de Isac Mihai | ian. 27, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, razboi electoral total
Rada Supremă a Ucrainei va examina în a doua lectură un proiect de lege privind modificarea Constituției, care presupune consfinţirea cursului ţării spre UE și NATO, într-o ședință specială programată pentru data de 7 februarie, a declarat reprezentantul președintelui Ucrainei în Rada Supremă, Irina Lutsenko, într-un interviu pentru postul TV „Pryamoy”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, negocierile cu grupurile parlamentare demonstrează sprijinul acestora pentru schimbări cu o majoritate constituțională de peste 300 de voturi. Pentru cimentarea cursului euro-atlantic al Ucrainei, în următoarea sa sesiune, Rada Supremă de la Kiev, va examina proiectele de lege legate de securitatea națională și apărare necesare, a mai declarat Irina Lutsenko.
Reamintim că, în primă lectură, Rada a susținut proiectul de amendamente la Constituție, care consfinţesc cursul țării spre UE și NATO, la 22 noiembrie, 2018. Această decizie a fost susținută de 311 deputați ai poporului.
Poroșenko, ofensivă electorală
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, şi-a exprimat convingerea că Ucraina se îndreaptă cu încredere spre aderarea la Uniunea Europeană și la Alianţa Nord-Atlantică, relatează agenția de presă UNIAN, menţionând că liderul de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la întâlnirea anuală cu diplomații străini acreditaţi în Ucraina. „Ne urmăm calea cu încredere. Aceasta este modalitatea prin care se poate construi o ţară cu un stat de drept şi o democraţie europeană, care să se îndrepte cu precizie spre aderarea la UE și la NATO. Este calea consensului nostru național, ideea națională. Sunt sigur că nu vom renunța la această cale” a mai subliniat Poroșenko.
Preşedintele a mai menţionat că zona de liber schimb cu UE este „ghidul nostru pentru o amplă integrare economică pe piața europeană comună”. „Ucraina implementează cu succes schimbări fundamentale în domeniul securității și apărării statului. Armata ucraineană a intrat deja în clasamentul primelor zece cele mai puternice armate din Europa. Iar legea privind securitatea națională, adoptată anul trecut, ne-a adus mai aproape de standardele NATO într-un ritm și mai accelerat” – a spus Petro Poroşenko.
Armata Ucrainei, mandria lui Porosenko
Vise NATO
Ucraina ar putea deveni stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice în următorii cinci sau zece ani – consideră general-locotenentul în rezervă Igor Romanenko, fost șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează mass-media de la Kiev.
Acesta califică drept „destul de realistă” posibilitatea ca Ucraina să atingă standardele NATO, în condiţiile în care planul de reformare a armatei ucrainene ar trebui finalizat până în 2020. „Cel mai important lucru este că Ucraina se îndepărtează de sistemul de control al Rusiei, în care Statul Major era parte din Ministerul Apărării, așa cum era în Rusia țaristă, în forțele armate sovietice și în Federația Rusă modernă. Trecem la așa-numitul sistem anglo-saxon, în care Ministerul Apărării îndeplinește o funcție pur militaro-politică, contribuind în mod cuprinzător la dotarea forțelor armate” – a concluzionat fostul șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Standarde NATO
Anterior, ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev, Vadim Pristaiko, a declarat că Alianța Nord-Atlantică apreciază pozitiv dezvoltarea armatei ucrainene, în special în ceea ce privește pregătirea sergenţilor şi gestionarea trupelor. „Ultima evaluare, pe care Alianţa a făcut-o la sfârșitul anului trecut, indică faptul că există mari realizări” – a menţionat Pristaiko. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, de asemenea, a anunţat recent că, începând cu anul viitor, forțele armate ucrainene vor funcționa conform standardelor NATO, un obiectiv stabilit prin legea privind securitatea națională a Ucrainei.
