de Anatol Terzi | iun. 26, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Consiliul Atlanticului de Nord, format din ambasadorii celor 28 de state membre ale NATO, s-a reunit marţi dimineaţă, la sediul din Bruxelles al Alianţei, la cererea Turciei, după ce un avion turc de vânătoare a fost doborât vineri de Siria deasupra Mediteranei.
Reuniunea a început la puţin timp după ora locală 10.00 şi va fi urmată de o declaraţie de presă a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Şedinţa are loc la cererea Turciei, care a invocat articolul 4 din Tratatul de la Washington, care prevede că orice stat membru poate aduce în atenţia Consiliului un subiect atunci când consideră a-i fi ameninţată integritatea teritorială sau securitatea. Aceasta este a doua oră de la crearea NATO, în 1949, când este invocat articolul 4, precedentul caz fiind consemnat în 2003, tot la solicitarea Turciei, în legătură cu războiul din Irak. Potrivit unei surse diplomatice, la finalul reuniunii, la care ambasadorul turc va face o prezentare a incidentului de vineri, urmată de o discuţie, nu este aşteptată nicio decizie.
Luni, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, a declarat că opţiunea militară nu este de actualitate. Înaintea reuniunii de la Bruxelles, Anders Fogh Rasmussen a indicat, la rândul său: „O intervenţie militară externă nu este calea cea bună pentru Siria”. Potrivit Ankarei, avionul său F-4 Phantom a fost doborât în timp ce efectua o misiune de antrenament în apele teritoriale. Damascul, în schimb, consideră că aparatul a violat spaţiul aerian sirian.
Cel mai important articol al Tratatului Atlanticului de Nord este considerat cel de-al 5-lea, care se referă la dreptul la legitimă apărare colectivă, şi prevede că orice atac armat împotriva unui stat membru sau a mai multora va fi considerat drept un atac împotriva tuturor membrilor NATO. Organizaţia a invocat articolul 5 o singură dată în istoria sa, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2011.
de Anatol Terzi | iun. 26, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia vrea ca statele din regiunea Mării Negre să-şi amplifice dialogul la nivel politic pentru a aborda conflictele îngheţate din zonă.
„Avem conflicte îngheţate. Până acum nu le-am putut rezolva, dar trebuie sa încercăm să le administrăm”, a afirmat un oficial turc, care a dorit să rămână sub protecţia anonimatului. Din categoria conflictelor îngheţate recunoscute de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice şi din regiunea Mării Negre fac parte cele din Transnistria, Nagorno-Karabah, Abhazia şi Osetia de Sud.
Turcia găzduieşte marţi, la Istanbul, cel de-al 20-lea summit, aniversar, al şefilor de stat sau de guvern din Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN-BSEC), România fiind reprezentată de preşedintele Traian Băsescu şi de ministrul de externe Andrei Marga. Cele 12 state membre OCEMN – Rusia, Turcia, Bulgaria, România, Ucraina, Republica Moldova, Grecia, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Albania şi Serbia – urmăresc o mai bună cooperare economică în zona Mării Negre, care să consolideze pacea şi stabilitatea în regiune.
La summitul de marţi, care este acoperit mediatic de sute de jurnalişti veniţi din zeci de ţări, iau parte şase şefi de stat – Abdullah Gül (Turcia), Tomislav Nikolic (Serbia), Traian Băsescu (România), Ilham Aliev (Azerbaidjan), Mihail Saakaşvili (Georgia) şi Nicolae Timofti (Republica Moldova) – şi doi şefi de guvern – Boiko Borisov (Bulgaria) şi Sali Berisha (Albania). Rusia şi Ucraina sunt reprezentate la nivelul vicepremierilor, iar Grecia şi Armenia, la nivelul Ministerelor de Externe.
20 de ani de la lansarea OCEMN
Summitul, co-prezidat de Serbia, ca deţinătoare a preşedinţiei organizaţiei în prima jumătate a acestui an, şi de Turcia, care va prelua conducerea timp de şase luni la 1 iulie, marchează împlinirea a exact 20 de ani de la lansarea, la Istanbul, a acestei iniţiative regionale, inspirată de Ankara şi devenită oficial în 1999 organizaţie de cooperare axată în principal pe aspecte economice, transmite Agerpres. „OCEMN ar trebuie să acopere şi dialogul pe chestiuni politice”, a precizat oficialul turc, adăugând că ţara sa, în calitate de viitoare deţinătoare a preşedinţiei organizaţiei, dar şi de iniţiatoare a acestui proiect de cooperare regională, va lucra la o nouă viziune.
