de Razvan Iorga | ian. 16, 2018 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
După schimbul de prizonieri, realizat înaintea Crăciunului pe stil vechi din 7 ianuarie 2018, Rusia caută să se apropie de Ucraina în termeni impuși, indezirabili pentru Kiev. Concesia făcută atunci de Moscova de a intermedia schimbul de prizonieri în autoritățile de la Kiev și separatiștii din estul Ucrainei a determinat Rusia să încerce marea cu degetul și să se apropie de Ucraina cu oferte pe care este puțin probabil că autoritățile de la Kiev să le accepte.
Șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia respectă frontierele Ucrainei, dar numai cele stabilite după anexarea Crimeii de Rusia.
„Tratatele internaționale sunt importante, însă rămân treaba juriștilor (…) Continuăm să respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în granițele constituite după referendumul din Crimeea și după reunificarea Crimeei cu Federația Rusă”, a adăugat ministrul rus.
Referendumul din martie 2014, nerecunoascut ca fiind valabil de comunitatea internațională, a aprobat alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia cu 96,6% din voturi.
Anterior declarațiilor lui Lavrov, deputatul partidului „Edinaia Rossia” de la putere (Rusia Unită -n.r.) pusese în discuție denunțarea Tratatului de prietenie, colaborare și parteneriat dintre cele două țări, pentru că în document ar trebui modificate prevederile referitoare la recunoașterea reciprocă a frontierelor, potrivit RIA Novosti.
Tăierea cordonului ombilical al Sevastopolului de Kiev
După instalarea în Crimeea cu ajutorul „omuleților verzi”, în fapt forțe militare de ocupație rusească fără însemne militare, Rusia a început administrarea acestui teritoriu anexat ilegal ca pe propria țară.
La început a fost instalată o administrație pro-moscovită, după care a început epurarea în rândul oricarei rezistențe. Cea mai șifonată a ieșit comunitatea tătarilor crimeeni din această procedură, iar liderii care s-au opus noul regim au fost constrânși să plece.
„A fost (invazia rusă din Crimeea)o acțiune de teroare împotriva locuitorilor, când bandiți mascați au spart case și au început să arunce femei și copii pe podea, iar copiii nu pot nici măcar nu au putut țipa din cauza fricii. Își acoperea fețele cu mâinile, pentru că totul se întâmplă la orele 5-6 dimineața. Aceasta este teroare, iar aceasta este o încercare de a reaminti evenimentele din 1944”, declara la finalul lui 2017, într-un interviu pentru agenția Ukrinform, șeful adjunct al Mejlisului poporului tatar din Crimeea, Ahtem Ciygoz.
La 11 septembrie 2014, așa-numita „Curte Supremă din Crimeea“ l-a condamnat pe Ahtem Ciygoz, la 8 ani de închisoare într-o colonie penală pentru că s-a opus deschis noii administrații de ocupație rusească din Crimeea.
Gard de separare
De altfel, în noiembrie 2017, Rusia a început să ridice un gard care să separe Crimeea de restul teritoriului ucrainean. Între Crimeea, care este recunoscută pe plan internațional ca teritoriu ucrainean, și regiunea Herson din Ucraina propriu-zisă sunt trei puncte de tranzit oficiale.
Gardul ar urma să se întindă pe o lungime de 50 de km și va fi gata în prima jumătate a anului 2018, potrivit agențiilor ruse de presă, care citează serviciul rus de securitate FSB. Acesta are o înălțime de circa doi metri. Costul s-ar ridica undeva la 3,3 milioane de dolari și are drept scop să sporească securitatea pentru locuitorii Crimeii și pentru turiștii care vin în vizită în peninsulă, insistă Moscova.
La rândul său, Ucraina a anunțat în toamna lui 2014 că va ridica un grad de 2.000 de km la granița sa cu Rusia, dar până în prezent a reușit să construiască doar câteva zeci de kilometri. Motivația oficială a fost atunci teama de un atac al forțelor militare ruse.
Un sector de frontieră lung de circa 400 de km cu Rusia este controlat de către separatiștii proruși din regiunea estică Donbass. Kievul îi acuză pe separatiști că sunt ajutați cu trupe și arme aduse dinspre Rusia prin sectorul respectiv de frontieră, ceea ce Moscova a dezmințit în mod repetat.
Podul discordiei
Pe lângă lucrurile de infrastructă făcute în peninsula ocupată, Rusia a demarat și un proiect ambițios de legare a Rusiei continentale de peninsula Crimeea. Karadeniz Press a scris în august 2017 că Ucraina se pregătea să acționeze Rusia în judecată pentru construcția unui pod care să lege cele două maluri. Declarația îi aparținea atunci ministrul-adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Lavreniuc.
Rusia a lansat acest proiect de a construi un pod ce conectează Crimeea de uscat în februarie 2016 și a decis introducerea temporară a unor limite de navigare prin strâmtoarea Kerci, începând după a doua jumătate a acestei luni. Ministrul rus al Transporturilor, Maxim Sokolov a asigurat că restricțiile vor fi minimale.
„În prezent, pregătim un proces și calculăm pierderile materiale pentru porturile Mariupol și Berdiansk”, declarat oficialul ucrainean citat. El a mai adăugat că „partea politică” a problemei este în mâna MAE ucrainean și a Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională a Ucrainei.
