de Isac Mihai | ian. 25, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea europeană
Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere, relatează site-ul agenţiei Dpa, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Mass-media elenă consideră că ratificarea va fi amânată încă odată, până săptămâna viitoare, datorită presiunilor politice și a demonstranțiilor violente din diferite orașe din Grecia.
Dezbaterea a început miercuri, iar votul privind ratificarea acordului cu Macedonia ar fi trebuit iniţial să aibă loc joi, după ce parlamentul de la Atena a respins la limită, săptămâna trecută, moţiunea de cenzură contra Guvernului Alexis Tsipras, reconfirmarea încrederii în Executiv deschizând calea aprobării de către Grecia a acordului cu Skopje.
Manifestații violente
Autorităţile din Grecia au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea care s-a adunat din nou pentru a protesta în faţa Parlamentului de la Atena, pe fondul acordului privind schimbarea numelui Macedoniei, relatează mass-media elenă. Mii de persoane au participat la manifestaţiile din faţa Parlamentului, strigând „trădătorii”, în contextul în care parlamentarii eleni dezbat ratificarea acordului cu Macedonia.
Anterior, zeci de mii de persoane au participat la manifestări violente în marile orașe elene împotriva unei înţelegeri făcute de Guvernul Greciei cu Macedonia, prin care acesta îşi va schimba denumirea în „Republica Macedonia de Nord”.
Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.
În principal la apelul „comitetului de luptă pentru elenismul Macedoniei”, mii de manifestanți, mai ales din nordul Greciei (n.r.-regiunea Macedoniei grecești), au venit la protestele din Piaţa Syntagma, locul frecvent al marilor adunări, în faţa Parlamentului. Printre manifestaţi, mass-media elenă a identificat unele grupări religioase ortodoxe și naționaliste care consideră că numele Macedonia aparţine doar patrimoniului istoric grec şi provinciei sale nordice.
Oficial, partidele care formează opoziţia la guvernul lui Alexis Tsipras (dreapta şi socialiştii) şi care sunt împotriva acordului nu participă la această manifestaţie, dar au precizat că fiecare membru are libertatea să ia parte în nume personal.
„Într-o societate democrată, dreptul cetăţenilor de a manifesta într-un mod paşnic nu este negociabil”, a afirmat premierul Alexis Tsipras într-un interviu apărut recent în Avghi, cotidianul partidului său de stânga Syriza.
Atena-sfasiata-de-proteste
Război în parlament
Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere. Parlamentarii greci au amânat ratificarea acordului cu Macedonia după ce dezbaterile tensionate s-au prelungit şi în a treia zi, scrie Reuters, relatează mass-media de la Atena. „Există un număr fără precedent de persoane care vor să vorbească”, a afirmat preşedintele parlamentului grec, Nikos Voutsis în faţa jurnaliştilor. El a anunţat că votul a fost amânat pentru vineri ora 12:30 GMT (14:30 ora României).
Voutsis a informat că aproape 230 de parlamentari au dorit să vorbească. Majoritatea primesc şase minute pentru a ţine un discurs, însă această regulă a fost încălcată constant în timpul dezbaterilor.
Premierul Alexis Tsipras beneficiază de suficientă susţinere pentru a asigura aprobarea acordului prin care Macedonia îşi va schimba numele în Republica Macedoniei de Nord. Tsipras a câştigat la limită un vot de neîncredere săptămâna trecută, organizat după ce fostul său partener de coaliţie, Panos Kammenos, şi-a dat demisia.
Mulţi greci consideră că numele de Macedonia ar trebui folosit doar pentru a face referire la regiunea din nordul Greciei, locul de naştere al lui Alexandru cel Mare. Macedonia este cunoscută oficial în prezent ca fiind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din cauza protestelor Atenei.
Acordul greco-macedonean deschide uşile UE şi NATO tinerei Republici macedonene, născute în urma prăbuşirii fostei Iugoslavii, Atena renunțând la veto-ul său istoric.
