de Marcu Viadi | iul. 30, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general al OBU, Ban Ki-Moon, da un nou ultimatum Macedoniei
Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a spus parlamentului macedonean că soluţionarea disputei îndelungate cu Grecia cu privire la numele ţării este „imperativă”, relateaza publicatia Southeast European Times, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ambele părţi trebuie să îşi demonstreze angajamentul prin promovarea unei atmosfere pozitive prin acţiunile şi declaraţiile lor publice”, a declarat Ban Ki-Moon intr-un discurs in plenul parlamentului macedonean. Vizita Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon, la Skopie a reînviat speranţele că ONU va ajuta la încheierea disputei îndelungate dintre Macedonia şi ţara cu care se învecinează la sud, Grecia.
Ban s-a întâlnit cu parlamentarii macedoneni şi le-a spus acestora că este dedicat soluţionării disputei care împiedică aderarea Macedoniei la NATO şi a obligat-o să accepte denumirea oficială de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” în cadrul ONU şi în cercurile internaţionale. „Ambele părţi trebuie să îşi demonstreze implicarea prin promovarea unei atmosfere pozitive prin acţiunile şi declaraţiile lor publice”, a declarat Ban în faţa parlamentarilor. „Trebuie să aderaţi la UE. Mă angajez să vă ajut”. Şeful ONU a mai declarat că va găsi o soluţie împreună cu Mathew Nimetz, negociatorul acestei dispute.
Actiune ilegala
Preşedintele macedonean, George Ivanov, a cerut şefului ONU să facă presiuni asupra Greciei pentru ca aceasta să respecte acordul interimar din 1995 prin care s-au oficializat relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, precum şi decizia luată anul trecut de către Tribunalul de la Haga, care a decis că blocarea aderării Macedoniei la NATO a fost o acţiune ilegală. „Viitorul nostru este blocat de o chestiune ce vine din trecut. Cerem autorităţilor elene să accepte realitatea, a declarat Ivanov.
Aleksandar Gjorgjiev, purtătorul de cuvânt al guvernului macedonean, a prezentat la începutul acestei luni agenda pentru continuarea discuţiilor asupra găsirii unei soluţii la disputa legată de numele ţării. Agenda include de asemenea întâlniri între reprezentanţii de stat şi oficiali, semnarea unei declaraţii de cooperare, organizarea unei comisii mixte educaţional-istorice, crearea unui centru de contact comun pentru miniştrii de interne şi deschiderea unui nou punct de trecere a graniţei în apropiere de Dorjane. Viitoarele întâlniri vor viza îmbunătăţirea dialogului şi consolidarea încrederii reciproce, a afirmat Gjorgjiev.
Psihoza greaca
Potrivit presei elene, Macedonia a prezentat trei scenarii pentru soluţionarea problemei: solicitarea aderării la ONU sub numele său constituţional, iniţierea unui nou caz la Curtea Internaţională de Justiţie şi respingerea acordului interimar.
Bosko Stankowski, doctor în drept internaţional la Universitatea Cambridge, a declarat agenţiei de ştiri Focus în cursul acestei luni că Atena va încerca să fie cu un pas înaintea autorităţilor de la Skopie. „Grecia va încerca să oprească orice iniţiativă din cadrul ONU, explicând că disputa numelui are implicaţii pentru securitate şi ca atare nu poate fi examinată de Adunarea Generală. Este posibil ca Grecia să aibă ceva iniţiativă în negocieri şi să încerce să se prezinte pe sine drept parte constructivă”, a declarat Stankowski.