Ministrul ucrainean al Justiției, Pavel Petrenko a declarat în octombrie 2016 că țara sa va iniția un demers juridic privind violarea granițelor maritime de către Rusia, proces ce va fi inițiat la Curtea de Justiție a ONU. Kievul a acuzat Rusia de deposedarea ilegală a Ucrainei de resursele sale maritime, precum și de poluare și de impact negativ asupra mediului din Marea Neagră, inclusiv de construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci.
Cu toate acestea, Rusia a continua acest proiect controversat de infrastructură, În noiembrie 2017, Construcția podului din strâmtoare Kerci ce va lega peninsula Crimeea de teritoriul continental al Rusiei era gata în proporție de peste 50%.
Cifrele se bazau pe ultimele rapoarte declara atunci Igor Astakov, directorul adjunct al Agenției Federale a Drumurilor din Rusia, în cadrul unei vizite de lucru în Kazan. „Obiectivul principal din acest an și următorul este construirea podului peste strâmtoarea Kerci. Mai bine de 50% din construirea acestui obiectiv a fost realizată deja”, a spus el, citat de Tass.
Circa un an și jumătate a trecut de la începerea lucrărilor la acest pod, iar șantierul este în lucru în toate cele opt punct de construcție de pe mare și de pe uscat. Acum, inginerii instalează arcadele pentru autostradă și căile ferate ale podului. Astakov a mai spus că, în prezent, se lucrează la 40 de km de drumuri de acces către autostrada de pe pod, atât în Crimeea, cât și la Krasnodar.
Podul este proiectat cu o lungime totală de 19 km, iar 60% din suma de construcție de 2,5 miliarde de dolari a fost deja bugetată.
Oferte „generoase”
Ultima ofertă de „nerefuzat” a Moscovei, în ceea ce privește Crimeea, este ca Ucraina să-și recupereze o parte din armamentul deținut în Crimeea înaintea anexării. Propunerea a fost făcută de liderul de la Kremlin pe data de 11 ianuarie 2018.
Putin a spus că Rusia este pregătită să lase Ucraina să-și recupereze echipamentul militar din Crimeea, deși starea acestuia este foarte deteriorată. Putin a mai spus că ar fi vorba de zeci de nave și zeci de avioane de luptă. El crede că armata ucraineană ar putea sosi în Crimeea pentru a-și lua navele și să le ducă în portul de la Odesa.
De asemenea, Rusia este gata să invite armata ucraineană să participe la eliminarea muniției ucrainene care nu mai este folositoare din cauza gradului avansal de teriorare.
La câteva zile distanță, purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a declarat că nu a existat nici un răspuns substanțial de la Kiev privind la propunerea președintelui rus Vladimir Putin pentru predarea echipamentului militar din Crimeea. „Am auzit o serie de declarații publice care au fost făcute de la Kiev, dar nu știu nimic despre orice răspuns material”, a spus el.
Chestiunea anexării ilegale a Crimeii de către Rusia va fi cu siguranță o temă de campanie dezbătută în cadrul alegerilor prezidențiale ce vor avea loc în martie în Rusia. Contracandita lui Putin, vedeta de televiziune Xenia Sobceak, este de părere că peninsula aparține Ucrainei, potrivit Unian.
„Crimeea este ucraineană, este un fapt medical, acesta este teritoriul Ucrainei. Am încălcat acordurile internaționale, am încălcat acordul nostru cu Ucraina ” a declarat Sobchak într-un video postat pe Twitter de către jurnalistul rus Dmitri Smirnov cu atitudini pro-Kremlin.
Programul electoral al Xeniei Sobceak cuprinde referi la încheierea războiului din Donbas și ținerea unui nou referendum în Crimeea.
Corespondență de la Chișinău Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press
de Isac Mihai | ian. 11, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, România, Știri
Avionul antisubmarin P8- Poseidon, aflat în dotarea SUA și altor state NATO, amenință Flota militară rusă a Mării Negre
Două avioane militare de spionaj au survolat zona Crimeii, unde forțele de ocupație ruse au instalat deja a doua unitate de apărare antiaeriana, dotată cu rachete S-400, relatează mass-media rusă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Un avion american fără pilot a efectuat un zbor de-a lungul coastei rusești deasupra Mării Negre, comunică Serviciul de urmărire a mișcării aviației CivMilAir. Potrivit acestuia, avionul strategic fără pilot RQ-4 Global Hawk, aflat la o altitudine de 16 mii de metri, a zburat peste zona de conflict din Donbass, apoi a făcut un cerc peste Hersonul ucrainean și a zburat deasupra Crimeei. Apoi a pornit de la Anapa în direcția orașului Soci, regiune caucaziană cunoscută pentru concentrarea de trupe și sisteme militare ruse.
În același timp, avionul de patrulare antisubmarin al Marinei SUA P-8 Poseidon a zburat pe coasta Crimeii la o altitudine de aproximativ 7,5 mii de metri. La început a pornit de la Yalta spre Anapa și Novorossiisk, apoi s-a întors, a făcut câteva cercuri în apropiere de Sevastopol și s-a îndreptat către Odessa. Aceste zboruri au loc pe fondul intensificării colaborării militare dintre Ucraina și statele NATO, în ultimele săptămâni Kiev-ul primind un număr de sisteme de armament,inclusiv rachete anti-tanc Javelin.