Opoziție rusă
Mass-media elenă a relatat implicarea oligarhului rus Ivan Savvidis în finanțarea acestor proteste, după ce în 2018, diferite anchete de presă arătau implicarea acestuia în sabotarea acordurilor dintre Grecia și Macedonia. Premierul de la Skopje, Zoran Zaev, a declarat anterior că oligarhul Ivan Savvidis a plătit numeroase persoane pentru a provoca protestele violente din Skopje. Jurnaliştii de investigaţii de la OCCRP, care au colaborat în anchetă cu Buzzfeed, au descoperit că patronul lui PAOK a virat circa 300.000 de euro oamenilor săi de încredere din Macedonia, care mai apoi au luat legătura cu ultraşii de la Vardar Skopje. Ivan Savvidis a fost membru al Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului de la Moscova) şi este considerat unul din oligarhii apropiaţi actualei puteri de la Kremlin, cu care Rusia încearcă cu orice preţ să blocheze expansiunea NATO în Balcani.
Sprijin de la București
România va sprijini o eventuală decizie de începere a negocierilor cu Macedonia în vederea aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, a declarat recent ambasadorul român la Skopje, Viorel Stănilă, citat de MIA, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Având în vedere evoluţiile din UE, alegerile europarlamentare din 2019 şi problema Brexit, România se confruntă cu subiecte serioase în semestrul acesta, când asigură preşedinţia Consiliului Uniunii, a arătat ambasadorul, care a prezentat priorităţile executivului de la Bucureşti în comisia pentru afaceri europene a parlamentului macedonean. Guvernul şi parlamentul Macedoniei au făcut progrese în privinţa reformelor şi integrării europene şi am găsit în Macedonia o atmosferă promiţătoare, datorată forţelor democratice din societate, a spus Stănilă.
Preşedinţia română a Consiliului UE şi-a ales drept motto coeziunea, iar primele trei priorităţi sunt extinderea Uniunii în vestul Balcanilor, securitatea comună şi politica de apărare europeană, a afirmat diplomatul român. „Coeziunea este un termen care nu se referă doar la UE, ci este aplicabil în relaţiile cu partenerii, cu statele candidate şi cu ţările din vecinătate”, a adăugat el.
UE, gata de negocieri
Ambasadorul UE Samuel Zbogar a declarat, în acelaşi context, că parlamentul macedonean a înregistrat o mare realizare în privinţa implementării acordului de la Prespa privind viitorul nume al ţării – Republica Macedoniei de Nord – convenit cu Grecia şi a adoptării unor legi pentru reformă, inclusiv împotriva corupţiei. „Guvernul a dat dovadă de mare angajament în finalizarea procesului de revizuire a Constituţiei şi în implementarea reformelor. Această direcţie trebuie urmată şi în lunile care vin, pentru a deschide calea către începerea negocierilor”, a insistat reprezentantul Uniunii.
Vicepremierul macedonean pentru afaceri europene, Bujar Osmani, a felicitat România pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE şi a spus că pentru ţara sa este important să aibă la conducerea UE un mare prieten şi susţinător, în această perioadă foarte importantă. „Sper că preşedinţia română va rămâne în istoria Macedoniei ca momentul în care ţara a început negocierile de aderare la UE”, a mai declarat el. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 24, 2019 | Analize, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri
Războiul diplomatic și politic pentru Ierusalim se intensifică
Autoritățile de la București sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE, relatează surse politice de la București, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Negocierile în acest sens sunt în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile vin la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.
Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, poziții respinse de partea israeliană.
Vizită de lucru
Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată anterior într-o vizită de lucru în Israel, a avut o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe agenda discuţiilor aflându-se şi organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, cei doi înalţi oficiali au salutat relaţiile excelente dintre cele două ţări, fapt reflectat şi de frecvenţa contactelor bilaterale la nivel înalt. În acest sens, s-a discutat şi despre organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne. „Prim-ministrul Viorica Dăncilă a reconfirmat interesul României pentru consolidarea şi aprofundarea relaţiilor cu Statul Israel în domeniul cooperării strategice, securitate cibernetică şi energetică, medicină, cercetare şi inovare”, se arată în comunicat.
Premierul israelian Netanyahu, intalnire oficiala cu omologul de la Bucuresti Dancila
Parteneriat România-Israel
De asemenea, cei doi premieri şi-au exprimat satisfacţia pentru avansarea negocierilor în vederea încheierii Parteneriatului România – Israel în domeniul noilor tehnologii, de manieră să stimuleze interesul reciproc al comunităţilor de afaceri din cele două ţări, astfel încât să fie fructificat potenţialul economic atât al ţării noastre, cât şi al Israelului. A fost subliniată şi importanţa consolidării relaţiilor în domenii precum sănătate, turism şi educaţie.