La randul sau, Kostas Ifantis, profesor asociat de relaţii internaţionale la Universitatea din Atena, a spus că momentul nu este bun pentru soluţionarea disputei numelui Macedonia din cauza crizei economice prin care trece Grecia şi a noului guvern de coaliţie aflat la putere. “Nu sunt optimist, nu există niciun indiciu că ar fi vreo mişcare din vreo parte, nici de la Skopie, nici de la Atena. Nu există niciun progres sau intenţie de a ajunge la un compromis şi guvernul grec nu doreşte deocamdată să se angajeze în negocieri”, a declarat e, citat de mass-media.
de Vitalie Goncearov | iul. 30, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Liderul rus Vladimir Putin a legalizat cenzurarea internetului rus
O lege controversată cu privire la aşa-numitele liste negre cu site-uri internet a intrat în vigoare luni în Rusia, oficial pentru a-i proteja pe minori contra informaţiilor ”periculoase”, dar mulţi observatori se tem că actul normativ are ca obiectiv cenzurarea internetului în Rusia, relateaza mass-media regionala. Promulgată sâmbătă de preşedintele Vladimir Putin, legea a fost publicată în oficiosul rus Rossiiskaia Gazeta, prevăzând înfiinţarea unui registru federal de reglementare a activităţii site-urilor internet conţinând informaţii interzise prin lege şi obligând proprietarii sau furnizorii de acces la acestea să le închidă.
”Crearea, formarea şi gestiunea acestor registre sunt realizate de un organ al puterii executive ce va fi mandatat în acest sens de către guvernul rus”, potrivit documentului, care nu oferă alte precizări. Potrivit RIA Novosti, autoritatea de supraveghere (care este de aşteptat să fie Roskomnadzor) va atribui unei organizaţii non-profit responsabilitatea monitorizării conţinutului site-urilor, care va întreprinde şi demersurile pentru închiderea lor.
Noua era Putin
Aprobată la mijlocul lunii iulie de ambele camere ale parlamentului rus – Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei – legea respectivă vizează site-urile ce difuzează pornografie cu caracter pedofil, promovează consumul de droguri şi dau sfaturi referitoare la comiterea unui act de suicid. Cu toate acestea, mulţi observatori suspectează că autorităţile doresc să cenzureze spaţiul virtual în Rusia, folosit cu precadere de fortele de opozitie pentru organizarea si coordonarea actiunilor indreptate impotriva autoritatilor ruse.
În mai puţin de trei luni de când a revenit la Kremlin, Vladimir Putin a întărit controlul asupra societăţii civile ruse în contextul unei mişcări inedite de contestare a sa, odată cu adoptarea unei serii de legi calificate ca represive de către opoziţie. În primul rând, este vorba de legea care cataloghează drept ‘agenţi străini’ organizaţiile neguvernamentale ce primesc finanţare din străinătate şi plasează sub o supraveghere strictă aceste ONG-uri, precum şi ‘activitatea lor politică’. O altă lege controversată prevede amenzi grele pentru organizatorii manifestaţiilor neautorizate.
de Isac Mihai | iul. 30, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Centrala nucleara de la Kozlodui, obiectiv strategic pentru Sofia
Construcţia unei noi unităţi, Unitatea 7, la Centrala Nucleară de la Kozlodui ar urma să fie finalizată în 2020, a anunţat preşedintele Consiliului de Administraţie al singurei centrale nucleare bulgare Valentin Nikolov citat de agenţia bulgară de ştiri Novinite, preluata de mass-media regionala. Kozloduiul se află la 424 de kilometri de capitala României, fapt care provoaca ingrijorarea societatii civile si a autoritatilor romane, precum si in unele cancelarii occidentale.
Nikolov le-a declarat jurnaliştilor, la Sofia, că 2020 este „o previziune optimistă” pentru finalizarea construirii noii unităţi cu o capacitate de 1.000 de megawaţi. „Totul depinde de negocierile cu partea rusă despre lucrurile care ţin de reactorul nuclear”, a precizat el, referindu-se la faptul că Guvernul lui Boiko Borisov a decis construirea acestei unităţi după ce a renunţat, în martie 2012, la construirea unei a doua centrale nucleare în ţară.
Guvernul a decis să instaleze reactorul de 1.000 de megawaţi, deja produs pentru Belene de către contractorul rus Atomstroyexport – o filială a Rosatom, la centrala de la Kozlodui, precizează Novinite.com.
Nikolov a anunţat totodată că cinci companii au depus oferte pentru efectuarea studiului preliminar în vederea construirii celui de al şaptelea reactor la Kozlodui şi că Guvernul va selecta una dintre ele până la sfârşitul săptămânii viitoare, fără să ofere numele acestor firme.