A doua unitate de S-400, în Crimeea
La finele lunii decembrie a anului trecut, ministerul rus al Apărării a anunţat că sistemul antiaerian S-400 a fost desfăşurat în Crimeea, iar două batalioane ale Forţelor Aeriene vor fi detaşate în regiune la începutul anului 2018
Rusia a desfăşurat o nouă unitate – a doua la număr – de sisteme antiaeriene S-400 Triumf (cod de identificare NATO SA-21 Growler) – un sistem avansat de rachete sol-aer – în Crimeea pentru a controla graniţa cu Ucraina, relatează RIA Novosti, citată de Agerpres. Prin intermediul presei, Moscova şi-a motivat gestul prin faptul că autorităţile de la Kiev încearcă să se doteze cu rachete de croazieră care ar pune în pericol peninsula anexată de Rusia în martie 2014.
Mai exact, noua unitate de sisteme antiaeriene S-400 Triumf, instalată la Sevastopol, va controla spaţiul aerian dintre Chongar şi Armiansk la graniţa cu Ucraina, a indicat pentru agenţia menţionată de presă o sursă din cadrul structurilor de putere din peninsula care face parte în prezent din Federaţia Rusă.
Fortareața Crimeea, aparata cu sistemele antirachetă S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina
Ucraina, acuzată că pune în pericol Crimeea
‘Sarcina celei de-a doua unităţi de sisteme S-400 este de a detecta la timp şi în caz de necesitate de a distruge aparate aeriene venite dinspre Ucraina şi care ar reprezenta un pericol pentru Crimeea’, a specificat sursa RIA Novosti. În ultimul timp, potrivit acesteia, Ucraina ‘şi-a intensificat retorica agresivă la adresa Crimeii’, iar recent a efectuat teste cu rachete de croazieră.
Ministerul Apărării rus anunţase în luna decembrie că o nouă unitate de sisteme antiaeriene S-400 Triumf va intra în serviciu în Crimeea la 12 ianuarie 2018. În primăvara anului trecut, o primă unitate de sisteme S-400 a fost instalată la Feodosia (Crimeea). Unităţile de sisteme antiaeriene S-400, instalate în diferite locuri ale peninsulei formează un cerc strâns antiaerian în jurul peninsulei, fără ‘zone moarte’.
Încă anul trecut, Kievul declarase că modele de rachete cu rază medie de acţiune, care au fost testate în cursul anului 2016, ar putea să intre în producţie în 2017 pentru a echipa forţele armatei ucrainene. Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (SNBO), Oleksandr Turcinov, indicase că unele din noile versiuni modificate de rachete tactice sunt capabile să lovească ţinte la o distanţă de până la 700 de kilometri şi pot deveni un factor de descurajare a Rusiei. Potrivit portalului ucrainean Depo.ua, ar fi vorba de rachete ‘Olha’ şi ‘Grom’, dezvoltate de concernul ‘Iujmaş’ – care ar putea contracara sistemele operativ-tactice ruseşti Iskander-M. (Marian Alexandru Bâscă)
de Razvan Iorga | ian. 10, 2018 | R. Moldova, Uncategorized @ro
La aproximativ patru ani de la Euromaidan și apoi de la anexarea Crimeii de către Federația Rusă, Ucraina trece în continuare printr-un proces de schimbare din temelii, menit să mute organizarea și dinamica statului dintr-unul ex-sovietic într-o structură mai apropiată de cele din rândul statelor membre UE. Cu tot sprijinul UE, Kievul are nevoie și de o dorință reală de reformare din interior pentru a depăși astfel de obstacole. Corupția și mentalitatea ierarhică de tip ex-sovietic sunt unele dintre principalele piedici interne în realizarea acestui deziderat.
Totuși, la o astfel de realitate internă se interpune și puternică influență rusească din domenii sensibile precum cele militar, diplomatic, media și economic.
Cu toate acestea, Ucraina se poate mândri cu o serie de realizări de la Euromaidan printre acestea putând fie enumerați pași importanți spre UE, odată cu semnarea Acordului se Asociere și intrarea sa în vigoare la 1 septembrie 2017, fapt ce a deschis ușile economiei spre larga piață europeană. Poate mai important este faptul că Ucraina a arătat că dorește să meargă alături de UE și să se lepede de trecutul dominat de Rusia.
De altfel, Kievul pe parcursul acestor ultimi ani a încercat să curețe economia de influența rusească. Fie că vorbim de zona energetică, cea bancară și până la cea alimentară, Ucraina a marșat pe un proces de împingere în afara țării a companiilor rusești care interferau implicit și cu zona politicului.
Dar Ucraina a făcut și o serie de pași greșiti în raport cu vecinii săi europeni cu care are graniță comună, atunci când imediat după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu UE, Rada Supremă de la Kiev a adoptat, iar președintele Petro Poroșenko a promulgat o controversată Lege a Educației.
Aceasta a pus în gardă România și Ungaria care au protestat vehment împotriva măsurilor ce ar duce treptat la închiderea școlilor cu predare în limba minorităților, chiar dacă țina principală a fost diminuarea numărului de ore predate în limbă rusă. Faptul că acest lucru afectează toate minoritățile naționale nu are nicio legătură cu valorile europene pe care Kievul s-a angajat să le respecte.
Provocări interne și externe
Un raport recent al Chatam House observă pe interiorul Ucrainei o largă rezistență la reformă, inclusiv în rândul oficialilor de rang înalt, care încă se luptă mai mult sau mai puțin vizibil pentru a împiedica reformarea sistemului de justiție care ar însemna o puternică amenințare pentru activitățile de corupție care încă persistă în Ucraina.
