cu Polonia, Letonia şi Lituania, a ameninţat de asemenea cu încetarea cooperării sale în ceea ce priveşte lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalităţii organizate. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 2, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Gaza, fortăreața Hamas
Israelul a lansat în noaptea de joi spre vineri lovituri aeriene asupra unor ţinte islamiste din Gaza, în represalii la lansări de baloane incendiare din enclava palestiniană care au provocat incendii în Israel, relatează media locală.
Loviturile israeliene au atins locuri de antrenament, nefiind înregistraţi răniţi, au declarat surse de securitate din mişcarea islamistă Hamas, la putere în Fâşia Gaza.
”În răspuns la baloanele incendiare lansate în direcţia teritoriului Israelului, avioanele de luptă (militare) au lovit (…) un loc de fabricare a armelor care aparţine organizaţiei teroriste Hamas”, a precizat, la rândul său, armata israeliană într-un comunicat.
Baloane incendiare lansate din Gaza au provocat mai multe incendii și pagube materiale importante în Israel.
Atacurile vin la câteva zile de la deschiderea ambasadei Statului Israel în Emiratele Arabe Unite, în urma acordurilor Abraham. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Republica Moldova,alegeri parlamentare pe 11 iulie
Igor Dodon, unul dintre liderii Blocului electoral al comuniştilor şi socialiştilor (de stânga), susţine într-un interviu acordat agenţiei de presă ruse RIA Novosti că Occidentul şi-a trasat drept sarcină organizarea unei majorităţi parlamentare cu caracter antirusesc în viitorul legislativ de la Chişinău ce va rezulta în urma alegerilor anticipate, preconizate să aibă loc în 11 iulie în Republica Moldova.
Opinii electorale
Ţările occidentale, potrivit lui Dodon, sunt nemulţumite că Republica Moldova nu se înscrie în retorica antirusească tipică în regiune. ‘Vedem că Ucraina şi România au o agendă dură antirusească. Doar Republica Moldova nu se înscrie în această agendă pentru că noi am avut o poziţie mai echilibrată’, a spus fostul preşedinte prorus de la Chişinău, afirmând că obiectivul este ca în Republica Moldova să fie creată după alegerile legislative anticipate din 11 iulie o majoritate parlamentară care va urma cu stricteţe instrucţiunile Occidentului în lupta sa geopolitică împotriva Rusiei.
Mai mult, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) susţine că Occidentul ar intenţiona ‘să atragă Rusia într-un conflict regional’.
‘Cum se va întâmpla aceasta – fie doar prin declaraţii, fie prin alăturarea la sancţiunile împotriva Rusiei sau, şi mai rău, prin provocări în Transnistria’, a spus Dodon, întrebat despre modul în care Occidentul ar încerca să transpună aceasta în practică.
‘Există forţe în ţară, majoritatea covârşitoare a cetăţenilor doresc să fie prieteni cu toată lumea, atât cu Estul, cât şi cu Vestul’, şi-a reiterat fostul preşedinte o mai veche teză a sa, pe care o utilizează şi în actuala campanie electorală.
Declarații de campanie
Întrebat despre relaţia moldo-rusă după alegerile din 11 iulie, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM, prorus) a spus că totul depinde de ce fel de culoare va fi guvernul. Dacă va fi un guvern galben (culoarea Partidului Acţiune şi Solidaritate, PAS, proprezidenţial) atunci va fi o retorică vehementă antirusească şi o orientare prooccidentală în toate direcţiile: în economie, în sfera socială, în domeniul securităţii şi în ceea ce priveşte valorile tradiţionale, a afirmat Igor Dodon, adăugând că, în cazul în care va învinge, Blocul comuniştilor şi socialiştilor va aprofunda parteneriatul strategic cu Rusia.
În acelaşi interviu, Dodon a spus că blocul pe care îl reprezintă nu doreşte reinstalarea unei cortine de fier pe Prut. ‘Avem un acord de asociere cu UE, unele prevederi trebuie într-adevăr revizuite, dar noi vom fi deschişi cooperării, pornind de la interesele noastre naţionale, cu SUA, cu UE, cu toţi partenerii’, a afirmat el.
După cum remarcă presa de la Chişinău, nu este prima oară când liderul socialiştilor moldoveni acuză Occidentul, inclusiv SUA şi UE, că doreşte ca în Republica Moldova să vină la putere forţele prooccidentale, care să ocupe o poziţie dură faţă de Rusia. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri
Vladimir Putin, supărat pe noii europeni
Relațiile dintre Bruxelles și Moscova sunt ostatece ale rusofobiei “noilor europeni”, care promovează un vector al acutizării tensiunilor, consideră Dmitri Peskov, citat copios de media rusă.
“În ceea ce privește relațiile dintre Moscova și Bruxelles, așa cum observăm din ultimele evenimente, aceste relații sunt ostatece ale unei abordări absolut rusofobe, în primul rând din partea noilor europeni și a Poloniei. Aceștia într-adevăr ocupă o poziție destul de intransigentă”, a declarat oficialul la postul public de televiziune „Pervîi Kanal”.
