Platon, Șor și Plahotniuc, băgați în gura Casei Albe

Platon, Șor și Plahotniuc, băgați în gura Casei Albe

Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova

Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova

Un grup de congresmani americani au solicitat Casei Albe, Joe Biden, adoptarea de sancțiuni împotriva oligarhilor fugari Viaceslav Platon, Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Aceștia sunt considerați ”vectori ai influenței nocive a Rusiei”, relatează mass-media de la Chișinău, citată de KP.

Ofensivă parlamentară

Patru influenți membri ai Congresului SUA, de la ambele partide, i-au trimis o scrisoare președintelui Joe Biden prin care îi solicită sancționarea celor trei mari oligarhi din Republica Moldova care au fugit din țară după ce procurorii au început privind fraude de sute de milioane de dolari.

Scrisoarea este semnată de șefii comisiilor de politică externă din Senatul SUA (Robert Menendez) și Camera Reprezentanților (Gregory W. Meeks), precum și de Michael T. Mccaul și James E. Risch – influenți membri ai celor două comisii.

Cei patru congresmani au adresat scrisoarea imediat după vizita premierului Natalia Gavrilița în SUA și îi cer președintelui Biden o susținere consecventă pentru o luptă mai eficientă cu corupția în Republica Moldova.

Vectori ai Rusiei

„Vă solicităm să luați o decizie cu privire la impunerea de sancțiuni față de persoanele de mai jos. Credem că acestea sunt responsabile de acte majore de corupție în Republica Moldova, printre care deturnarea bunurilor statului, exproprierea bunurilor private în folos personal, luare de mită și spălare de bani”, arată cei patru congresmani, indicând apoi cele trei nume de oligarhi fugari.

Oligarhii moldoveni sunt denumiți ”vectori ai influenței nocive a Rusiei”.

Liderii politici au invocat necesitatea ca președintele Biden să utilizeze instrumentul numit legea Magnitsky, care permite Casei Albe să sancționeze persoane străine.

Share our work
INVESTIGAȚIE// Baștanii ambulanțelor

INVESTIGAȚIE// Baștanii ambulanțelor

Fostul premier al R. Moldova, Pavel Filip, la recepția primului lot de ambulanțe din Turcia, 27 noiembrie 2018.

● Cetățenii R. Moldova vor avea de restituit un împrumut de 12 milioane de euro de la Banca Mondială în urma unui contract cu iz politic pentru livrare de 168 de ambulanțe asamblate în Turcia de companii obscure conectate la partidul AKP al președintelui turc Recep Erdogan.  

● Bugetul licitației a fost majorat după ce au fost introduse în caietul de sarcini ambulanțe cu tracțiune 4×4 și o cantitate exagerată de consumabile de calitate proastă în valoare de circa 2 milioane de lei. 

● Licitația a fost declanșată la trei săptămâni după deportarea ilegală a șapte profesori turci din R. Moldova în septembrie 2018.

Guvernul R. Moldova a semnat, la 12 iulie 2018, un Acord de Împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), în valoare de 12 milioane de euro, pentru procurarea unui lot de 168 de ambulanțe pentru Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). În baza acestui credit urmau să fie achiziționate 133 de ambulanțe de tip B (ambulanțe de prim-ajutor) și 35 de ambulanțe C (ambulanțe pentru terapie intensivă). Mașinile trebuiau procurate în baza unei licitații internaționale, în conformitate cu standardele de procurări ale CEB.

CNAMUP a estimat că sistemul de sănătate are nevoie de 450 de ambulanțe. Până atunci, pentru modernizarea parcului de autosanitare, în 2018, Guvernul a alocat 51 de milioane de lei din buget pentru procurarea a 69 de ambulanțe de producție rusească „Sobol” (B). Ulterior, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, executivul a alocat alte 55 de milioane de lei pentru achiziționarea a 36 de ambulanțe „Mercedes” (B).

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la indicația Guvernului  Pavel Flip, a format la 13 martie 2018 un grup de lucru pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziția lotului de ambulanțe. După ce au fost elaborate specificațiile tehnice, Centrul de Achiziții și Procurări Centralizate în Sănătate (CAPCS) s-a ocupat de organizarea licitației.

Numai că, după realizarea caietului de sarcini, directorul CAPCS, Ion Antoci, și directorul CNAMUP, Boris Golovin, ar fi introdus alte date tehnice față de cele aprobate de grupul de lucru al Ministerului Sănătății, conform unui raport al fostului secretar de Stat, Boris Gîlca.

Cele două instituții, precizează Gîlca, au solicitat ambulanțe cu motor Diesel și tracțiune (tracțiune integrală), 4×4. Acest fapt a dus, în opinia fostului secretar de stat, la creșterea bugetului pentru licitație. Grupul de lucru format de minister solicitase ambulanțe cu motor pe benzină, cu tracțiune 4×2, pentru a reduce costurile.