Din punct de vedere securitar, Ucraina se confruntă cu mari provocari în estul țării în regiunile Donețk și Lugansk, aflate sub controlul rebelilor separatiști proruși. Cu toate acestea, Ucraina rezistă războiului purtat prin „proxy” de către Rusia. Dar eforturile Moscovei de subminare a Ucrainei nu se rezumă doar la acțiunile din estul țării, ci și mai influența pe care Rusia o are în scopul său final de „a reseta” efectiv statul ucrainean.
Rusia vede încă Ucraina ca pe un apendice sau poate mai degrabă ca o extindere a teritoriului său înspre miezul Europei și tocmai de aceea nu dorește să slăbească presiunea. Moscova nu se va opri decât dacă o nouă putere favorabilă unei politici de apropiere față de Rusia va prelua frâiele puterii de la Kiev.
Rusia nu va fi stopată în acest deziderat al ei de a stăpâni din nou Ucraina numai prin formule diplomatice. Excluzând din start opțiunea militară, Vestului nu îi rămâne decât cea a izolării Rusiei cu și mai multă vigoare în sfera economică prin măsuri punitive și mai presante.
Prosperitatea economică europeană
Din punct de vedere economic, semnarea Acordului de Asociere cu UE a adus Ucrainei numai beneficii din 2014 și până în prezent. Kievul beneficiază de asistență largă pe toate paliere pentru reformare din partea Grupului de Sprijin al UE pentru Ucraina.
Cu toate acestea, instrumentele folosite de UE pentru reformare nu dau un randament prea bun cât este vorba de astfel de țări în dezvoltare, așa cum sunt cel puțin cele trei care cu adevărat contează din cadrul Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Avansarea pe calea reformelor se face dificil, iar vina este undeva la mijloc între mijloacele aplicate de UE și rezistența la reformă a factorilor decizionali interni.
De altfel, o asemenea atitudine a stârnit nemulțumiri din partea mai mult cercuri de putere din Vest, care nu văd cu ochi buni strategia unor guvernanți de la Kiev de a nu reforma cu adevărat țara. La fel ca și în R. Moldova, UE închide de multe ori din ochi la aceste realități pentru a merge pe scenariul sigur în care forțe pro-ruse sau populiste vor ajunge la putere la Kiev sau Chișinău.
Această slăbiciune este exploatată punctual de clasa politică din cele două capitale, iar imaginea UE are mereu de suferit în ochii cetățenilor acestor țări. Evident, aici, propaganda rusească acționează din plin, încercând să inducă ideea unei Uniunii slabe, care nici măcar nu poate rezolva probleme cu astfel de lideri corupți, în spațiul ex-sovietic menținându-se iremediabil acel cult al personalității unui lidership puternic și pe alocuri agresiv.
Presiune de jos în sus și reforme administrative
UE încearcă în Ucraina, la fel ca și în Republica Moldova, să construiască o societate civilă puternică capabilă să pună presiune de jos în sus asupra factorilor decizionali. Totuși, acest proces nu poate fi decât complementar unei presiuni politice de la vârf, altfel societatea civilă nu va fi capabilă de una singură să pună suficientă presiune pentru a determina schimbări.
Cu toate acestea, Euromaidanul a schimbat un pic optica în ceea ce privește activismul civic, comparativ cu Revoluția Portocalie din 2014. Aceștia urmăresc mult mai activ procesele politice și intervin vocal de câteori cred că este necesar.
Un exemplu bun în sensul urmăririi gestionării banului public este noul mecanism de licitații publice ProZorro, care este acum mult mai transparent. Totuși, organizațiile din cadrul societății civile se deconectează uneori de la rolul de a fi portavocea cetățenilor, mai ales în mediul local.
Acest fapt duce cumva la o transmitere deficitară a mesajului cetățeanului de rând către autorități. Tocmai aici trebuie găsită o formulă mai bună de comunitare și de definirea a rolului unor astfel de asociații.
În ceea ce privește reformele, multe dintre ele arată bine pe foile prezentate Bruxelles, dar la modul practic se implementează mai puțin. Descentralizarea administrativă și a puterii se face într-un ritm moderat. Grupuri economice racordate încă la putere se agață de privilegii oferite de acest lucru, fapt ce face cu atât mai dificil procesul de reformă.
Totuși, alegerile parlamentare din 2014 au adus și unele îmbunătățiri. Centrele de putere din estul țării de dinainte de Euromaidan nu și-au mai trimis reprezentanții în Legislativ, iar aceștia au fost înlocuiți cu reprezentanți care își doresc mai mult reforma, astfel încât pune presiune puternică pe „vechiul establisment”.
De asemenea, reformele electorale sunt constant amânate. În acest context, Ucraina are de înfruntat o provocare teribilă de schimbare a „gărzii vechi” și reîmprospătarea sa cu politicieni aplecați mai mult spre schimbare.
Reforma economică necesară
Există multe vulnerabilități pentru Ucraina în această zonă a economiei ce trebuie rezolvate. În primul rând ar fi vorba despre eliminarea sistemului clientelar de acces către putere a intereselor oligarhilor care nu au dispărut nicidecum din Ucraina după Euromaidan.
În termeni macroeconomici, Ucraina a început un proces de stabilizare cu reducerea inflației, țăierea costurilor pentru funcționarea administrației, un nou sistem de taxe și impozite etc. Încet, dar sigur, Ucraina a eliminat foarte mult din influența Rusiei în sistemul bancar, alimentar, energetic, dar și cel a construcțiilor.