„În 2020, Forțele Armate ale Ucrainei vor fi organizate și capabile să acționeze pe deplin conform standardelor NATO, în conformitate cu legea noastră privind securitatea națională” – a precizat șeful statului ucrainean. Totodată, Poroșenko şi-a exprimat convingerea că parcursul euroatlantic al Ucrainei va contribui la asigurarea securității granițelor și suveranității statului. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 27, 2019 | Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Brexit ameninta stabilitatea Marii Britanii
Data la care Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană ar putea fi amânată cu câteva săptămâni pentru a da timp Parlamentului să adopte legislaţia, a declarat pentru BBC Andrea Leadsom, preşedintele Camerei Comunelor, cel mai important oficial britanic care a lansat o astfel de idee până în acest moment, relatează Reuters, citată de KARADENIZ PRESS. „Putem să adoptăm legislaţia şi cred că, în ciuda tuturor dificultăţilor, avem o relaţie foarte puternică cu prietenii şi vecinii noştri din UE şi sunt absolut sigură că, dacă vom avea nevoie de câteva săptămâni în plus, atunci acest lucru este posibil”, a declarat Andrea Leadsom pentru BBC.
Răspunzând întrebării dacă acest lucru ar însemna extinderea perioadei de negociere aferente articolului 50, Leadsom a declarat pentru BBC: „Nu înseamnă în mod necesar asta. Cred că trebuie să ne gândim cu atenţie. Însă, aşa cum stau lucrurile, simt că noi putem, cu sprijinul celor două Camere – Camera Comunelor şi Casa Lorzilor – cu bunăvoinţă şi determinare, să adoptăm legislaţia în timp util”.
29 martie
Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie, însă acordul negociat de premierul Theresa May cu Bruxellesul a fost respins de parlamentari, lăsând deschisă posibilitatea unui Brexit fără acord.
Parlamentul britanic va vota în curând o serie de amendamente, în condiţiile în care Marea Britanie se confruntă cu cea mai gravă criză politică din ultima jumătate de secol, încercând să stabilească cum, sau chiar dacă, va părăsi proiectul european la care a aderat în 1973.
O purtătoare de cuvânt a cabinetului premierului May a declarat că poziţia guvernului nu s-a schimbat. „Nu avem în vedere o prelungire a articolului 50 şi suntem angajaţi să facem tot ce este necesar pentru a avea totul gata pentru momentul în care părăsim UE pe 29 martie”, a spus oficialul britanic.
Propunere europeană
Ministrul francez al afacerilor europene Nathalie Loiseau a estimat că ar putea fi luată în considerare o amânare a Brexit-ului, dar că aceasta nu poate fi o soluţie în sine, opinie exprimată în cadrul unei conferinţe de presă pe marginea unui forum la Strasbourg. ”Dacă un guvern britanic, susţinut de o majoritate în parlamentul (britanic) – ceea ce ar fi un adevărat progres -, ar veni cu noi idei privind viitorul relaţiilor dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană (…) şi noi am cere o amânare, acest lucru ar merita să fie luat în considerare”, a declarat dna Loiseau.
”O amânare nu este o soluţie, ci un mijloc pentru o soluţie”, a subliniat ministrul. ”Trebuie să existe un obiectiv politic nou şi credibil, adică trebuie ca un guvern britanic să propună o soluţie care nu deschide acordul privind retragerea (din UE) negociat timp de 17 luni”, a insistat dna Loiseau. ”S-a încheiat acest acord de retragere şi el nu este renegociabil”, a conchis ea.
Marea Britanie ştie că Uniunea Europeană este dispusă să amâne data la care ţara va ieşi din Blocul comunitar, preferabil nu mai târziu de luna mai, când sunt programate alegerile din Parlamentul European, a declarat si cancelarul austriac Sebastian Kurz, citat de mass-media europeană, preluată de presa de la București. „Oficialii britanici ştiu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data de ieşire din Uniunea Europeană, dacă şi Marea Britanie doreşte acest lucru”, a declarat Sebastian Kurz în cadrul Forumului Economic Davos.
Conform declaraţiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obţine o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data în care sunt programate alegerile din Parlamentul European.
Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexit doar în anumite condiţii, pe termen limitat, a declarat miercuri și Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relaţie bilaterală.