Notificare diplomatica
Autorităţile bulgare în domeniul nuclear şi conducerea Centralei Nucleare de la Kozlodui au notificat Ministerul bulgar al Mediului, dar şi Guvernele României şi Serbiei despre intenţia construirii acestui nou reactor, a adăugat Nikolov.
În prezent sunt operaţionale doar Unităţile 5 şi 6, cu o capacitate de 1.000 de megawaţi, ale centralei de la Kozlodui, după ce Sofia a fost de acord să închidă unităţile 1-4, cu o capacitate de 440 de megawaţi, în 2002 şi 2006, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE), sub presiunea Bruxelles-ului. Guvernul bulgar a iniţiat, de asemenea, un program în vederea extinderii duratelor de viaţă ale Unităţilor 5 şi 6 de la Kozlodui cu cel puţin încă 20 de ani, în condiţiile în care acestea erau prevăzute până în 2017 şi, respectiv, 2019.
de Isac Mihai | iul. 30, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul bulgar Boyko Borisov ataca mediatic Romania
Premierul bulgar Boyko Borisov dă vina pe problemele pe care le are România pentru întârzierea aderării Bulgariei la spaţiul Schengen, negând afirmaţiile că atentatul antiisraelian de la Burgas ar fi un motiv pentru această amânare, relateaza mass-media regionala, citând un interviu cu Borisov care urmează să fie publicat de săptămânalul sofiot Capital. ‘Atât timp cât în România au loc aceste procese şi ei (românii – n.r.) nu se întorc pe drumul drept, noi nu putem face o frontieră Schengen pe Dunăre’, spune Borisov.
Solicitat să comenteze raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, primul ministru bulgar susţine în interviu că este supus unor atacuri pe care nu le merită şi care sunt cauzate de eşecurile sistemului judiciar, care însă este independent de guvern. În opinia lui, reprezentanţii acestui sistem ar fi trebuit să vină la parlament în timpul şedinţei în care s-a dezbătut moţiunea de cenzură împotriva guvernului (moţiune care nu a fost adoptată, joi) şi să-şi asume răspunderea pentru o parte din criticile din raport. De ce aceşti oameni (reprezentanţii sistemului judiciar – n.r.) nu vin să spună: dacă cade guvernul să cadă şi capetele noastre’ – întreabă retoric Boiko Borisov.
Jurnalistii, asasinii mafiei
El comentează şi relaţiile sale cu presa. ‘Nu există nicio instituţie mass-media care să nu fi încercat să mă discrediteze, dar eu strâng din dinţi’, spune el în interviu. În opinia sa, sunt ziarişti plătiţi de mafie. Aşa cum mafia recurge la serviciile unor asasini, tot aşa apelează şi la serviciile unor ziarişti, iar ‘consecinţele activităţii acestor slugi ai mafiei din presă sunt şi mai grave decât dacă ar fi venit să tragă în mine cu automate’, mai spune premierul.
Interviul pentru Capital este dedicat împlinirii de trei ani de la începutul mandatului guvernului. Boiko Borisov afirmă că după trei ani în care bulgarii au strâns cureaua, a venit timpul să crească veniturile pentru a stimula consumul intern şi creşterea economică.
de Natalia Ciobanu | iul. 30, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, lovita de un nou razboi electoral
Fostul prim-ministru al Ucrainei, liderul partidului Batkivscina, Iulia Timosenko, condamnată la 7 ani de închisoare pentru semnarea „păgubosului” acord de gaze cu Rusia, conduce lista candidatilor la functia de deputat a opozitiei unite „Batkivscina”. Decizia a fost luată la congresul partidelor care au format acum câteva luni opozitia unită, organizat în dimineata zilei de 30 iulie 2012.
Locul doi pe lista de partid i-a revenit liderului blocului opozitiei unite, Arsenii Iateniuk, pe locul trei este presedintele formatiunii „Pozitia civică” Anatolii Gritenko (fost ministru al Apărării în Guvernul Timosenko), pe locul patru – seful staffului electoral al opozitiei unite Alexandr Turcinov si locul cinci i-a revenit fostului ministru de Interne, Iurii Lutenko, la fel detinut în închisoare.