În sfera energiei, Ucraina are planuri ambițioase în ceea ce privește sursele alternative de energie și racordarea la sistemul european de energiei pentru a scăpa de depedența față de Rusia la acest capitol. Prețurile interne pentru energie au fost majorate pentru a reduce cererea, iar subvențiile pentru combustibili sunt acum mai bine direcționate acum.
Corupție endemică
În materie de corupție, Ucraina mai mare foarte multe provocări în față. Din păcate, la această rezistență contribuție și mentalitatea societății care nu este dispusă să lupte și mai degrabă arată o atitudine resemnată în fața acestui fenomen. De asemenea, există o concentrare de influență și proprietate foarte ridică care se opune instaurării reale a statului de drept.
În ciuda creării unor organisme menite să lupte cu corupția precum Biroul Național Anticorupție al Ucrainei sau Procuratura specializată pentru combaterea corupției, aceste instituții nu au livrat prea multe rezultate, mai ales în rândul oficialilor de rang înalt. Acest lucru arată un sistem judiciar slab ce nu poate lupta egal cu „vechiul establishment”.
Cu toate acestea, anul 2019 rămâne unul foarte important din perspectiva alegerilor prezidențiale și apoi parlamentare care vor urma în Ucraina. Lupta spre opțiunea definitivă proeuropeană încă nu este completă, așa că Ucraina va avea de dat un test important anul viitor în a arăta că vrea să se apropie de UE, dar să și rezolve probleme interne care sunt cu atât mai greu de gestionat cu un conflict pe alocuri deschis în estul țării.
Autor: Mădălin Necșuțu pentru KARADENIZ PRESS
de Isac Mihai | ian. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Vladimir Putin și patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Kirill, un tandem politic redutabil
Șeful Bisericii Ordodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill, participă activ la campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2018 a actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, fiind unul din aliații de nădejde ai acestuia. Într-un interviu acordat jurnalistului Dmitri Kiselev, un alt aliat important al lui Putin, directorul general al AIP „Rossia Segodnia”și unul din arhitecții războiului mediatic dus de Kremlin, și retransmis de principalele canale TV din Federația Rusă, patriarhul rus i-a îndemnat pe cetățenii ruşi să voteze la alegerile prezidenţiale din luna martie, unde actualul preşedinte Vladimir Putin candidează pentru un al patrulea mandat, fără a avea un contracandidat cu șanse reale de succes.
Cruciadă electorală
„Fac un apel la toţi, inclusiv la credincioşi ortodocşi, să participaţi la viitoarele alegeri prezidenţiale. Este foarte important”, a declarat Kirill în interviul difuzat cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. Patriarhul rus i-a avertizat pe ruşi că există posibilitatea ca persoane sau forţe răuvoitoare să utilizeze tehnologia digitală pentru a cauza pagube ireparabile ţării, făcând referire la folosirea de către opoziție a rețelelor sociale pentru organizarea de proteste.
În cadrul interviului, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a lăudat și rolul președintelui Putin în Siria, afirmând că intervenția Moscovei în acest conflict a avut rol nu doar de a stopa terorismul, ci și de a apăra minoritățile creștine din această țară.
Reamintim că săptămâna trecută, Alexei Navalnîi, considerat principalul opozant a lui Putin, a îndemnat votanții să boicoteze scrutinul prezidențial după ce autoritățile ruse i-au interzis să candideze.
Apocalipsa după Kirill
În interviul presărat cu mesaje apocaliptice, considerat de unii analiști politici drept o veritabilă chemare la război împotriva opoziției politice, patriarhul a vorbit din nou despre momentul în care va veni Sfârşitul Lumii, legând practic acest eveniment de eventuala pierdere de către Vladimir Putin a alegerilor prezidențiale. „În ce condiţii ar putea veni şi va veni în general Sfârşitul Lumii? În cazul în care societatea umană nu va mai fi viabilă. Atunci când îşi va epuiza raţiunile de a mai exista. În ce situaţie s-ar putea întâmpla acest lucru? În situaţia în care va veni dominaţia totală a răului”, a declarat patriarhul în interviu acordat jurnalistului Dmitri Kiselev, aflat pe lista de sancțiuni a UE și SUA pentru rolul jucat în ocuparea Crimeei și criza din Donbass, subliniind că „răul nu este viabil”, iar „sistemul în care prevalează răul nu are şanse de existenţă”.
El a subliniat că „dacă răul va căpăta amploare şi va reuşi să înlocuiască binele din viaţa omenească, atunci va veni Sfârşitul Lumii”. Patriarhul Kiril consideră că această „creştere impetuoasă” a răului în societate va începe anume atunci când „punctul de vedere care pune la acelaşi nivel binele şi răul va triumfa la scară globală”. „Şi din moment ce astăzi noi nu suntem la începutul acestui proces, ci am depăşit deja o anumită perioadă, a fost epuizat un anumit segment istoric, cum ar putea Biserica să rămână impasibilă, să nu tragă un semnal de alarmă, cum să nu avertizeze că am păşit deja pe calea periculoasă a autodistrugerii? Dacă Biserica nu va vorbi despre asta, cine va vorbi atunci”, a mai declarat patriarhul rus.
Organizatia religioasa Martorii lui Jehova, interzisi in Federatia Rusa in pofida protestelor UE, SUA și OSCE
Martorii lui Iehova, dușman al binomului Kirill-Putin
Alianța strategică dintre Kremlin și Patriarhia Rusă duce o luptă permanentă împotriva funcționării altor culte pe teritoriul rus, cel mai recent caz fiind interzicerea de către Curtea Supremă din Rusia a funcţionării pe teritoriul său a organizaţiei religioase Martorii lui Iehova, aprobând astfel o cerere a Ministerului de Justiţie de a considera gruparea creştină ca fiind extremistă.