Eventuala „prelungire a negocierilor Brexit trebuie aprobată de liderii UE. Vor aproba acest lucru doar dacă vor exista răspunsuri la trei întrebări: prima şi a doua – de ce şi pentru cât timp? A treia – nu vor apărea probleme la organizarea alegerilor europarlamentare în luna mai? Eu încă nu am un răspuns juridic clar la a treia întrebare. Cu toate acestea, este important la procesele democratice din UE să nu fie afectate”, a declarat Michel Barnier pentru publicaţiile Luxemburger Wort, Le Monde şi Rzeczpospolita.
Alegerile pentru Parlamentul European, data limita oferita de liderii UE pentru un acord Brexit
Regina anti-Brexit
Regina Elisabeta a II-a are una dintre rarele sale intervenții în viața politică din Marea Britanie. Într-un discurs susţinut la Women’s Institute din Norfolk, regina a cerut să se găsească soluții, iar țara să iasă din această criză profundă. Într-un discurs susţinut la Women’s Institute din Norfolk, regina Elizabeth, în vârstă de 92 de ani, nu a menţionat explicit subiectul Brexit – programat pentru 29 martie -, însă a vorbit despre faptul că fiecare generaţie se confruntă cu „provocări şi oportunităţi noi”.
„În timp ce căutăm noi răspunsuri în epoca modernă, eu, una, prefer reţete testate şi încercate, de exemplu, să vorbeşti de bine de celălalt şi să respecţi puncte de vedere diferite; să colaborezi pentru a găsi un teren comun, să nu pierzi niciodată din vedere situaţia în ansamblu”, a mai spus regina.
Comentariile sale au fost interpretate drept un semnal codificat adresat clasei politice. Publicaţia The Times a titrat „Puneţi capăt Brexit-ului, le-a spus regina politicienilor”, iar cei de la BBC au spus că, fără îndoială, aceasta transmite un mesaj.
Un nou referendum
Tony Blair estimează că există peste 50% şanse să se organizeze al doilea referendum pe tema Brexitului. Şansele să aibă loc al doilea referendum pe tema Brexitului sunt, în prezent, mai mari de 50%, a mai spus recent, fostul premier laburist britanic. ”Eu cred că dacă va avea loc al doilea referendum, acesta va clasa afacerea”, a declarat pentru televiziunea Reuters Blair, un susţinător al rămânerii Regatului Unit în Uniunea Europeană, la forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos.
”Eu cred că dacă ne retragem din UE fără să ne întoarcem în faţa poporului, cu cearta actuală şi în aceste circumstanţe, asta ar semăna o disensiune şi mai mare”, a adăugat el. ”Mi-ar părea absolut iresponsabil să ieşim din UE fără acord şi sunt sigur că Parlamentul nu o va permite”, a adăugat el.
Referendumul de la 23 iunie 2016 a degajat o majoritate de 51,9% din voturile exprimate în favoarea Brexitului, ceea ce a declanşat procesul retragerii regatului din Uniune, aflat în haos în prezent, după ce deputaţii din Camera Comunelor au respins masiv acordul retragerii încheiat de Guvernul Theresei May cu UE.
Proteste anti-Brexit
Manifestanţi au blocat sâmbătă un drum care asigură o legătură între Irlanda şi Irlanda de Nord, construind un zid de beton şi false baraje militare, pentru a ilustra ceea ce va însemna un Brexit dur în această regiunea fragilă, relatează AFP preluată de mass-media de la București. Această acțiune vine să confirme avertismentele analiștilor politici privind declanșarea unor proteste masive în regiunile unde majoritatea a respins Brexitul, precum Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor, etc.
Locuitori din regiune au folosit bariere de beton şi au instalat un birou vamal, apărat de un fel de turn de observaţie, cu falşi militari purtând uniforma britanică – o scenă menită să amintescă cele trei decenii de violenţe.
”Este vorba despre a aminti generaţiei noastre mai tinere care era situaţia în urmă cu 25 de ani”, a declarat John McNamee, un activist din cadrul Comunităţilor frontaliere împotriva Brexitului (BCAB – Border Communities against Brexit). ”Aşa era situaţia şi noi nu vrem cu adevărat să redevină aşa”, a adăugat activistul, deghizat în vameş.