Sistem electoral mixt
Printre primele pozitii pe lista opozitiei se mai regăsesc reprezentanti ai partidelor Narodnyi Ruh, Ukraina Noastră – Autoapărarea Natională, dar si seful Medjilisului tătarilor din Crimeea, Mustafa Djemiliov.
La acelasi congres, Batkivscina a stabilit cine vor fi candidatii opozitiei unite în circumscriptii teritoriale, întrucât la alegerile parlamentare din 28 octombrie cei 450 de deputtai din Rada Supremă de la Kiev vor fi alesi în baza sistemului electoral mixt.
Partidele opozitiei unite au adoptat si platforma electorală a blocului. Arsenii Iateniuk a mentionat că programul prevede adoptarea a 80 de proiecte de legi, menite să schimbe mai multe sfere ale societătii. În special, este vorba despre legi care le-ar interzice deputatilor să voteze pentru alti colegi, care ar permite revocarea parlamentarilor, precum si a sefului statului.
Anterior, reprezentantii puterii declarau că Iulia Timosenko nu va putea fi înscrisă în cursă, pentru că a fost condamnată de justitia ucraineana. Deocamdată nu se stie care va fi decizia finală în acest. Amintim că oficialii europeni au insistat în nenumărate rânduri ca Timosenko să poată participa la scrutin.
Astăzi a fost dat startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare în Rada Supremă, care vor avea loc pe 28 octombrie.
de Anatol Terzi | iul. 27, 2012 | Orientul Mijlociu, România, Știri, Uncategorized @ro
Securitatea Ambasadei României la Damasc este problematică, declară ministrul de externe, Andrei Marga.
Rebelii sirieni reuşesc cu greu să păstreze controlul asupra zonelor ocupate în oraşul Alep, al doilea ca mărime din Siria. Aici luptele durează de aproape o săptămână, iar un membru al opoziţiei a declarat pentru BBC că rebelii duc lipsă de susţinere strategică şi de armament şi sunt expuşi atacurilor din partea forţelor guvernamentale care se îndreaptă către oraş.
La Bucureşti, ministrul de externe, Andrei Marga, declară că România a luat contact cu forţele opoziţiei din Siria. El spune că supravieţuirea actualului regim de la Damasc, condus de Bashar Al-Assad, nu mai este posibilă, iar direcţia este de a contribui la angajarea tranziţiei politice, situaţie în care se impune şi expulzarea ambasadorului sirian de la Bucureşti. Totodată, Andrei Marga spune că securitatea Ambasadei României la Damasc este problematică şi va trebui adoptată o iniţiativă comună cu celelalte ţări din Uniunea Europeană care mai au deschise misiunile în Siria.
În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români din Siria, MAE face următoarele precizări. La data de 26 iulie 2012 un grup de 30 de cetăţeni români a părăsit Siria cu avionul, zbor RB465 Syrian Arab Airlines, si a sosit la Bucureşti la data de 27 iulie 2012, ora 02.15. Evacuarea acestui grup de români s-a realizat cu sprijinul Ambasadei României la Damasc. Ambasada României la Damasc a primit apeluri telefonice din partea mai multor cetăţeni români din localităţile Alep, Homs, Idleb şi Hama, care au solicitat sprijin pentru a părăsi Siria. Ambasada României le-a comunicat că transmiterea documentelor de călătorie şi a biletelor de avion prezintă riscuri de securitate, precizându-se că misiunea diplomatică a României la Damasc nu are posibilitatea de a asigura asistenţă consulară în afara capitalei.
Misiunea diplomatică a României în Siria menţine un contact permanent cu cetăţenii români care doresc părăsirea teritoriului sirian. MAE reiterează disponibilitatea de a acorda sprijin cetăţenilor români aflaţi în Siria, cu luarea în calcul a situaţiei de securitate, astfel încât siguranţa acestora să nu fie pusă în pericol.
