Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Într-un aparent răspuns la lansarea Sea Breeze 2021,Rusia a efectuat verificări ale stadiului de pregătire a sistemului său de apărare antiaeriană din Crimeea. Exercițiul la care participă Ucraina și diferite ţări membre NATO este aprig contestat de partea rusă.
Tensiuni militare
Exerciţiile militare Sea Breeze intervin pe fondul unei creşteri a tensiunilor dintre NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras focuri de avertisment şi a lansat bombe în direcţia unei nave de război britanice pentru a o alunga din apele din jurul Crimeii. Rusia le consideră ca fiind apele sale teritoriale, în timp ce restul lumii le consideră ca fiind ape ucrainene, nerecunoscând anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia.
Circa 20 de avioane şi elicoptere, precum şi câteva subunităţi de sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi Panţir -S au efectuat un antrenament combinat luni, potrivit Interfax. La aceste exerciţii au participat ‘în total aproape 20 de avioane şi elicoptere, între care avioane de recunoaştere Su-24MR, avioane de luptă multirol Su-30SM, avioane de atac Su-24M şi elicoptere Mi-8 şi Ka-27, precum şi subunităţi de sisteme de rachete S-400 Triumf şi Panţir din cadrul Forţelor aeriene şi al Sistemului antiaerian al Districtului militar Sud’ , a comunicat marţi Flota rusă din Marea Neagră.
Monitorizare rusă
Flota Rusiei din Marea Neagră monitorizează navele NATO şi ale altor ţări care participă la exerciţiul Sea Breeze, a indicat în acelaşi timp Centrul naţional de gestionare a problemelor din domeniul apărării de la Moscova.
‘Forţe şi mijloace ale flotei ruse efectuează un set de măsuri pentru a ţine sub control acţiunile navelor NATO şi altor ţări participante la Sea Breeze 2021, ce au debutat luni în partea de nord-vest a Mării Negre’, se menţionează într-un comunicat al acestui centru, citat de mass-media.
La exerciţiile Sea Breeze 2021 participă aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane, precum şi distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
S-400, pavăză pentru Crimeea
Acuzații dure
Delegaţia rusă la discuţiile privind securitatea militară şi controlul armelor de la Viena a subliniat luni că Statele Unite ar trebui să îşi retragă în mod transparent armele după finalizarea exerciţiilor comune cu Ucraina Sea Breeze-2021, potrivit TASS. ‘Amploarea şi agresivitatea acestor exerciţii nu contribuie la securitatea în regiunea Mării Negre’, se afirma într-o declaraţie a delegaţiei ruse, citată de Kommersant.
Ca răspuns la exerciţiul Sea Breeze – destinat să constituie o dovadă fermă a sprijinului SUA şi NATO pentru Ucraina – Rusia face o demonstraţie de forţă în faţa Alianţei Nord-Atlantice în Marea Mediterană, lansând încă de vineri ample manevre navale, şi supraveghează îndeaproape grupul aeronaval condus de portavionul Queen Elizabeth, nava amiral a Royal Navy, comenta luni publicaţia citată.
Două avioane MiG-31, capabile să transporte rachete hipersonice ‘Kinjal’, au fost trimise la baza aeriană rusă Hmeimim, în Siria, pentru a participa la manevrele din Marea Mediterană, potrivit Ministerului rus al Apărării. Este pentru prima oară când avioane de luptă capabile să transporte rachete „Kinjal” sunt desfăşurate în afara frontierelor Rusiei, conform Interfax. Armata rusă afirmă că rachetele „Kinjal” au o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului şi o rază de acţiune până la 2.000 de kilometri.(K.P.)
Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune
Ucraina şi SUA au început luni un exerciţiu implicând 30 de ţări în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, respingând demersurile Rusiei de a anula aceste manevre.
Exerciţiul Sea Breeze 2021 intervine după o creştere a tensiunilor între NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras tiruri de avertisment şi a lansat bombe în calea distrugătorului britanic HMS Defender pentru a-l îndepărta din apele Mării Negre în largul Crimeii. Marea Britanie a respins versiunea incidentului prezentată de Moscova.
Opoziție rusă
Rusia a anexat Crimeea în 2014 şi pretinde că este teritoriu rusesc, dar peninsula este recunoscută la nivel internaţional ca parte a Ucrainei.
Ambasada Rusiei la Washington a cerut săptămâna trecută anularea exerciţiilor Sea Breeze, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona dacă va fi necesar pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei.
Sea Breeze 2021 este programat să dureze două săptămâni, implicând aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane. Vor participa de asemenea distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
Ucraina afirmă că obiectivul principal este de a câştiga experienţă în acţiuni comune în cadrul unor operaţiuni multinaţionale de menţinere a păcii şi de securitate.
Relaţiile între Kiev şi Moscova s-au deteriorat semnificativ după anexarea Crimeii de către Rusia, care acordă sprijin rebelilor separatişti în estul Ucrainei.
