de Natalia Ciobanu | iun. 10, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, debarca la Kiev
Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, va efectua o vizită oficiala în Ucraina, relateaza serviciul de presă al administratiei prezidentiale de la Kiev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursa citata precizeaza ca in data de 10 iunie a avut loc o convorbire telefonică între Viktor Ianukovici şi Aleksandr Lukaşenko în timpul căreia au fost discutate o serie de probleme privind relaţiile bilaterale, precum şi aspecte legate de vizita liderului belarus în Ucraina. Deocamdată nu sunt cunoscute data vizitei şi agenda de lucru a liderului de la Minsk.
Mass-media de la Kiev mai precizeaza că Aleksandr Lukașenko a nu a mai vizitat Ucraina de trei ani. Ultima oară preşedintele Republicii Belarus a fost la Kiev în luna februarie 2010, când a participat la ceremonia de învestire a lui Viktor Ianukovici în funcţia de șef al statului ucrainean.
Reamintim ca anterior, la Minsk, Ucraina a convenit cu țările membre din Uniunea Vamală (Rusia, Belarus și Kazahstan) să intensifice relațiile cu această organizație economică.
Ianukovici, de rasul lui Lukasenko
Președintele de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a făcut o glumă pe seama omologului său ucrainean, Viktor Ianukovici, în fața jurnaliștilor, fără să știe că microfonul din fața sa este pornit. Incidentul a avut loc în timpul întrevederii liderilor Uniunii Vamale la care a fost invitat și Viktor Ianukovici, pentru a decide soarta participării Ucrainei în cadrul uniunii.
Ziarul „Kommersant” relateaza că Lukașenko s-a exprimat public că este sceptic în privința respectării promisiunilor lui Ianukovici. În timpul ceremoniei de semnare a unor documente, Lukașenko nu a fost atent la microfonul pornit din fața sa. „Se pare că Ianukovici nu va mai veni niciodată la noi!”, a spus râzând președintele belarus în timp ce semna actele oficiale.
Liderul de la Kremlin a făcut și anterior comentarii în adresa lui Viktor Ianukovici. În anul 2011 el a declarat că Occidentul și America continuă să țină Ucraina „din scurt”. El a susținut poziția Rusiei în privința necesității introducerii unor sancțiuni pentru unele mărfuri din Ucraina, în condițiile în care țara nu va adera la Uniunea Vamală și va opta pentru zona de liber schimb cu UE.
de Razvan Iorga | iun. 10, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca patrunde activ in zona Balcanilor, rusii de la Gazprom incep sa renunte la anumite afaceri in fata unor competitori din zona Marii Caspice. Gazprom nu a depus o oferta ferma de preluare a distribuitorului elen de gaze DEPA, pana la termenul limita care a expirat luni, in timp ce pentru operatorul retelei de gaze DESFA singura oferta a venit din partea grupului SOCAR din Azerbaidjan, potrivit unor surse citate de mass-media de la Atena. Grupul rus ar fi urmat sa fie singurul ofertant pentru DEPA, dar Gazprom nu a depus o oferta ferma din cauza unui dezacord legat de pretul la care ar fi urmat sa fie livrate gaze populatiei. Grecia plateste in prezent pentru gazele importate din Rusia cu 30% peste pretul mediu de la nivelul Uniunii Europene, iar guvernul de la Atena spera sa obtina un pret mai mic. Singura companie care a concurat Gazprom pentru preluarea DEPA este M&M Gas, companie mixta intre companiile elene Motor Oil si Mytilineos, dar potrivit unor surse nici M&M nu a depus o oferta pana la termenul limita. Gazprom a facut o oferta preliminara de 900 de milioane de euro pentru DEPA, iar M&M de 550 de milioane de euro. Incapacitatea de a atrage o oferta pentru DEPA este stanjenitoare pentru guvernul elen, care a prelungit termenul limita de depunere pentru Gazprom. in cazul DESFA, o alta companie din Rusia, Sintez, si-ar fi retras interesul, potrivit unor informatii, astfel ca singurul ofertant a ramas SOCAR. Cele doua companii din sectorul gazelor erau considerate „bijuteriile coroanei” pentru programul ambitios de privatizari al Greciei. De la primul program de salvare, din 2010, Grecia nu a reusit sa respecte tintele de privatizari si a redus modificat initial de a obtine 50 de miliarde de euro din vanzari de active pana la sfarsitul deceniului. In prezent, guvernul vrea sa obtina din privatizari 11,1 miliarde de euro pana la sfarsitul lui 2016, 25 de miliarde de euro pana in 2020 si 50 de miliarde de euro intr-o perioada nespecificata.