În cazul în care Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană la 29 martie fără acord, frontiera între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord va deveni o frontieră extermă a UE, unde se vor efectua controale vamale. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 26, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele Republici Kosovo, Hashim Thaci, l-a invitat pe preşedintele rus Vladimir Putin să efectueze o vizită la Pristina, informează RIA Novosti, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Îl invităm să vină (într-o vizită) în Kosovo. Este important să stabilim relaţii bune şi să avem contacte’, a declarat Hashim Thaci într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, pe fondul recentelor declarații dure ale președintelui rus la adresa autorităților de la Priștina.
Întâlnire parizană
În acest context, preşedintele kosovar a amintit că a vorbit cu Vladimir Putin în urmă cu două luni la Paris. ‘Am fost inspirat de discuţia directă şi corectă pe care am avut-o cu preşedintele Putin acum două luni la Paris. Preşedintele Putin a spus că dacă Kosovo şi Serbia vor ajunge la un acord de pace pe cale paşnică, prin dialog, el va accepta şi va susţine un astfel de document. Acesta este un pas nou şi pozitiv’, a declarat Hashim Thaci.
Potrivit lui, ‘Kosovo nu este un inamic al Rusiei’ şi doreşte ‘relaţii normale, ca între două ţări suverane’.
Diplomație oligarhică
Mass-media de la Priștina a precizat, citând surse guvernamentale kosovare, că președintele Hashim Thaci mizează în acest demers pe sprijinul oligarhului kosovar Behgjet Pacolli, o figură controversată, cu puternice legături de afaceri cu Federația Rusă.
Behgjet Pacolli, patronul Mabetex Group și eroul mai multor episoade politice interne controversate în Kosovo, este cunoscut pentru campania dusă în primii anii de independență ai Republicii Kosovo pentru obținerea recunoașterii din partea comunității internaționale.
Reamintim că posibila îmbunătățire a relațiile dintre Priștina și Moscova a fost grav afectată de decizia din decembrie 2018, când parlamentul de la Pristina a votat pentru crearea unei armate proprii a Kosovo, iar Moscova a calificat demersul ca pe o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate.
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Republica Serbia
Supărare rusă
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în marja recentei vizite efectuate în Serbia.
Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat și Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relata anterior site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.
Vizită strategică
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a aflat într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.
Putin, salvarea Serbiei
Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.
Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Poziția NATO
O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 25, 2019 | Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, UE
Presedintele-israelian-Rueven-Rivli-a-primit-o-pe-Viocica-Dancila-premierul-roman
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la Antena 3, că întâlnirea cu omologul israelian Benjamin Netanyahu nu a fost una secretă, pentru că dacă ar fi fost astfel atunci nu ar fi transmis comunicat de presă Guvernul român referitor la întrevedere. „Dacă era o întâlnire secretă nu postăm nici pe twitter, nu dădeam nici comunicat. Sunt convinsă că nu erau camere de luat vederi la domnul prim-ministru Netanyahu. Nu a fost o întâlnire secretă. Au fost fost foarte multe situaţiile în care prim-miniştrii au mers la o întâlnire cu un alt prim-ministru şi nu au anunţat înainte. În niciun caz nu putea să fie vorba de aşa ceva, pentru că au fost discuţii referitoare tot la România. Au fost discuţii la modul în care să abordăm relaţia între cele două guverne – cel român şi cel israelian”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Vizită probabilă
Întrebată despre Dăncilă a precizat că încă nu a fost luată o decizie cu privire la următoare vizită de lucru cu premierului Netanyahu. „Da, se va întâmpla această vizită. Urmează să hotărâm dacă va fi la Bucureşti sau la Ierusalim. În perioada imediat următoare, vom lua o decizie. ( …) Vreau să remarc faptul că, pentru mine, eu am avut bucuria să am într-un an de zile a treia întâlnire cu premierul Netanyahu, ceea ce arată importanţa pe care i-o acordă României şi devoltării relaţiilor bilaterale economice, comerciale şi România. Acest lucru ar fi trebuit să ne bucure şi nu să ne aducă critici”, a punctat şeful Executivului de la București.