Tensiuni militare
Tensiunile au escaladat după ce Rusia a comasat în primăvară efective importante de trupe şi tehnică militară la frontiera cu Ucraina, dintre care o parte au rămas pe loc, deşi la 22 aprilie Moscova anunţase retragerea lor.
În contextul exerciţiilor Sea Breeze-2021, Rusia a blocat în zona coastei de vest a peninsulei Crimeea accesul navelor de război ale Alianţei Nord-Atlantice, a comunicat miercuri dimineaţă portalul rusesc Avio.pro, citat de mass-media.
Astfel, în largul coastelor Crimeii au fost stabilite zone de interdicţie în care navele NATO nu pot intra. Orice acţiune agresivă a navelor Alianţei va fi oprită instantaneu, scria Avia.pro.
Potrivit portalului citat, Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza mijloacele de război electronic sau organizarea propriilor exerciţii cu tiruri de rachetă, ca răspuns la exerciţiile NATO.
Ulterior Ministerul rus al Apărării anunța miercuri, 23 iunie, că o „navă de patrulare de frontieră” rusă a „tras focuri de avertizare”, iar un avion Su-24M a efectuat un „bombardament preventiv de-a lungul rutei distrugătorului” britanic HMS Defender, care ar fi intrat într-o zonă din apropierea peninsulei Crimeea, ale cărei ape teritoriale Rusia le revendică drept ale sale.
Participare românească
Peste 300 de marinari militari ai Forţelor Navale Române participă, în perioada 28 iunie – 10 iulie, la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de forţele navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei, în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa.
Potrivit unui comunicat transmis luni de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), corveta „Contraamiral Horia Macellariu” (265) a plecat sâmbătă, din portul militar Mangalia, şi a luat cap-compas portul Odessa din Ucraina, unde a acostat duminică, alături de alte nave militare străine care participă la „Sea Breeze 21”.
Cea de a doua navă militară care va reprezenta Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina este fregata „Regina Maria” (222), cu un elicopter IAR 330 „Puma Naval” ambarcat la bord. Fregata va pleca miercuri, 30 iunie, din portul militar Constanţa, va executa o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză HNLMS „Evertsen”, după care se va integra în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice SNMG-2 care operează în Marea Neagră şi va participa la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina.
Pe timpul desfăşurării exerciţiului, doi elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” se vor afla, în perioada 29 iunie – 7 iulie, la bordul unui distrugător al Forţelor Navale ale SUA în Europa care participă la „Sea Breeze 21”, unde vor efectua un stagiu de pregătire practică, coordonat de marinarii american. (K.P.)
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Negocierile UE cu Rusia ar fi folositoare pe mai multe chestiuni, inclusiv pentru a-i spune direct preşedintelui Vladimir Putin că atacurile cibernetice nu pot fi baza unei relaţii productive, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
„Aici, cred că este mai bine nu doar să vorbim între noi, dar şi să îl confruntăm pe preşedintele rus în privinţa acestor lucruri şi să îi spunem că pe o astfel de bază nu se poate construi o cooperare fructuoasă”, le-a spus Merkel parlamentarilor germani şi francezi.
În afara îngrijorărilor UE în legătură cu influenţa Rusiei în Belarus şi Ucraina, Merkel a mai evidenţiat dezarmarea şi viitorul Siriei şi al Libiei ca subiecte pe care blocul comunitar le-ar mai putea ridica în discuţiile cu Putin.
Opoziție europeană
Liderii din Uniunea Europeană au respins vineri o propunere venită din partea Franţei şi Germaniei de a organiza un summit cu Rusia, după ce Polonia şi ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) au spus că acest lucru ar transmite un mesaj greşit, în contextul deteriorării legăturilor Est-Vest.
„Relaţia dintre Rusia şi Uniunea Europeană nu este bună în acest moment, însă chiar şi în timpul Războiului Rece oamenii vorbeau unii cu alţii. Prin urmare, cred că tăcerea nu este folositoare în rezolvarea problemelor”, a declarat cancelarul german.
Merkel a adăugat însă că liderii din UE au identificat chestiuni despre care au convenit că vor să fie discutate cu Rusia şi au însărcinat oficiali cu găsirea formatelor şi condiţiile în care ar putea avansa negocierile cu Moscova.
„Asta înseamnă că am făcut un pas înainte, dar încă nu ne-am îndeplinit obiectivul”, a adăugat ea. (K.P.)
SUA rămâne garantul securității nucleare israeliene
Preşedintele american, Joe Biden, a dat asigurări omologului său israelian, Reuven Rivlin, că Statele Unite nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Declarațiile au fost făcute înaintea vizitei pe care o va întreprinde la Washington premierul israelian Naftali Bennett.
„Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară atât timp cât voi fi aici”, l-a asigurat Joe Biden pe preşedintele Reuven Rivlin, aflat în vizită la Casa Albă.
Parteneriat reconfirmat
După întrevedere, preşedintele israelian Rivlin le-a declarat reporterilor că este „foarte mulţumit” de comentariile preşedintelui despre Iran.