Potrivit sursei citate, au fost discutate posibilele modalităţi de cooperare dintre România şi Israel, inclusiv din perspectiva deţinerii de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Totodată, cei doi premieri au avut un schimb de opinii cu privire la aspecte legate de situaţia internaţională actuală, se precizează în comunicat.
România, prieten adevărat
Noul ambasador al Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.
Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.
Exemplu românesc
„Vreau să amintesc că în unele şcoli se învaţă despre Holocaustul în România. De asemenea, în 2018 a fost promulgată Legea pentru combaterea antisemitismului, mulţumită Parlamentului şi preşedintelui României. Din nefericire, trăim într-o perioadă în care intoleranţa şi xenofobia sunt prezente în Europa. Datoria noastră este să ne amintim de trecut, iar mai ales noi, ca popor evreu, (…) avem responsabilitatea de a fi model de toleranţă. Vreau să vă asigur şi eu personal – Ambasada Statului Israel şi Statul Israel am fost, suntem şi vom fi mereu alături de dumneavoastră. Vă urez un An Nou plin de sănătate, realizări şi fericire! La Mulţi Ani!”, a transmis ambasadorul comunităţii evreieşti.
El a mărturisit că România are un loc important în inima sa. „Aici am început cariera mea diplomatică acum mai mult de 20 de ani şi de atunci am rămas legat de cultură, de ţară, de limba română şi de dumneavoastră. Cred că faptul că prima apariţie publică a mea e aici, în Templul Coral, în faţa dumneavoastră, arată că e foarte important pentru mine să am această legătură cu comunitatea dumneavoastră”, a adăugat înaltul diplomat.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Război politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Netanyahu, anulat de două ori
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 24, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Viktor Ianukovici, vinovat de ”înaltă trădare”
Un tribunal din Kiev l-a condamnat joi pe fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici la 13 ani de închisoare pentru ”înaltă trădare”, la finalul unui proces desfăşurat în absenţa celui acuzat, acesta fiind în continuare în Rusia sub protecţia autorităţilor de la Moscova, relatează mass-media de la Kiev, citată de KARADENIZ PRESS. ”Tribunalul l-a găsit vinovat” pe Viktor Ianukovici şi l-a ”condamnat la o pedeapsă de 13 ani de închisoare”, a declarat judecătorul Vladislav Deviatko.
Curtea l-a găsit vinovat de înaltă trădare, complicitate în schimbarea frontierei de stat și declanșarea războiului. Hotărârea curții de la Kiev susține că vinovăția lui Ianukovici este complet dovedită, intr-un verdict considerat electoral in contextul electoral actual din fosta republica sovietica.
Extrădarea, respinsă de Kremlin
Procurorii ucraineni au cerut inițial o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru înaltă trădare, complicitate cu agresiunea militară împotriva Ucrainei şi atentat la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei. Procurorul general al Ucrainei, Iuri Luţenko, l-a acuzat pe Ianukovici că i-ar fi scris preşedintelui rus Vladimir Putin să trimită trupe în Ucraina.
Ianukovici a negat mereu acuzaţiile formulate împotriva sa, inclusiv cea că a ordonat folosirea forţei împotriva protestelor de pe ‘Maidan’, între noiembrie 2013 şi februarie 2014. El a precizat mereu faptul că procesul împotriva sa este motivat politic.
Rusia a respins mai multe solicitări din partea Ucrainei pentru extrădarea lui Ianukovici. Când devenise evident că acesta din urmă va pierde puterea, serviciile secrete ruse au reuşit să-l scoată din Ucraina pe 22 februarie 2014 şi ulterior el a primit azil politic în Rusia. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 24, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur pe scena politica moldoveneasca
Vizita președintelui Igor Dodon în Federația Rusă va avea loc săptămîna viitoare, iar în marja acesteia, se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin și cu Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În cadrul vizitei în Federația Rusă voi avea o întrevedere cu Președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cursul căreia voi aborda chestiuni ce țin de cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”, a menționat Igor Dodon pe pagina sa oficială de Facebook, după întrevedrea cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov.
Sprijin electoral
Igor Dodon l-a informat pe ambasadorul rus Oleg Vașnețov că vrea să discute cu Putin despre „cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”.
Reamintim că rpeședintele socialist Igor Dodon a anunțat victorios că, de la 1 ianuarie curent, au fost anulate taxele la importul mai multor produse din R. Moldova pentru o perioadă de doar șase luni, în urma unei înțelegeri cu Putin, dar o decizie a Guvernului de la Moscova, care interzice, din aceeași dată, importul produselor din Ucraina sau al celor care tranzitează statul vecin i-a anulat promisiunea cu iz electoral.