Instanța Supremă rusă, folosită în mod repetat de către autoritățile de la Moscova pentru a lichida din punct de vedere juridic orice formă de opoziție față de Kremlin, a ordonat închiderea sediului din Rusia a grupării religioase şi a celor 395 de filiele locale, precum şi confiscarea bunurilor organizaţiei de pe teritoriul federal, evaluate la peste 200 de milioane de dolari americani, inclusiv proprietăți imobiliare în majoritatea regiunilor ruse. Pentru a confisca aceste bunuri, autoritățile ruse au declanșat deja procedurile juridice pentru a anula unele acte de donații către membrii individuali ai cultului prin care organizația Martorii lui Iehova a încercat să protejeze o serie de proprietăți. Aceste demersuri au dus la apariția unor acuzații privind interesele elitelor locale pro-Kremlin de a prelua forțat aceste proprietăți, fără a plăti prețul pieței ori despăgubiri, metodă cunoscută în spațiul CSI drept atact-raider și folosit des de mediile apropiate autorităților pentru preluarea abuzivă a unor afaceri ori proprietăți. Totodată, autoritățile ruse au declanșat procedurile de expulzare din Federație a unui număr de cetățeni străini, membrii ai ai organizației, precum și confiscarea unor sume de importante de bani.
Potrivit avocatului Ministerului rus de Justiţie, ”martorii lui Iehova prezintă o ameninţare faţă de drepturile cetăţenilor, ordinii şi securităţii publice”. De asemenea, acesta a adăugat că opoziţia grupării religioase faţă de transfuzia de sânge încalcă legislaţia în domeniul sănătăţii din Rusia.
Organizaţia, care numără câteva zeci de mii de membrii în Fedrația Rusă, a anunțat că va contesta decizia, dar majoritatea experților consideră că nu au nicio șansă reală de a obține anularea deciziei.
Uniunea Europeană OSCE, SUA şi Marea Britanie şi-au manifestat îngrijorarea faţă de decizia instanţei din Rusia. „Martorii lui Iehova, care oricare organizaţie religioasă, trebuie să se poată bucura în mod paşnic de libertatea de întrunire fără nicio interferenţă. Rusia este obligată de Constituţie, precum şi de angajamentele sale internaţionale, să ofere astfel de garanţii”, se arată într-un comunicat al Uniunii Europene.
Frații ortodocși, țintă pentru FSB cu binecuvântarea lui Kirill
O altă organizație religioasă aflată sub asediul organelor de forță din Federația Rusă este Patriarhatul de Kiev, structură care dorește înființarea unei biserici ortodoxe independente în Ucraina și disapora ucraineană, dominată în acet moment de parohiile Patriarhiei Ruse. De la declanșarea crizei crimeene și a intervenției militare ruse în Donbass, autoritățile ruse au confiscat ori sechestrat zeci de proprietăți ale Patriarhatului de Kiev din Federația Rusă, dar și din peninsula Crimeea, aflată sub ocupație militară rusă, evaluate la câteva zeci de milioane de Euro. Printre acestea se află și biserici ori mînăstiri din Sevastopol, Simferopol, Yalta, Djankoy, Kerci, etc.
În urma acțiunilor ofițerilor FSB, zeci de preoți ai Patriarhatului de Kiev au fost arestați și expulzați din zonele controlate de autoritățile ruse. Concomitent, în zonele controlate de către separatiștii pro-ruși din Donbass activitatea parohiilor Patriarhatului Ortodox de Kiev a încetat, preoții au fost arestați, executați ori expulzați iar proprietățile au fost confiscate și date în folosinția preoților Patriarhiei Ruse.
Igor Secin, liderul Rosneft, unul dintre cei mai importanti aliati ai presedintelui Vladimir Putin, salveaza de la faliment banca patriarhala Peresvet
Banca patriarhală Donbass, salvată de la faliment de Kremlin
Anul trecut, banca centrală a Rusiei a anunţat recent un plan de salvare de peste două miliarde de euro pentru „Peresvet”, o bancă controlată de Patriarhia Ortodoxă Rusă (care deține 49% din acțiuni), și care a avut probleme grave în urma acordării unor împrumuturi dubioase către oameni de afaceri și organizații apropiate liderilor Patriarhiei ori Kremlin-ului. Surse politice ruse, citate de mass-media, au precizat că aceste probleme s-au acutizat după implicarea „Peresvet” în susținerea politicii ruse din Donbass, prin finanțarea unor organizații implicate în conflictul separatist, precum Sorok Sorokov.
Sursele citate au mai declarat că, pentru a evita colapsul financiar al Patriarhiei Ruse, vor fi impuse, pentru prima oară, contribuţii şi de la creditori, nu doar din fonduri publice. Gestionarea acestui caz este considerată un test pentru asanarea sectorului financiar rusesc din partea Băncii Rusiei, operaţiune care a condus la închiderea mai multor sute de instituţii financiare în ultimii ani şi a necesitat injecţii masive din fonduri publice.
Redresarea „Peresvet”, pusă sub tutelă în octombrie anul trecut din cauza dificultăţilor financiare, este gestionată de banca „VBRR”, controlată de gigantul petrolier semipublic „Rosneft”, condus de către Igor Secin, unul dintre principalii aliați ai lui Putin, considerat și unul dintre liderii siloviki, așa cum sunt cunoscute mediile ofițerilor de informații și armată pe care se bazează în mare parte puterea de necontestat a lui Vladimir Putin.