Joe Biden a îndepărtat, de asemenea, criticile venite din partea Congresului care i-au pus la îndoială autoritatea de a ordona raiduri împotriva poziţiilor miliţiilor pro-iraniene la graniţa Irakului cu Siria.”Am această autoritate”, a argumentat preşedintele american.
Relaţia strânsă dintre Israel şi Statele Unite a traversat o perioadă dificilă în ianuarie, când democratul Joe Biden i-a succedat republicanului Donald Trump la Casa Albă.
Reuven Rivlin își încheie în câteva zile mandatul de președinte al Statului Israel. La începutul lunii iunie, acesta a efectuat o vizită și la București.
Moștenire politică
Însă formarea unui nou guvern sub conducerea premierului Naftali Bennett, după eşecul aliatului lui Trump, Benjamin Netanyahu, a deschis calea reluării relaţiilor, precum şi a unei viitoare vizite la Washington a noului prim-ministru.
Potrivit Casei Albe, nu a fost stabilită o dată pentru deplasarea la Washington a premierului israelian, dar „preşedintele aşteaptă cu nerăbdare primirea sa şi aceasta va fi curând”.
Duminică, noul şef al diplomaţiei israeliene Yair Lapid a comunicat omologului său american Antony Blinken „rezervele puternice” ale statului evreu cu privire la negocierile pentru relansarea acordului nuclear internaţional cu Iranul. A mai declarat însă că doreşte să soluţioneze în culise diferenţele de opinie cu Washingtonul, spre deosebire de stilul fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu.
„Credem că aceste diferenţe (între Israel şi SUA) ar trebui discutate în schimburi directe şi profesioniste”, a spus el. (K.P.)
Premierul Florin Citu este mulțumit de mersul vaccinării
Premierul Florin Cîţu a precizat luni că România vinde vaccin anti-COVID-19 mai multor ţări, Danemarca urmând să primească un milion de doze.
„O parte dintre doze au fost exportate. Nu dintre cele care urmau să expire acum pe 30, poate şi din cele care urmau să expire acum pe 30, dar există o analiză a tuturor, avem un contact cu mai multe ţări pentru a exporta, pentru a dona. În fiecare zi primim cereri. Ştiţi foarte bine că în Danemarca o să trimitem mai multe. În Danemarca vindem. Vindem în mai multe ţări. Cred că un milion de doze în Danemarca. Ministerul Sănătăţii are toate cifrele”, a spus Cîţu.
Este vorba de vaccin Pfizer, care va fi vândut la preţul de achiziţie, potrivit premierului. Cu toate acestea, cel mai mare număr de vaccinuri nefolosite și achiziționate de România sunt AstraZeneca.
Strategie similară
„Când a fost făcută strategia pentru UE, toate ţările au avut aceeaşi strategie. S-au contractat mai multe pentru că trebuia să ajungem în acelaşi moment în care vindeam în alte ţări şi strategia este de a vinde la preţul de achiziţie”, a afirmat premierul.
Ţinta vaccinării, potrivit şefului Guvernului român, este eliminarea pandemiei.
„Am atins cea mai importantă ţintă. Ştiţi foarte bine că ieri, în Bucureşti, în 24 de ore nu a fost nicio persoană infectată. Ţinta vaccinului este aceea de a elimina pandemia şi ţinta este atinsă”, a declarat premierul.
Statele UE vând o parte din vaccinuri
Obiectiv ratat
În data de 10 mai, premierul Florin Cîţu se declara convins, că ţinta de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie urma să fie atinsă. Ținta a fost însă ratată, România reușind să vaccineze până acum 4.705.718 de persoane, dintre care 207.195 au primit o doză şi 4.498.523 şi pe cea de-a doua.
„Continuăm în acelaşi ritm. Avem resursele din partea Guvernului, le punem la dispoziţie şi cu mai multe campanii de vaccinare în perioada următoare pentru a ne atinge ţinta pe care am pus-o la 1 iunie de 5 milioane de persoane vaccinate. În continuare eu cred în această ţintă”, a spunea Cîțu, în 10 mai, citat de mass-media.
Vaccin expirat
Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a anunțat că aproximativ 35.000 de doze de vaccin vor expira la finalul lunii. Este vorba despre doze AstraZeneca, fabricate în urmă cu șase luni.
„Nu avem probleme cu depozitarea dozelor de vaccin. Totuși, avem circa 35.000 de doze distribuite în centrele regionale de depozitare și în centrele de vaccinare care expiră la 30 iunie”, a dezvăluit Valeriu Gheorghiță.
„Puțin probabil să le putem folosi pâna la finalul lunii, puțin probabil să le putem dona. Probabil va fi folosit un mecanism de distrugere, sunt multe țări care au această problemă”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.
Deoarece interesul pentru imunizare este în scădere, România a renunțat la o parte din cantitatea de vaccinuri pe care urma să o primească de la producători în această vară.(K.P.)