Parteneriat economic
Premierul român a precizat că discuţiile în vizita de lucru pe care a făcut-o în Israel au fost axate pe dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale. „Am vorbit despre o cooperare în ceea ce priveşte inovarea, anteprenoriatul. Ştiu că au un parteneriat public privat foarte dezvoltat în Israel. (…) Am vorbit şi despre situaţia din regiune, chiar premierul se pregătea să plece în Ciad, şi a arătat că are o relaţie foarte bună şi cu statele musulmane”, a conchis Dăncilă.
Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, pe 18 ianuarie, în timpul unei vizite de lucru în Israel, cu prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu, anunţă Guvernul, printre temele discutate fiind situaţia internaţională actuală. Cei doi au vorbit şi despre organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne.
Totodată, Netanyahu şi-a exprimat speranţa că România va continua demersul mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Sprijin diplomatic românesc
Autoritățile de la București sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE, relatează surse politice de la București, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Negocierile în acest sens sunt în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile vin la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.
Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, argumente respinse categoric de partea israeliană.
Vizită de lucru
Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată anterior într-o vizită de lucru în Israel, a avut o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe agenda discuţiilor aflându-se şi organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, cei doi înalţi oficiali au salutat relaţiile excelente dintre cele două ţări, fapt reflectat şi de frecvenţa contactelor bilaterale la nivel înalt. În acest sens, s-a discutat şi despre organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne. „Prim-ministrul Viorica Dăncilă a reconfirmat interesul României pentru consolidarea şi aprofundarea relaţiilor cu Statul Israel în domeniul cooperării strategice, securitate cibernetică şi energetică, medicină, cercetare şi inovare”, se arată în comunicat.
Relații aprofundate
De asemenea, cei doi premieri şi-au exprimat satisfacţia pentru avansarea negocierilor în vederea încheierii Parteneriatului România – Israel în domeniul noilor tehnologii, de manieră să stimuleze interesul reciproc al comunităţilor de afaceri din cele două ţări, astfel încât să fie fructificat potenţialul economic atât al ţării noastre, cât şi al Israelului. A fost subliniată şi importanţa consolidării relaţiilor în domenii precum sănătate, turism şi educaţie.
Potrivit sursei citate, au fost discutate posibilele modalităţi de cooperare dintre România şi Israel, inclusiv din perspectiva deţinerii de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Totodată, cei doi premieri au avut un schimb de opinii cu privire la aspecte legate de situaţia internaţională actuală, se precizează în comunicat.
România, prieten adevărat
Noul ambasador al Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.
Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.
Exemplu românesc
„Vreau să amintesc că în unele şcoli se învaţă despre Holocaustul în România. De asemenea, în 2018 a fost promulgată Legea pentru combaterea antisemitismului, mulţumită Parlamentului şi preşedintelui României. Din nefericire, trăim într-o perioadă în care intoleranţa şi xenofobia sunt prezente în Europa. Datoria noastră este să ne amintim de trecut, iar mai ales noi, ca popor evreu, (…) avem responsabilitatea de a fi model de toleranţă. Vreau să vă asigur şi eu personal – Ambasada Statului Israel şi Statul Israel am fost, suntem şi vom fi mereu alături de dumneavoastră. Vă urez un An Nou plin de sănătate, realizări şi fericire! La Mulţi Ani!”, a transmis ambasadorul comunităţii evreieşti.