Decizie așteptată
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat recent că va candida pentru un al patrulea mandat la alegerile prezidențiale care se vor defășura în luna martie 2018, la o întâlnire cu muncitorii unei uzine auto a companiei GAZ în orașul Nijni Novgorod, discursul fiind transmis în direct de marea majoritate a posturilor TV si de radio cu acoperire federala din Rusia. Declarația lui Putin nu a surprins, având în vedere poziția dominantă a acestuia pe scena politică din Federația Rusă și lipsa unui moștenitor politic.
‘Este mereu o decizie foarte importantă pentru oricine, întrucât motivația trebuie să vină numai din voința de a face viața mai bună în această țară, care să devină mai puternică, mai bine protejată (…). Rusia va continua să meargă înainte. Și nimeni nu va putea vreodată să o oprească din acest drum’, a mai spus liderul de la Kremlin, înainte să precizeze că va candida. ‘Dar acolo se poate ajunge cu o singură condiție: dacă oamenii au încredere și te susțin’, a completat el.
Decizia anuntat astazi de liderul rus era asteptata de majoritatea analistilor politici, mai ales datorita campaniei publice de promovare a unei noi candidaturi a lui Putin, desfasurata de un numar mare de ong-uri apropiate de Kremlin, dar si de reprezentanti ai puternicei Patriarhii Ortodoxe Ruse. Relatiile foarte bune dintre Putin si biserica ortodoxa rusa au fost oglindite cel mai bine de participarea triumfala a liderului rus la recentele festivităţi prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, organizate cu mare fast la Moscova.
Popularitate crescuta
În pofida dificultăților economice și a tensionării relațiilor cu statele occidentale, Vladimir Putin a reușit să-și mențină popularitatea. Prin anexarea Crimeii, susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei, intervenția militară în Siria și pe ansamblu creșterea relevanței Rusiei în politica internațională el a redat rușilor sentimentul mândriei naționale. Însă criticii săi îl acuză în special că susține în continuare un regim autoritar, oligarhic și corupt.
Conform tuturor sondajelor, Putin ar urma să câștige detașat scrutinul din martie, mai ales că până în prezent nu are vreun contracandidat capabil să atragă un sprijin popular semnificativ. Organizarea alegerilor în data de 18 martie 2018, la 4 ani de la anexarea Crimeei și a orașului Sevastopol, este considerată de o serie de analiști politici drept un demers de a capitaliza din punct de vedere electoral sentimentul naționalist al unui segment important din electoratul rus din statele CSI.
Masurile implementate de catre Kremlin pentru limitarea atributiilor si a rolului premierului rus Dmitri Medvedev au avut efecte devastatoare asupra raiting-ului electoral al acestuia. Conform legislației electorale din Federația Rusă, el ar rămâne președinte până în anul 2024, an în care va împlini vârsta de 72 de ani.
Vot separatist
Decizia anunțată de Vladimir Putin a fost salutată la unison de mass-media din regiunile separatiste pro-ruse Transnistria, Donbass, Abhazia și Oseția de Sud, regiuni care au un număr foarte mare de cetățeni ai Federației Ruse. Liderii din Abhazia și Oseția de Sud au anunțat deja faptul că scrutinul prezidenția rus din martie 2018 va fi organizat și pe teritoriul acestor zone caucaziene, revendicate de autoritățile constituționale de la Tbilisi.
La randul sau, mass-media din Donbass și Transnistria, controlată de autoritățile separatiste pro-ruse din aceste regiuni, au salutat decizia lui Vladimir Putin, îndemnând populația cu cetățenie rusă din aceste regiuni separatiste să participe activ la campania electorală din Federația Rusă, precum și la vot, urmând ca în aceste regiuni să fie organizate secții de vot pentru scrutinul prezidențial rus.
Patriarh miliardar
După Preşedinţia rusă şi Armată, Biserica este a treia cea mai de încredere instituţie din Rusia, dar şi una dintre cele mai prospere, în pofida ascetismului propovăduit de capul ei, Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Întregii Rusii. Cu toate că le cere supuşilor săi să ducă o viaţă curată, fără lux şi dedicată celor sfinte, călugărul Kirill, Vladimir Mihailovici Gundeaev în buletin, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, relata anterior mass-media rusă și internațională. Conform reporterului „Otkrîtaia Rossia“, actualul Preafericit Patriarh al Moscovei şi al Întregii Rusii duce o viaţă de lux, având la dispoziţie case, avioane, iahturi, bolizi şi purtând accesorii scumpe, în totală contradicţie cu pragul înalt al sărăciei din ţara sa şi cu valorile, de altfel bune, pe care le predică în faţa credincioşilor ortodocşi. Ancheta jurnalistică porneşte de la un apartament de cinci camere şi 144,8 metri pătraţi din centrul Moscovei. În 2012, Vladimir Gundeaev, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, a recunoscut că deţine acest apartament, susţinând că i-a fost oferit de primul preşedinte al Rusiei, Boris Elţîn. Însă el nu a locuit niciodată acolo, ci foloseşte acest loc, potrivit spuselor sale, pe post de bibliotecă, depozitând cărţile rare ale tatălui său. Potrivit The New Times, este singurul bun imobil înregistrat pe numele liderului ortodocşilor ruşi. Însă Patriarhul rus are la dispoziţie case mai arătoase şi mai retrase de ochii lumii, dobândite fie prin intermediul Bisericii, fie prin intermediul Guvernului, mai precizează „Otkrîtaia Rossia“. Patriarhul rus se bucură de o reşedinţă de lucru în centrul Moscovei, de zone separate de locuit la mănăstirile Troiţa-Sergheieva, Danilov şi Valaam, de case la Troiţe-Likovo, Solovki şi Rubliovka, chiar lângă vila premierului Dmitri Medvedev, şi de un adevărat palat la Ghelendjik, la malul Mării Negre. Reşedinţa permanentă a lui Vladimir Gundeav este la Kol’cevîh-Bode, în Peredelkino, de fapt un complex de case de vacanţe din sud-vestul Moscovei destinat marilor demnitari sau personalităţi. Însă doar două dintre aceste locuri de locuit şi de lucru îi sunt dragi Patriarhului Kirill, şi anume reşedinţa de la Danilov şi palatul de la Ghelendjik, relevă sursa citată.