de Anatol Terzi | iun. 9, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Despartirea liderului de la Kremlin a fost ironizata in Ucraina. O tanara membra a grupului feminist ucrainean Femen a fost arestata vineri la Kiev in cursul unui protest topless prin care a ironizat divortul presedintelui rus Vladimir Putin si zvonuri cu privire la relatia acestuia cu o fosta campioana de gimnastica. Putin si sotia sa Liudmila, care nu au mai aparut impreuna in public de mai multi ani, au anuntat joi ca divorteaza, intr-un interviu televizat, un lucru care a amplificat zvonuri despre o relatie cu ginasta Alina Kabaeva, in prezent deputata. Ziarul Moskovski Korrespondent a scris in 2008 ca Putin ar avea o relatie cu Alina Kabaieva, cu 31 de ani mai tanara ca el. Publicatia a dezmintit ulterior informatiile pe care le-apublicat si a fost inchisa de proprietar. Membra Femen, venita purtand un singur articol vestimentar, cu inscriptia „inainte Rusia!” pe spate si pe piept, a fost arestata de politie in momentul in care s-a apropiat de ambasada rusa din Kiev, cu o panglica de gimnastica ritmica in mana, strigand „Vova (Vladimir), te iubesc!”. „Ucraina nu este Alina!”, a mai strigat ea, referindu-se la eforturi din partea Moscovei de a atrage aceasta fosta republica sovietica in proiectul unei noi uniuni economice pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.
de Isac Mihai | iun. 7, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
MOLDTELECOM, tinta a oligarhului Rinat Ahmetov
Cunoscutul om de afaceri, Rinat Ahmetov, va cumpăra cea mai mare companie ucraineană de telecomunicații, „Ukrtelecom”, in urma acordului dintre System Capital Management (SCM), detinuta de oligarhul ucrainean, si compania austriacă EPIC, relateaza serviciul de presa al SCM, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse de la Kiev au precizat ca Rinat Ahmetov intentioneaza sa participe si la procesul de privatizare al companiei moldovenesti de telecomunicatii MOLDTELECOM, aflata in acest moment in proprietatea statului Republica Moldova.
„In data de 3 iunie 2013, grupul SCM și grupul EPIC au semnat acordul de vânzare-cumpărare a 100 % din acțiunile companiei UA TELECOMINVEST LIMITED (Cipru), care deține drepturile corporative ale SRL „ESU” (Ucraina). La rândul său, SRL „ESU” deține 92,79 % din acțiunile SA „Ukrtelecom”, cea mai mare companie de telefonie fixă și operator de rețea mobilă 3G din Ucraina”, se mai arata în comunicatul de presă.
Astfel, Ahmetov va deveni proprietar cu drepturi depline al „Ukrtelecom” după ce va obține toate autorizațiile necesare, inclusiv și de la organele anti-monopol din Ucraina. Conform mass-media de la Kiev, relatiile privilegiate ale oligarhului cu formatiunea politica de guvernamant, Partidul Regiunilor, garanteaza lui Rinat Ahmetov, fost deputat al formatiunii in Rada Suprema, ca nu va avea nicio problema in acest proces.
Privatizare contestata
Reamintim ca EPIC a achiziționat 92,79 % din acțiunile „Ukrtelecomului” pentru 10,575 mlrd hrivne, în urma unui controversat concurs din 2011. Licitația a fost urmată de un imens scandal, deoarece Fondul Proprietății de Stat de la Kiev a impuso serie de condiții, care au impiedicat participarea la concurs a unor companii străine importante precum Deutsche Telekom, FransTelecom, Nortelecom ș.a.
Din punct de vedere formal, proprietarii EPIC sunt diferite persoane fizice, expertii din domeniu, citati de mass-media regionala, considerand ca în spatele acestora ar sta „un grup de oameni de afaceri, apropiați puterii” de la Kiev. Reamintim ca Rinat Ahmetov deține deja un operator de telefonie fixă, VEGA, dar are și 45 % din operatorul mobil Life:).
Deși oficial nu a fost anunțat suma de bani pentru care SCM a cumpărat „Ucktelecom”, analiștii consideră că prețul a fost mai mic decât suma pentru care a fost privatizat. Astfel, analistul companiei de investiții Concorde, Alexandr Parașii, consideră că achiziționarea „Ukrtelecom” l-a costat pe Ahmetov în jur 7-9 miliarde de hrivne (aproximativ 7-9 sute de milioane de Euro). „Capitalizarea „Ukrtelecom” a scăzut de patru ori din momentul achiziționării sale de către EPIC. De aceea este puțin probabil ca EPIC să fi reușit recuperarea sumei plătită in urma cu doi ani. Iar costul pe bursă a 93 % din pachetul de acțiuni al „Ucrtelecom” constituie aproximativ 2,6 mlrd hrivne. De aceea apreciem suma cheltuită de SCM ca fiind de 7-9 mlrd hrivne”, a declarat acesta.
MOLDTELECOM, urmatoarea tinta?