Într-un final, după modificările introduse de Antoci și Golovin, s-a stabilit că CNAMUP are nevoie de 43 de ambulanțe B 1 4×4; 90 de ambulanțe B2 4×2; 5 ambulanțe C1 4×4 și 30 de ambulanțe C2 4×2.

În același timp, caietul de sarcini prevedea o cantitate exagerată de consumabile și echipament medical minor. O echipă a Ministerului Sănătății a făcut un calcul al materialelor incluse suplimentar în caietul de sarcini și a stabilit că, într-adevăr, consumabilele au crescut considerabil prețul ambulanțelor.

Suma estimativă minimă cu care a fost majorat, artificial și neargumentat, costul total al contractului este de 1.995.784 de lei, potrivit unui demers al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale către Centrul Național Anticorupție.

„Mi s-a părut o glumă la început la cât ar putea să tragă niște seringi, niște fluturași din tifon și de bumbac. Au ajuns la aproape 2 milioane de lei”, a precizat fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco.

La rândul său, directorul CNAMUP, Boris Golovin, ne-a declarat că achiziția celor 168 de ambulanțe ar fi doar competența CAPCS și că instituția pe care o administrează nu ar avea nimic în comun cu această licitație. „Tot ce ține de procurări, [adresați-vă] la ei. Noi primim deja marfa”.

Directorul CNAMUP a refuzat să vorbească despre observațiile fostului secretar de stat Gîlca pentru că l-am fi contactat „la telefonul său personal”. El ne-a invitat să îi trimitem o scrisoare oficială și el ne va răspunde, „dacă va găsi de cuviință”.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au expediat în mai multe rânduri întrebările adresate lui Boris Golovin, însă fie că acestea, mai întâi, nu ar ajuns la responsabilul de comunicare cu presa din cauza nu funcționează poșta electronică a instituției, fie că ar trebui să mai așteptăm.

Din nouă companii, și-au depus oferta doar două turcești

Licitația pentru procurarea ambulanțelor a fost organizată de CAPCS. Anunțul a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE pentru licitații. Ca rezultat, și-au manifestat interesul opt companii – DAAC-Auto SRL (Republica Moldova); On’s Industry Germany E.k. (Germania), Bergadana Advanced car solutions (Spania); Auto-Form Spolka z Ograniczona Odpowiedzianalnoscia i wspolnik Spolka Komandytowa (Polonia); Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia); Avtospetsprom Ltd (Ucraina); AMZ-Kutno S.A. (Polonia); Eyecon Medical SRL (Republica Moldova); EMS Mobil Sistemler AS (Turcia).

În pofida numărului important de companii interesate, și-au trimis ofertele până la data-limită – 24 septembrie 2018 – doar Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia) și EMS Mobil Sistemler (Turcia). CAPCS a respins oferta celei din urmă din cauză că a fost trimisă peste termenul-limită stabilit, 24 septembrie 2018, ora 14:00.

„De fapt, oferta a fost trimisă cu o întârziere de doar zece minute”, ne-a declarat fosta ministră Nemerenco.

Conform bazei internaționale de date Orbis, consultată de reporterii CIJM, compania EMS Mobil Sistemler se bucură de rezultate financiare și un număr de angajați net superior Das Ambulans. Contactați de către reporterii CIJM, reprezentații EMS Mobil Sistemler ne-au declarat că, la acel moment, responsabilii pentru licitație în Moldova au suspectat o „tentativă de fraudare”.

„Zvonul a fost atunci că licitația din R. Moldova a fost trucată. Cel puțin, așa s-a vorbit la noi în firmă, nu știu mai multe detalii. Și pe noi ne-a surprins decizia din R. Moldova”, ne-a spus telefonic un reprezentant al companiei oferta căreia a fost respinsă.

EMS Sistemler este o societate de reputație internațională care operează în Turcia, Germania, Emiratele Arabe Unite și SUA. Compania a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de circa 36 de milioane de dolari conform documentelor consultate de reporterii CIJM.

Cu toate acestea, contractul a fost câștigat de compania Das Ambulans și Gizerler, dealerul Ford din orașul Adana.

Salvări de campanie

Aceste 168 de ambulanțe sunt al doilea lot de autosanitare achiziționate de la Das Ambulans. Primul lot au fost cele 36 de Mercedesuri luate în campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019.

Ex-premierul Pavel Filip verifică interiorul ambulanțelor cumpărate de la Das Ambulans, Adana, Turcia

Prezentate cu mare pompă în Piața Marii Adunări Naționale, în noiembrie 2018, Mercedesurile asamblate de Das Ambulans au multe probleme tehnice în special la sistemul de electricitate, probleme semnalate în mai multe rânduri producătorului.

