de Anatol Terzi | dec. 3, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Washingtonul a condamnat marti presiunile exercitate de Rusia asupra Georgiei si R.Moldova, care tocmai au parafat Acorduri de Asociere cu UE. „Am fost foarte clari cu rusii: noi nu vedem niciun motiv sa consideram decizia R.Moldova si Georgiei de a initia acorduri preliminare cu UE ca un joc cu suma zero. si noi credem ca astfel de manevre sunt contraproductive”, a declarat un diplomat american sub protectia anonimatul in avionul care il transporta pe secretarul de Stat John Kerry la Bruxelles, la o reuniune a NATO, citat de AFP. „Vecinii Rusiei se imbogatesc gratie liberalizarii si cresterii schimburilor comerciale cu UE, ei vor putea cumpara mai multe bunuri de la Rusia si vor forma o periferie mai stabila”, a argumentat oficialul citat. El a denuntat „presiunile” a caror tinta ar fi fost R.Moldova din partea „marilor sai vecini” de la parafarea, la 29 noiembrie, a doua acorduri de asociere si liber schimb cu UE. Georgia a facut acelasi lucru. in cazul R. Moldova, „toate exporturile de vin catre Rusia au fost intrerupte. Prin urmare, noi lucram cu UE pentru a ajuta industria vinicola moldoveneasca sa gaseasca noi piete” de desfacere, a explicat diplomatul american. Kerry este asteptat miercuri dupa-amiaza la Chisinau, unde va ramane cateva ore, aceasta fiind prima vizita a unui secretar de Stat in aceasta fosta republica sovietica. Kerry s-a intalnit marti la pranz cu omologul sau georgian Maia Panjikidze. Oficialul american si-a anulat o vizita la Kiev dupa ce aceasta tara a refuzat sa semneze Acordul de Asociere cu UE.
de Razvan Iorga | nov. 24, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Relatiile dintre Ankara si Cairo au devenit tot mai agitate pe fondul unor declaratii recent ale premierul turc Recep Erdogan vizavi de actuala putere din Egipt care a condamnat reprimarea islamistilor. Totul a pornit sambata cand Egiptul l-a expulzat pe ambasadorul Turciei, in urma declaratiilor lui Erdogan. in plus, ambasadorul egiptean, rechemat pe 15 august la Cairo, nu se va intoarce la Ankara, iar nivelul reprezentarii diplomatice egiptene in Turcia va fi diminuat de-acum doar la prezenta unui insarcinat cu afaceri, a precizat ministerul. Aceste decizii au fost adoptate din cauza unor declaratii ale lui Erdogan care „constituie un amestec inacceptabil in afacerile interne ale Egiptului si reprezinta o provocare”, a declarat pentru AFP Badr Abdelaty, un purtator de cuvant al ministerului. In contrapartida, Ankara l-a declarat „persona non grata” pe ambasadorul Egiptului in Turcia, raspunzand astfel expulzarii ambasadorului Turciei in Egipt, a anuntat Ministerul de Externe. „Ambasadorul Egiptului Abderahman Salah ElDin (…) este declarat «persona non grata», conform principiului reciprocitatii, care constituie fundamentul relatiilor internationale”, a anuntat ministerul intr-un comunicat, dupa ce l-a convocat pe insarcinatul cu afaceri egiptean la Ankara. Criza dintre cele doua tari s-a instalat odata cu destituirea fostului presedinte islamist Mohamed Morsi si reprimarea sustinatorilor acestuia. Relatiile cu alte tari au fost afectate, de asemenea, in urma criticilor adresate noilor autoritati egiptene, aflate de facto sub tutela armatei. Astfel Cairo si-a rechemat ambasadorul din Tunisia, pe 28 septembrie, dupa ce presedintele Moncef Marzouki a indemnat la eliberarea lui Morsi, incarcerat dupa destituire. Ambasadorul Ayman Mousharafa a revenit, insa, in noiembrie, la Tunis. Relatiile dintre Washington si Cairo au fost de asemenea afectate de actiunea in forta a militarilor. Dupa mai multe amanari, Washingtonul a decis sa blocheze partial substantialul ajutor anual acordat Egiptului (1,5 miliarde de dolari, dintre care 1,3 miliarde sunt destinate armatei). De atunci, Egiptul afirma in mod regulat ca vrea sa isi diversifice „optiunile” si i-a primit recent, cu mare pompa, pe ministrii rusi ai Apararii si de Externe, pentru a discuta despre contracte de inarmare.
