de Isac Mihai | mai 27, 2019 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..
Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.
Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon
Desant în Rusia
Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 24, 2019 | Știri, Turcia, UE
Turcia, reclamată de Wikipedia la CEDO
Enciclopedia online Wikipedia a reclamat guvernul Turciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în urma deciziei Ankarei de a bloca accesul la website-ul său, relatează mass-media internațională. Reprezentanţi ai Wikipedia susţin că interdicţia impusă de guvernul de la Ankara încalcă libertatea de expresie.
În aprilie 2017, Wikipedia a fost blocată pe neaşteptate, în Turcia. Guvernul de la Ankara a reclamat două articole aflate pe website-ul enciclopediei online – unul despre războiul civil sirian, iar celălalt, în legătură cu terorismul sponsorizat de stat – şi a cerut ca acestea să fie eliminate. Wikimedia, fundaţia care administrează Wikipedia, a informat autorităţile turce de faptul că regulile sale permit ca articolele să fie editate de orice utilizator, respectând neutralitatea şi acurateţea informaţiilor. Acest argument nu a convins autorităţile de la Ankara, iar interdicţia vizând website-ul a rămas în vigoare.
Analiștii politici consideră că autoritățile din Turcia folosesc legislația pentru a controla accesul la informații al opoziției politice și al electoratului turc. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 23, 2019 | Balcani, Info Militar, Știri
Kosovo, problema strategica in Balcani
Guvernul german a decis recent continuarea participării la misiunea NATO din Kosovo, KFOR, dar cu o reducere a efectivelor maxime de trupe germane de la 800, cât este în prezent la 400, relatează agenția DPA, citată de KARADENIZ PRESS. Acest plafon este suficient ca Bundeswehr (forţele armate germane) să reacţioneze rapid la orice deteriorare neaşteptată a situaţiei de securitate în zonă, la 20 de ani după desfăşurarea iniţială în Kosovo, consideră cabinetul de la Berlin.
Pentru a fi implementată, decizia miniştrilor mai trebuie aprobată şi de parlamentul german.
În acest moment, în Kosovo sunt desfăşuraţi circa 70 de militari germani. Berlinul, stat membru NATO, a sprijinit financiar și logistic formarea armatei tânărului stat balcanic, precum și a serviciilor de informații de la Priștina.
Interes german
De la declararea independenţei fostei provincii sârbe, în 2008, KFOR se ocupă în principal de supravegherea creării de structuri de securitate profesioniste, multietnice şi cu control democratic.
„Continuarea participării la KFOR este în interesul securităţii Germaniei”, se subliniază în comunicatul cabinetului, care menţionează că „situaţia din Republica Kosovo continuă să fie în general paşnică şi stabilă”. Comunicatul notează totuşi că lipsa relaţiilor normale între Pristina şi Belgrad menţine potenţialul de conflict, în special în nordul Republicii Kosovo, unde populaţia este predominant sârbă. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 20, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Autoritățile de la Kiev au solicitat comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Recunoaștere la Kiev
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie Mejils, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor deţinute de Kiev, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu tătarii ruşi, au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, până când imperiul rus au cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 17, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky, noul-țar-de-la-Kiev
Rada Supremă de la Kiev (n.r.-parlamentul unicameral ucrainean) a fixat joi pentru lunea viitoare festivitatea de învestire a lui Volodimir Zelenski, ales preşedinte al Ucrainei cu peste 73% din voturi, după lungi tergiversări care au dezvăluit dificultăţile de a guverna cu care s-ar putea confrunta acest actor de comedie fără susţinerea unui partid politic, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Rezoluția a fost adoptată de 315 deputaţi, comparativ cu minimul de 226 voturi necesare.
Volodimir Zelenski a îndemnat parlamentarii să permită organizarea ceremoniei de învestire în luna mai, ceea ce i-ar putea oferi şansa să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri parlamentare anticipate, cât timp popularitatea sa este ridicată.
Războiul declarațiilor
Zelenski le-a cerut deputaţilor să fixeze data învestirii sale duminică, însă această idee a suscitat o controversă, Ucraina omagiind în această zi cele două milioane de victime ale represaliilor staliniste.
Promiţând să „distrugă sistemul” puterii post-sovietice, Volodimir Zelenski, actor de comedie fără niciun fel de experienţă politică, a câştigat detaşat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 21 aprilie în faţa preşedintelui aflat la sfârşit de mandat Petro Poroşenko, acuzat că nu a făcut destul în lupta împotriva corupţiei endemice.
Chiar dacă preşedintele ales se angajează acum să menţină orientarea prooccidentală a acestei foste republici sovietice, programul să rămâne vag şi mulţi îşi pun întrebări în legătură cu capacitatea lui de a conduce o ţară ce se confruntă acum cu imense provocări, printre care războiul cu separatiştii proruşi din est, criza fără precedent în relaţiile cu Rusia şi gravele probleme economice.
Putin out
Preşedintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat la ceremonia de învestire a lui Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte al Ucrainei, care va avea loc în data de 20 mai, a anunţat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, citat de agenţia de presă Tass, preluată de KARADENIZ PRESS.
Peskov a transmis că momentan nu ştie dacă cei doi lideri vor avea contact după ce Volodimir Zelenski va fi învestit în funcţie. „Momentan, nu sunt la curent cu planuri de contact, telefonic sau în persoană, şi nu a existat nicio invitaţie pentru ceremonia de învestire”, a declarat Dimitri Peskov.
„În multe ţări, ceremonia de învestire nu include vizite ale liderilor străini”, a adăugat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, menţionând că nu este la curent cu procedurile din Ucraina.
Vladimir Putin nu l-a felicitat pe Volodimir Zelenski după ce a fost ales în funcţie. (N.G.)