Pentru o mai bună cooperare economică “trebuie să ai un anumit nivel de dialog politic, pe care nu îl poţi nega”, a adăugat el. „Dacă ne confruntăm cu conflicte, atunci ar trebui să putem vorbi despre ele. Ar trebui să putem discuta şi alte chestiuni, nu doar economice”, a mai afirmat înaltul oficial.
de Anatol Terzi | iun. 26, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
România a luat notă cu preocupare de incidentul doborârii unui avion militar turcesc de către armata siriană şi este solidară cu Turcia.
România se pronunţă ferm, în mod principial, pentru nerecurgerea la forţă, care este un principiu fundamental de drept internaţional. În contextul acestui incident regretabil, MAE român îşi exprimă solidaritatea sa cu Turcia, în calitate de Partener Strategic important al României.
Turcia a afirmat luni că forţele siriene au deschis focul asupra unui al doilea avion turc, fără să-l doboare, ce efectua o operaţiune de căutare a avionului F-4 de recunoaştere doborât de Siria săptămâna trecută. Într-o conferinţă de presă, vicepremierul turc Bulent Arinc a declarat că Turcia se va apăra, în cadrul legislaţiei internaţionale, împotriva a aceea ce el a numit ”acţiunea ostilă” a Siriei de doborâre a unui avion al său săptămâna trecută. Exprimându-se la încheierea unei reuniuni de şapte ore a cabinetului turc, Bulent Arinc a precizat că acţiunea de doborâre de către Siria a avionului turc ”nu va rămâne nepedepsită”.
În altă ordine de idei, vicepremierul turc Bülent Arinç, purtător de cuvânt al guvernului de la Ankara, a anunţat luni că Turcia va decide în zilele următoare dacă va sista exportul de energie electrică în Siria ca represalii la doborârea de către armata siriană, vineri, a unui avion F-4 de recunoaştere al aviaţiei turce. “Până în prezent am considerat că din motive umanitare este bine să furnizăm energie electrică Siriei, astfel încât viaţa de zi cu zi a populaţiei să nu fie afectată”, a declarat Arinç în cursul unei conferinţe de presă organizate la finalul unei şedinţe a cabinetului. “Pentru moment, continuăm să livrăm, însă subiectul se află pe ordinea de zi a guvernului. Cred că într-o zi, două vom face o declaraţie ca să anunţăm dacă vom mai continua sau nu” exportul de energie, a adăugat el
de Natalia Ciobanu | iun. 26, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Viktor Ianukovici, persona non grata pentru comunitatea internationala
Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Jean-Claude Mignon, este nemulţumit de realizarea reformelor în Ucraina. Mignon susţine că majoritatea reformelor din Ucraina demonstrează un progres nesemnificativ în condiţiile în care în această ţară urmează să aibă loc alegeri parlamentare. Cu toate acestea, preşedintele APCE a adăugat că speră la o decizie a Curții de Casaţie de la Kiev, care să recunoască ilegalitatea verdictului dat fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, în problema gazelor. „Este absolut necesar să-mi manifest îngrijorarea privind situaţia ex-premierului ucrainean şi lider al opoziţiei, Iulia Timoşenko, care sper să fie eliberată cât mai curând”, a precizat Jean-Claude Mignon.
Examinarea recursului formulat de ex-premierul ucrainean Iulia Timoşenko va fi examinat de Curtea de Casaţie ucraineană marți, 26 iunie. La ora actuală, Timoşenko ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, într-un caz care face obiectul unor puternice critici din partea Uniunii Europene.
Balet diplomatic
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, s-a întâlnit cu fostul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, Henry Kissinger, intr-o incercare de a obtine o imbunatatire a imaginii sale pe plan extern, pe fondul scandalului Timosenko.