Surse din domeiu, citate de mass-media locala, au speculat ca System Capital Management (SCM), detinuta de oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov, se va implica si in procesul de privatizare al altor companii de telecomunicatii din tarile Comunitatii Statelor Independente (CSI), inclusiv Republica Moldova. Reamintim ca problema privatizarii MOLDTELECOM revine periodic in atentia autoritatilor si mass-media de la Chisinau, crizele politice repetate din fosta republica sovietica impiedicand relansarea procesului de privatizare, in ciuda interesului crescut al unor companii internationale, inclusiv din state UE si Federatia Rusa, de preluare a activelor.
Reamintim ca MOLDTELECOM a fost creată pe 1 aprilie 1993, cu statut de întreprindere de stat, în rezultatul restructurării sectorului comunicațiilor electronice al Republicii Moldova. În 1999, compania a fost reorganizată în societate pe acțiuni, singurul fondator și acționar fiind statul.
Compania administrează rețelele de telefonie din țară, cu peste un milion de linii, prin intermediul a 41 de filiale în toate raioanele. MOLDTELECOM este unul din principalii operatori de telefonie mobilă din țară, prin compania sa subordonată „Unite”.
de Razvan Iorga | iun. 6, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Universitatile militare din Armenia isi vor deschide portile si pentru femei care vor sa studieze arta militara pentru prima data. Programul face parte din reforma sistemului de educatia implementata anul acesta, a declarat ministru Apararii de la Erevan. „Femeile care au implinit 18 ani si care nu au probleme de sanatate se pot inrola. Aplicantele vor trebui sa inregistreze un certificat de studii care sa ateste un examen luat la matematica si fizica”, a mai spus oficialul militar. Femeile care aplica pentru aceste studii se pot inrola la Institutul de Aparare „Vazgen Sargsyan” si la Institutul de Aviatie „Marshal Khanferyants”. „Reformele vor contribui la intarirea eficientei in lupta a Fortelor Armate si la increderea populara”, a scris purtatorul de cuvant al Ministerului armean al Apararii, Artsrun Ovanisian pe pagina de Facebook a institutiei.
de Isac Mihai | iun. 6, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Mykola Azarov, multumit de Uniunea Vamala
Cabinetul de miniștri din Ucraina a creat un grup de lucru, la nivel înalt, care va fi responsabil de intensificarea relațiilor cu Uniunea Vamală și statele-membre ale Comunității Economice Euroasiatice. De asemenea, a fost creată o Comisie interministerială de experți responsabilă cu elaborarea recomandărilor și mecanismelor necesare pentru aprofundarea relațiilor cu Uniunea Vamală, a mai anuntat premierul Ucrainei, Mykola Azarov, în cadrul unei recente ședințe a Guvernului de la Kiev.
„Scopul nostru este să ne decidem: la care acorduri, reeșind din interesul național al Ucrainei, este profitabil să ne asociem”, a mai declarat Azarov, citat de serviciul de presă al guvernului ucrainean, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Premierul a mai remarcat că grupul a analizat deja 95 din 118 acorduri care sunt în vigoare în Uniunea Vamală. „Analiza factorială a efectelor colaborării cu statele Uniunii Vamale demonstrează că va fi garantată o creșterea economică sporită, se va activiza utilizarea potențialului de transport ucrainean, vor fi create noi locuri de muncă”, a declarat acesta.
Document strategic
Conform lui, Memorandumul, semnat săptămâna trecută, despre aprofundarea colaborării dintre Comisia Economică Euroasiatică (organul executiv al Uniunii Vamale) și Ucraina este un document cadru, care nu este deloc în contradicție cu obligațiunile internaționale asumate de Ucraina.
Reamintim că memorandumul a fost semnat in data de 31 mai 2013, la Minsk de către premierul Ucrainei, Nicolai Azarov și președintele Comisiei Economice Euroasiatice, Victor Hristenco. Documentul presupune acordarea Ucrainei posibilității de a avea un reprezentant în comisie și să obțină statutul de observator în noua organizație, EuroAsEC, care își va începe activitatea la 1 ianuarie 2015. Totodată, Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, pe care Ucraina, cel puțin la nivel declarativ, speră să îl semneze în noiembrie 2013 la Vilnius, exclude posibilitatea intrării Ucrainei în Uniunea Vamală.
In acest context, adjunctul secretarului general al EuroAsEC, Serghei Glaziev, a declarat că Ucraina a depus cererea pentru obținerea statutului de observator la Comisia Economică Euroasiatică, ceea ce în perspectivă înseamnă aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală. El a adăugat că Ucraina va putea deveni membru al EuroAsEC doar dacă inițial va deveni membru al Uniunii Vamale. Glaziev a mai remarcat că astfel Ucraina nu va putea participa în acorduri similare cu Uniunea Europeană.