În prima jumătate a lunii ianuarie, două loturi de produse din R. Moldova fuseseră deja respinse de autoritățile ruse.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Transnistria, mica Rusie
Transnistria este ‘mica Rusie’ şi niciodată nu a fost separată de Rusia, a declarat Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), la inaugurarea marţi la Moscova a Fundaţiei ‘Transnistria’ pentru dezvoltarea legăturilor sociale şi culturale, prezentată de Tiraspol drept ‘reprezentanţă transnistreană’ în capitala rusă, relatează mass-media regională.
‘Rusia se bucură de o susţinere de 100% în rândul transnistrenilor. Simţim că suntem o singură naţiune. Este imposibil să vorbim despre existenţa transnistrenilor separat de Rusia sau despre Rusia separat de transnistreni. Suntem un singur popor, simţim asta’, a afirmat Puşkov, citat de Regnum.
La festivitatea de inaugurare a ‘fundaţiei transnistrene’ la Moscova a participat şi liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, precum şi aşa-zisul ministru de externe transnistrean Vitali Ignatiev.
Cu ocazia vizitei la Moscova, liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu vicepremierul rus şi reprezentant special al preşedintelui rus pentru relaţiile economice şi comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak.
Krasnoselski respinge Republica Moldova
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a respins categoric posibilitatea, sub orice formă, de reunire a Transnistriei cu Republica Moldova. Într-un interviu pentru „Adevărul european”, Krasnoselski a spus ca acest lucru este ”deja imposibil”.
„În opinia mea, astăzi este deja imposibil … Transnistrenii au votat pentru independența republicii moldovenești transnistrene cu aderarea ulterioară la Federația Rusă, însă nu poate fi vorba de aderare până când nu este recunoscuta independența noastra de către comunitatea internațională”, a spus Krasnoselski.
El a recunoscut că Transnistria desfasoara o armonizare a legislației sale cu cea a Rusiei, în ciuda faptului că Moscova nu a recunoscut oficial independența transnistrenilor.
„Am cerut Federației Ruse recunoașterea de mai multe ori. Probabil că nu s-au copt condițiile caraterului international pentru acest lucru. De fapt eu întotdeauna spun că recunoașterea este o chestiune pur tactică: ne-am adunat și am recunoscut”, a spus Krasnoselski.
Potrivit acestuia, Republica Moldova ar fi respins în mod legal Transnistria, adoptând o declarație privind retragerea din RSS Moldovenească (RSSM) și despre nelegalitatea creării RSS Moldovenești. „Iari RSSM, va reamintesc, a fost formată prin alipirea Basarabiei în 1940 la MASSR (Republica Autonoma Moldoveneasca, în componenta RSS Ucrainene – n.r.), care a inclus și Transnistria”, a spus el.
Reamintim, ca urmare a conflictului transnistrean din 1992 în așa-numita „Republică moldovenească Transnistreana” au fost desfasurate trupe rusești si o unitate de mentinere a pacii din Rusia. În conformitate cu Acordul privind Principiile de soluționare pașnică a conflictului armat de pe Nistru, semnat la Moscova în 1992, în Zona de Securitate (peste 200 km de-a lungul râului) au fost desfășurate posturile forțelor de menținere a păcii din Rusia, Moldova și Transnistria.
Pe teritoriul regiunii transnistrene se află mai mult de 1.500 de soldați din Rusia, iar în depozitele militare din satul Kolbasna, raionul Rîbnița, sunt depozitate peste 20 mii de tone de muniții și bombe de aviatie.
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Reacție diplomatică
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru explicații în legătură cu deschiderea la Moscova a așa-numitei reprezentanțe a Transnistriei în Rusia. Diplomatul rus a explicat că oficiul are rolul de fundație non-profit, ce va oferi aistență juridică locuitorilor din regiunea separatistă. Totodată, oficiul a fost înregistrat la Ministerul Justiției din Federația Rusă.
La rândul său, Ministerul de Externe rus a declarat marţi, într-un comunicat, că inaugurarea Fundaţiei ‘Transnistria’ nu va schimba poziţia principială a Rusiei în problema reglementării transnistrene.