Biroul de presă al Administrației Prezidențiale de la Kiev anunță că pe parcursul întrevederii cei doi au discutat despre desfășurarea Campionatului European de fotbal Euro-2012, diplomatul american dând o înaltă apreciere nivelului de organizare a campionatului. De asemena, liderul de la Kiev a discutat cu Kissinger şi despre dezvoltarea statului ucrainean în contextul provocărilor globale şi al crizei economice. Ianukovici şi Kissinger s-au referit, în special, la cooperarea ucraineano-americană şi la reformele realizate de Ucraina în drumul său spre aderarea la Uniunea Europeană.
Reamintim ca președintele ucrainean a mai avut o întrevedere cu fostul secretar de stat american în luna februarie 2012.
de Anatol Terzi | iun. 25, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Ambasada Statelor Unite ale Americii organizează, luni, o conferinţă de presă intitulată „Experienţa Georgiei în reformarea Poliţiei şi sugestii pentru Moldova”. La eveniment sunt aşteptaţi ambasadorul SUA în Moldova, William Moser, şi premierul Vlad Filat.
Prin reformarea Ministerului Afacerilor Interne se urmăreşte delimitarea competenţelor Poliţiei de stat şi a celei locale, demilitarizarea, precum şi stabilirea statutului de poliţist, în comparaţie cu alte categorii de funcţionari din cadrul MAI. Proiectul mai urmăreşte instituirea Poliţiei de frontieră. Un alt obiectiv este transmiterea funcţiilor Poliţiei judecătoreşti către Ministerul Justiţiei.
De asemeena, săptămâna trecută ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, a participat la inaugurarea a două laboratoare noi de instruire la Academia de Poliţie „Stefan Cel Mare” din Chişinău, laboratoarele fiind parte a asistenţei continue a Statelor Unite acordată Moldovei in procesul de reformare şi modernizare a sectorului de drept. Primul laborator este un cabinet computerizat de studiere a limbii engleze, care oferă cele mai moderne materiale de studiere a acestei limbi pentru vorbitorii nenativi de engleză. Celălalt este un laborator criminalistic cu echipament specializat, care va permite noii generaţii de anchetatori ai Moldovei să fie mai bine pregătiţi pentru a lupta împotriva criminalităţii.
Ambele proiecte au fost finanţate de către Ambasada SUA şi valorează 60 000 de dolari. „Aceste proiecte sunt cele mai recente evidenţe ale parteneriatului dintre organele de drept din SUA şi Moldova,” a menţionat ambasadorul Moser. „Ambasada SUA a furnizat anterior Ministerului Afacerilor Interne al Moldovei echipament variind de la vehicule până la echipament criminalistic, în sumă totală de peste 700 000 dolari. Şi desigur asistenţa va continua”. „Aş dori să vă asigur că Statele Unite vor continua să vă fie alături în procesul de implementare a acestor importante reforme, care vor întări supremaţia legii şi ordinea de drept în Moldova.”, a declarat Moser.
de Anatol Terzi | iun. 25, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Fostul preşedinte al Parlamentului European, irlandezul Pat Cox, şi fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski, reprezentanţi speciali ai Uniunii Europene, au vizitat-o duminică la spital pe Iulia Timoşenko.
Vizita a avut loc cu două zile înaintea audierilor din apelul împotriva sentinţei prin care a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru „abuz de putere” în urma semnării unui contract de import de gaze naturale ruseşti fără acordul guvernului pe care-l conducea. De asemenea, luni vor avea loc audierile într-un nou proces, în care Timoşenko este acuzată de evaziune fiscală, dar la care a cerut să nu participe din cauza stării de sănătate, solicitare acceptată de serviciul penitenciar ucrainean.
Fostul premier suferă de o afecţiune a coloanei vertebrale şi primeşte în prezent îngrijiri medicale într-un spital ucrainean, unde beneficiază şi de serviciile unui medic german, ea fiind transferată aici din închisoare în urma presiunilor internaţionale. Cazul Timoşenko a tensionat relaţiile dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, aceasta din urmă refuzând să semneze acordul de asociere, iar mai mulţi oficiali europeni un boicotat politic competiţia fotbalistică Euro 2012, organizată în comun de Polonia şi Ucraina.
În încercarea de a detensiona aceste relaţii, premierul ucrainean, Mikola Azarov, a convenit în luna mai cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, trimiterea celor doi reprezentanţi europeni, care au acces liber la procesele fostului premier, la toată documentaţia legată de acestea şi au posibilitatea să discute cu toate persoanele implicate, avocaţi, procurori sau alţi oficiali.