Sfântul Ghelendjik
„Când vine la palat, oamenii nu au voie să facă plajă în apropiere, iar pescarii nu au voie să iasă în larg“, denunţă activistul de mediu Andrei Rudomah. Întins pe o suprafaţă de 16-17 hectare, domeniul de la Ghelendjik a înghiţit copaci înscrişi în „Cartea Roşie“ şi porţiuni de litoral frecventate cândva, deplânge activistul rus. Preafericitul are aici la chei un iaht Pallada evaluat la aproximativ cinci milioane de dolari. Dacă acest iaht este destinat satisfacerii unor mici plăceri, călătoriile, atât în ţară, cât şi în străinătate, sunt asigurate de un avion guvernamental Il-96-300. Odată coborât din avionul întreţinut de contribuabilii ruşi, Kirill este urcat de către bodyguarzii săi la bordul unor vehicule blindate Mercedes-Benz S-Klasse sau Cadillac Escalade. De regulă, Vladimir Gundeaev a preferat să evite discuţiile legate de averea sa. Atunic când nu le-a putut ocoli, a susţinut că nu este bogat, iar multe din cele evocate aparţin Bisericii şi Guvernului. Ajutată de neglijenţa sa, presa a descoperit însă că poartă un ceas Briguet de 30.000 de dolari – informaţie ascuns ulterior prin photoshop -, iar hoţii i-au furat de la Troiţa-Sergheieva patru obiecte în valoare de 250.000 de dolari.
Conform presei ruse, averea Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii se ridică la 1,5-4 miliarde de dolari. În schimb, statisticile oficiale din 2015 arată că 19,8 milioane de ruşi, adică 13% din populaţie, trăiesc sub pragul sărăciei. Născut pe 20 noiembrie 1946 şi devenit călugăr pe 3 aprilie 1969, Chiril a cunoscut ascensiunea încă de tânăr, ca un bun discipol al mitropolitului Nikodim, cu numele de spion „Sviatoslav“. Nikodim a condus Departamentul de Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar Chiril, care activat la rândul său cu numele de spion „Mihailov“, l-a urmat în acest post cu doi ani înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice.
Mitropolitul tutunului
Dacă pentru zeci de milioane de ruşi anii 1990 au fost tulburi, pentru Vladimir Gundeaev au fost prosperi. Avansat mitropolit în 1991, s-a lansat în afaceri profitând de scutirile fiscale acordate Bisericii de către Boris Elţîn.
In timp ce Rusia postsovietica plonjeaza in criza economică profundă, presa rusa il supranumeste „mitropolitul votcii” ori al tutunului, având reputația de „omul cel mai bogat din Biserica Ortodoxa Rusa”.
Mass-media rusă a publicat diferite anchete în care se arată că actualul patriarh a început cu vânzări de ajutoare umanitare trimise de occidentali în Rusia şi a continuat cu importuri de ţigări şi alcool prin structuri comerciale ale Patriarhiei Moscovei. A mers mai departe, implicându-se în afaceri cu diamante, petrol şi bancare. Conform celor mai recente date, 74% dintre cei 144 de milioane de cetăţeni ai Federaţiei Ruse se declară creştini ortodocşi. De asemenea, 53% din populaţia Federaţiei Rusiei îşi afirmă încrederea în Biserica Ortodoxă. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | ian. 8, 2018 | Știri, Ucraina
Clădirea Băncii Naționale a Ucrainei de la Kiev
În ultimul an, rezervele internaționale ale Ucrainei au crescut 21% și s-au ridicat la peste 18,8 miliarde de grivne ucrainene, precizează Banca Națională a Ucrainei (BNU), preluată de Karadeniz Press. „De la 1 ianuarie 2018, rezervele internaționale ale Ucrainei s-au ridicat la mai bine de 18.808,45 de milioane de dolari american, potrivit datelor preliminare. Pe parcursul ultimului an, acestea au crescut cu 21% datorită alocării de fonduri de la Fondul Monetar Internațional în valoare de circa 1 miliard de dolari amercani, precum și cumpărarea în valoare de 1,3 miliarde USD de valută de către Banca Națională pentru efectuarea de intervenții valutare pe fondul unei situații favorabile pe piața valutară”, se precizează în comunicatul Băncii Naționale a Ucrainei.
Nivelul rezervelor internaționale ale Ucrainei până la sfârșitul anului 2017 a depășit prognoza anterioară a Băncii Naționale (18,6 miliarde USD, conform raportului privind inflația pentru octombrie 2017).