În legătură cu ştirile vehiculate în mass-media locală din raioanele de Est ale ţării privind deschiderea la Moscova a unei „reprezentanţe” a Transnistriei, MAE de la Chișinău anunţă că, premergător declaraţiilor lansate în spaţiul public, în data de 18 ianuarie a.c., Ministerul a convocat ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, care a comunicat că aşa-zisa „reprezentanţă” presupune o organizaţie non-profit, ce va presta servicii de asistenţă juridică locuitorilor din regiunea trransnistreană, dar nu numai, şi care, în virtutea legislaţiei ruse, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei. Ca urmare a discuţiei, în data de 21 ianuarie, a apărut comentariul MAE al Rusiei, cu explicaţiile de rigoare.
Totodată, MAEIE a solicitat, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova, clarificarea statutului fundației pentru dezvoltarea relațiilor sociale și culturale „Transnistria”, careia liderii de la Tiraspol, sprijinite de mass-media din regiune, îi atribuie statut de „reprezentanţă diplomatică” şi de „reprezentanţă oficială”, titulatură ce apare, de altfel, pe frontispiciul organizaţiei.
Ministerul de Externe de la Chișinău atrage atenţia asupra faptului că statutul de „reprezentanţă oficială” are o semnificaţie definitorie pentru contextul relaţiilor diplomatice, în aşa fel fiind adus un prejudiciu relaţiilor bilaterale moldo-ruse. Astfel de acţiuni subminează suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar MAEIE aminteşte că, în favoarea respectării principiilor amintite mai sus, conducerea Federaţiei Ruse s-a pronunţat deschis şi univoc în repetate rânduri. (Isac Mihai-Chișinău)
de Isac Mihai | ian. 23, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku
Prim-ministrul armean desemnat Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev s-au întâlnit marți, la Davos, Elveția, și au avut o discuție „informală“ cu privire la conflictul din Nagorno-Karabagh, relatează mass-media de la Erevan, citând serviciul de presă al guvernului armean. Conform sursei citate, în cadrul întrevederii a a avut loc un “schimb de opinii” cu privire la stadiul actual al procesului de negocieri privind Karabagh-ul și cu privire la “discuțiile viitoare”. Într-o postare pe Facebook, liderul armean a declarat că întâlnirea, care a avut loc în marja Forumului Economic Mondial, a durat aproximativ 90 de minute.
Întâlnire cu repetiție
Serviciul de presă al lui Aliyev a emis o declarație aproape identică, citată de agenția de știri Trend, și preluară de mass-media internațională. Diplomați din diferite state au salutat reluatea întrevederilor dintre liderii de la Baku și Erevan, dar mențin o atitudine precaută față de reluarea oficială a negocierilor dintre cele două state privind statutul regiunii Nagorno-Karabagh și a relațiilor bilaterale dintre cele două state caucaziene.
Menționă că Aliyev și Pashinyan au discutat și în cadrul summit-ului fostelor republici sovietice care a avut loc în Tadjikistan în septembrie 2018. De atunci, încălcările de încetare a focului au scăzut semnificativ în jurul Karabagh-ului și de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan.
Un nou elan
Cei doi lideri s-au întâlnit din nou la un alt summit ex-sovietic, care a avut loc la începutul lunii decembrie în Rusia. Liderul azer Aliyev a spus ulterior că anul 2019 va cunoaște un “nou elan” în procesul de pace din Karabagh.
Potrivit agenției rusești de știri RIA Novosti, Aliyev a declarat, marți, la Davos că discuțiile sale anterioare cu Pashinyan au fost “utile”.
Tot în luna ianuarie 2019, ministrul armean al Afacerilor Externe Zohrab Mnatsakanyan s-a întâlnit, cu omologul său azer Elmar Mammadyarov, la Paris, ca parte a unei noi runde de discuții care vizează relansarea procesului de pace din Nagorno-Karabagh sub egida co-președinților Grupului de la Minsk al OSCE. Într-o declarație după întâlnire, ministerul de externe armean a spus că a avut un schimb de opinii productive și constructive, cu scopul de a „atinge cel mai înalt nivel de înțelegere și încredere reciprocă“. La discuții au participat copreședinții rus, Igor Popov, francez, Stefan Visconti și american, Andrew Shoffer însoțiți de Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al Președintelui în exercițiu al OSCE.
Reuniunea, care a durat patru ore, a fost a patra de acest gen între miniștrii de externe ai celor două țări vecini și dușmani, care au reinterat cu acest prilej angajamentul lor de a pregăti pentru pace popoarele lor și au discutat aspecte legate de securitate și stabilitate în regiune. (N.G.)