“Sunt acele țări care vorbesc cel mai mult despre îngrijorarea lor în legătură cu o amenințare efemeră pe care o văd în Federația Rusă. Totodată, este vorba de acei noi europeni care urmează consecvent calea acutizării tensiunilor”, a adăugat Peskov.
Șarjă anti-SUA
Potrivit lui, aceștia își pun la dispoziție teritoriile pentru avioanele NATO, permit dislocarea trupelor americane.
“Ce observăm? Observăm militari americani sau militari NATO care se apropie tot mai mult și mai mult de frontierele noastre. Ce face Rusia în replică? Rusia întreprinde măsuri de asigurare a propriei securități. Este acest lucru favorabil stabilității și previzibilității pe continentul european? Nu. Apare un cerc vicios”, a declarat purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale ruse.
Acuzații dure
În pofida eforturilor depuse de Merkel și Macron, UE nu a acceptat să organizeze un summit între Bruxelles și Moscova. Potrivit ministrului rus de Externe, acesta este „dictatul” unei minorități rusofobe, în special din țările baltice și Polonia.
Propunerea Franței și a Germaniei de a se organiza un summit Rusia-UE a fost împiedicată din cauza poziției rusofobe a unei minorități din Europa, a scris Ministrului rus de Externe Sergei Lavrov într-un articol publicat luni în ziarul Kommersant și revista ”Rusia în politica globală” („Россия в глобальной политике”).
„Politica UE este stabilită din ce în ce mai mult de o minoritate rusofobă agresivă, lucru confirmat deplin la summitul de la Bruxelles din 24 și 25 iunie, care s-a axat asupra perspectivelor privind relaţiile cu Rusia. Inițiativa Angelei Merkel și a lui Emmanuel Macron cu privire la o întrunire cu Vladimir Poutin a fost împiedicată, deşi propunerea abia fusese făcută”, a scris Lavrov.
Rusia, supărată pe membrii NATO din estul Europei
Sancțiunile rămân
Imediat după discuțiile dintre președinții Putin și Biden la Geneva, din 16 iunie, „liderii UE și NATO s-au grăbit să declare că nimic nu s-a schimbat în abordarea lor cu privire la Rusia. Mai mult, au spus că sunt pregătiți în cazul unei deteriorări mai mari a relațiilor cu Moscova”, a mai spus ministrul.
Observatorii au constatat că SUA, prin faptul că a avut loc summitul ruso-american la Geneva, a dat undă verde acestei inițiative, dar ţările baltice și polonezii au pus capăt acestei «inițiative personale» din partea Berlinului și Parisului (iar ambasadorii Germaniei și Franței au fost chemați la Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina pentru a explica „inițiativa”)”, a subliniat Lavrov.
Discuțiile din Bruxelles au dus, în cele din urmă, către o cerere adresată Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă pentru a elabora noi sancțiuni împotriva Moscovei, „fără a specifica vreun «păcat», ci doar pentru a avea câteva ca rezervă. Dacă vor, vor ei inventa ceva».
La summitul din 24 iunie, Angela Merkel și Emmanuel Macron nu au reușit să convingă omologii să restabilească un dialog direct cu Rusia și să organizeze o întrunire între UE și Vladimir Putin, similară celei de la Geneva.
Inițiativa a fost respinsă de statele baltice, Polonia, Suedia și Olanda. Regretând această situaţie, Rusia a anunţat totuși că este „în favoarea stabilirii unor relații de lucru” cu UE, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului.
Summit de tatonare
La întrunirea dintre Putin și Biden s-a discutat o gamă largă de probleme și a fost făcută o declarație comună cu privire la securitatea strategică. În fața jurnaliștilor, Vladimir Putin a descris întâlnirea ca fiind „constructivă”, iar Joe Biden a subliniat că a fost „bună” și „pozitivă”.
„Mi se pare că am reuşit să ne înțelegem reciproc, să ne înțelegem pozițiile în probleme cheie”, a adăugat Putin.
La rândul ei, administrația SUA a precizat că summitul a deschis calea către o posibilă îmbunătățire a relațiilor dintre cele două puteri, deși succesul nu este garantat, potrivit consilierului pentru securitate națională Jake Sullivan. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Știri, UE
UE intră în era slovenă
Primul ministru al Sloveniei, Janez Jansa, va prelua de astăzi președinția Uniunii Europene de la Portugalia. Această funcție se acordă prin rotație, pe o durată de jumătate de an, țărilor membre UE.
Potrivit sursei euronews.com, principalele provocări pentru următoarele șase luni va fi summitul din toamnă privind integrarea țărilor balcanice de Vest. O altă provocare ține de pandemia Covid-19 și relansarea economiei UE, astfel că țările sunt pregătite să primească partajul lor din ajutorul de 750 mlrd de euro, bani destinați pentru recuperarea economică.
În context, Slovenia promite să pună în valoarea puterea legii și valorile europene, subiecte care au cauzat divizări între cele 27 de state UE.
O parte din media europeană și-au exprimat îngrijorarea față de această evoluție, având în vedere politica implementată de guvernul acestuia. O parte din liderii europeni l-au criticat periodic pe liderul sloven, care a refuzat să își modifice poziția. (K.P.)