El a mărturisit că România are un loc important în inima sa. „Aici am început cariera mea diplomatică acum mai mult de 20 de ani şi de atunci am rămas legat de cultură, de ţară, de limba română şi de dumneavoastră. Cred că faptul că prima apariţie publică a mea e aici, în Templul Coral, în faţa dumneavoastră, arată că e foarte important pentru mine să am această legătură cu comunitatea dumneavoastră”, a adăugat înaltul diplomat.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Conflict politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Netanyahu, anulat de două ori
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 25, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE
NATO, contestat la Sofia
Conducerea partidului bulgar Volia a început pregătirile interne pentru demararea capmaniei naționale de strângere de semnături pentru organizarea unui referendum pentru retragerea Republicii Bulgaria din NATO, relatează surse politice de la Sofia pentru agenția KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, în data de 12 ianuarie a avut loc la Plovdiv o primă reuniune informală a liderilor regionali care se vor ocupa efectiv de strângerea semnăturilor. În următoarele săptămâni urmează să aibe loc reuniuni similare să aibe loc la Varna, Ruse, Burgas, la care va participa și liderul partidului bulgar Volia, Veselin Mareski, considerat un exponent al politicii ruse în Bulgaria. Liderii partidului doresc ca acest referendum să fie organizat concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019.
Inițiativă electorală
Anterior, liderul partidului bulgar Volia, Veselin Mareski, a declarat anterior la postul de radio national de la Sofia, ca formatiunea sa politica va merge inainte cu ideea privind organizarea unui referendum de retragere a Bulgariei din NATO. „Va fi una dintre marile noastre initiative din campania pentru alegerile europene din 2019. In opinia noastra, NATO nu ne ofera practic nimic, ci doar ne jefuieste. In prezent, se vorbeste despre cateva miliarde de euro care trebuie luate de la poporul bulgar si cheltuite pe o gramada de vechituri inutile, de pe urma carora poporul bulgar nu va avea nici un fel de beneficii. Daca NATO doreste sa fie partenerul nostru, atunci poate sa ne dea gratis mai multe aeronave in loc sa-i ia ultimii bani celei mai sarace tari din Europa si practic sa arunce poporul intr-o saracie si mai mare”, a afirmat Mareski.
In opinia sa, „o Europa cu adevarat puternica si unita poate fi un partener al SUA si nu un apendice al lor”. „In prezent, alte tari provoaca tulburari in lume si Europa trebuie sa achite nota de plata. De ce nu achita SUA nota de plata a Turciei, in loc sa plateasca Europa acele miliarde?”, s-a intrebat politicianul bulgar.
Parlamentul European, tribună pentru falanga anti-NATO de la Sofia
Uniunea Europeană, dictatură URSS
Potrivit liderului partidului bulgar Volia, Veselin Mareski, Europa a jefuit poporul bulgar. „Ei ne-au interzis construirea unei noi centrale nucleare, ne-au facut sa ne inchidem mai devreme reactoarele, ne-au impiedicat sa participam la (gazoductul) South Stream. In acelasi timp, ei construiesc North Stream, Turkish Stream si tot felul de alte conducte. Companii germane, franceze si austriece investesc si coopereaza liber cu Rusia, dar China n-are dreptul s-o faca. (…) In loc sa ne foloseasca drept punte de legatura cu Rusia si Estul, ei fac din noi o bariera. Practic, suntem aproape fortati sa luam parte la escaladarea tensiunilor. Aceste lucruri pot fi schimbate daca entitati patriotice europene adevarate participa la guvernare sau la conducerea UE”, a declarat liderul partidului Volia.
„In prezent, Uniunea Europeana seamana mai degraba cu Uniunea Sovietica, cu un conducator feudal la varf, un dictator, si cu republici obediente dedesubt. Ideea miscarii noastre este chiar opusul: natiuni europene puternice care sa formeze o Europa unita puternica”, a spus Marseki.
Presa bulgară precizeaza ca Mareski participă periodic la reuniuni a liderilor politici populiști și de extrema dreapta din diferite state UE, inclusiv de către Marine Le Pen, sefa Frontului National din Franta (FN). FN detine aproape jumatate din cele 36 de locuri pe care le are grupul Europa Natiunilor si a Libertatii (ENF) in Parlamentul European (751 de membri). Experții, citați de mass-media de la Sofia, consideră că partidul Volia va obține un scor foarte bun la alegerile pentru Parlamentul European din acest an, mizând pe euroscepticismul în creștere din fosta țară comunistă.
Partidul Volia, ai carui 12 parlamentari reprezinta cel mai mic grup parlamentar din Adunarea Nationala a Bulgariei (240 de membri), a fost admis in ENF pe 1 martie 2018. (M.B.)