de Dana Pojar | nov. 21, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Acum 10 ani de zile, in Georgia, avea loc asa-numita „Revolutie a trandafirilor”, moment marcat de plecarea de la putere a fostului presedinte Eduard Sevardnaze, acesta fiind inlocuit de ministrul de Justitie de atunci, Mihail Saakasvili. Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul Drepturi Noi. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Mihail Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită, scrie Agerpres. Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul Drepturi Noi și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Eduard Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret ‘Kmara’ (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute. Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care Mihail Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de ‘Revoluție a Trandafirilor’. Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând ‘stare de urgență’ și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători. La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Mihail Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa.
de Marcu Viadi | nov. 19, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia s-a aratat marti foarte ferma in pozitia sa de a nu lasa grupari extremiste sa se deplaseze pe teritoriul sau, a precizat seful diplomatiei de la Ankara, Ahmet Davutoglu, citat de agentia Anadolu. „In niciun caz Turcia nu va tolera ca membri ai unor grupari extremiste sa traverseze frontierele turce”, a declarat ministrul, in cadrul unei intalniri cu oficiali americani, la Washington. Cotidianul american The Washington Post a apreciat, in acest weekend, ca autoritatile de la Ankara „inchid ochii” la afluxul de militanti extremisti, care traverseaza frontierele turce pentru a ajunge sa lupte impotriva regimului Bashar al-Assad, in Siria. Ankara le-a cerut aliatilor sai occidentali sa-i furnizeze informatii despre presupusi militanti extremisti, pentru ca autoritatile turce sa-i poata impiedica pe acestia sa patrunda pe teritoriul Turciei, care anual este vizitata de 34 de milioane de turisti, a explicat Davutoglu. „Noi le-am spus «Pentru ca le cunoasteti pe aceste persoane, impiedicati-le sa ajunga si sa plece din Turcia sau dati-ne o lista, pentru noi sa nu le permitem sa intre in Turcia»”, a adaugat el.
de Isac Mihai | nov. 12, 2013 | Info Militar, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Portavionul militar nuclear Gerald Ford, noua speranta geopolitica americana
Portavionul cu propulsie nucleara „Gerald Ford”, primul din clasa care îi va purta numele, a fost lansat în cadrul unei ceremonii la șantierul naval din Newport News, Virginia, relatează mass-media americană, citată de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Etapa tradițională a acestor ceremonii, spargerea unei sticle de șampanie de bordul navei, a fost încredințată lui Susan Ford, fiica celui de al 38-lea președinte american, al cărui nume portavionul îl va purta, Gerald Ford.
Lucrările de construcție ale portavionului „Gerald Ford” sunt practic terminate, iar nava va fi dată în exploatare în 2015, după o serie de testări. Portavionul va intra în componența flotei militare americane în anul 2016, care va dispune de un total de zece portavioane din clasa „Gerald Ford”, care vor înlocui treptat portavioanele mai vechi de tip „Nimitz” și „Enterprise”.
Doua miliarde USD
„Gerald Ford” va fi primul portavion dintr-o nouă clasă care va intra în componența flotei americane în ultimii 40 de ani. Una din caracteristicile sale de bază este capacitatea sa de a primi la bord avioane fără pilot. Pentru proiectul „Gerald Ford” au fost cheltuiți cu două miliarde de dolari mai mult decât au fost planificați, şi anume 42,5 miliarde în locul a 40,3 miliarde. Dar, conform estimarilor specialistilor, cheltuielile mai mari pentru construcția portavionului vor fi compensate printr-un const mai mic al exploatării, nava urmând să fie deservită de un echipaj mai mic, preconizându-se că, în cei 50 de ani în care nava va fi activă, vor fi economisiți aproximativ patru miliarde dolari.
„Gerald Ford” are un deplasament de peste 112 mii tone, fiind dotat cu două reactoare nucleare, portavionul putând atinge o viteză de 30 noduri. Cele 25 punți ale sale vor găzdui aproximativ 5000 de membri ai echipajului și peste 75 de elicoptere și avioane. Portavionul mai este dotat cu un nou model de catapultă, electromagnetică.
Flotă mai mică
Reamintim că anterior oficiali militari ai SUA au declarat că intenționează să reducă numărul portavioanelor aflate în serviciu activ. Din cele 11 care sunt, în prezent, în dotarea flotei militare americane, vor rămâne doar opt sau nouă.
După cum se preconizează, Pentagonul va renunța la portavioanele „Harry Truman”, „John K. Stennis” și „George Washington”, chiar dacă aceste nave nu sunt cele mai vechi reprezentante ale clasei lor. Acestea au intrat în componența flotei în anii ’90, dar „George Washington”, de exemplu, își va epuiza, în anul 2015, rezerva de combustibil nuclear și, din motive financiare, în locul modernizării sale, acest portavion va fi trecut în rezervă.