„Aceste mașini au fost pur și simplu reutilate pe baza unor caroserii standard. Saloanele de microbuze de marfă au fost reutilate în compartimente pentru pacienți, gen ambulanțe. În consecință, la unele mașini a ieșit din funcțiune partea electrică, sistemul de încălzire a salonului sau cel de aer condiționat. În unele ambulanțe, echipamentele instalate în salon cădeau din mers”, a subliniat Boris Gîlca.

Reprezentantul Das Ambulans în Moldova, Victor Maxim, a recunoscut problemele tehnice, doar că „toate au fost înlăturate”. „Au venit chiar reprezentanți din Turcia, nu o singură dată, ci de vreo trei–patru ori. Aceste probleme ne ajută să adaptăm serviciile noastre la condițiile din R. Moldova.”

În asemenea condiții, la 16 aprilie 2019, Das Ambulans a semnat contractul cu CAPCS și CNAMUP. Potrivit documentelor intrate în posesia Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), acționarul majoritar al DAS Ambulans este Ibrahim Dolek, cetățean turc. Ca obiect de activitate, societatea acestuia oferă servicii de transport, încărcare, depozitare și, în cele din urmă, de ambulanță. Potrivit bazei de date Orbis, Das Ambulans a fost înființată în 2011, dar și acum site-ul său este în construcție.

De cealaltă parte, Victor Maxim, referindu-se la experiența Das Ambulans în asamblarea ambulanțelor, a spus că firma produce asemenea vehicule „de peste 50 de ani”.

Conexiunile cu partidul președintelui Erdogan

Proprietarul firmei Das Ambulans, Dolek, a candidat în 2015 la un fotoliu de deputat în parlamentul turc în provincia Adana din partea AKP-ului, dar nu a fost ales. Același lucru s-a întâmplat și în 2018. Pe pagina sa de Facebook, în noiembrie 2018, Dolek se mândrea că societatea sa a început să introducă ambulanțe „pe piața europeană”, în R. Moldova, distribuind o știre publicată de Publika TV.

Ibrahim Dolek, patronul Das Ambulans

Pe contul său de Twitter, Dolek se prezintă în calitate de om politic din partea AKP în regiunea Adana din sudul Turciei.

Toată afacerea s-ar fi făcut cu intermedierea consulului onorific al R. Moldova la Bursa, Serkan Yazici. Ca și Ibrahim Dolek, patronul firmei câștigătoare a licitației pentru livrarea de ambulanțe în Moldova, Serkan Yazici este un fervent activist politic din partea AKP și apare pe paginile sale de pe rețelele de socializare și în diverse ipostaze alături de președintele Recep Erdogan. Prin urmare, Dolek și Yazici sunt colegi de partid în AKP.

Yazici are o relație apropiată cu fostul ministrul al Economiei în guvernul Filip, Chiril Gaburici. Pe 6 octombrie 2018, acesta a fost prezent pe șantierul unde se construiește Arena Chișinău și s-a pozat cu Gaburici.

Cu o zi înainte, pe 5 octombrie 2018, fostul ministrul Afacerilor Externe din cabinetul Filip, Tudor Ulianovschi, l-a premiat pe Yazici pentru activitatea sa de dezvoltare a relațiilor turco-moldovenești.

Conform biografiei sale, Yazici a candidat la postul de primar al districtului Marmaris din provincia Mugla la alegerilor locale din 31 martie 2019 din partea AKP-ului lui Erdogan, dar a pierdut.

Consulul Onorific al Republicii Moldova la Bursa, Serkan Yazici, alături de foștii miniștri Ulianovschi și Gaburici

Yazici a declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că nu știe nimic despre contractul privind livrarea de ambulanțe. „Este prima dată când aud de el [de contract]”, ne-a spus el. Și reprezentantul Das Ambulans, Victor Maxim, a infirmat faptul că afacerea ar fi fost intermediată de Yazici.

Asamblare „artizanală” la Adana

La două luni de la semnarea contractului cu autoritățile moldovenești, Das Ambulans a pregătit două modele de ambulanță – de tip B și C – pentru a fi verificate de grup de experți din Moldova. Modele au fost examinate la 27–29 iunie 2019 de către secretarul general de Stat la Ministerul Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, Boris Gîlca, șeful Catedrei Urgențe Medicale a Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Gheorghe Ciobanu, un angajat al aceleiași catedre, Sergiu Moșneguțu, un consultant juridic al CAPCS, Sergiu Baltă, și șeful Departamentului auto al CNAMUP, Ion Sert.

Atelierul Das Ambulans din Adana. „Asamblarea ambulanțelor are loc în condiții artizanale”, ne-a relatat fostul secretar de stat, Boris Gîlca

Grupul de experți a verificat mai întâi echipamentul medical care urma să intre în dotarea autosanitarelor. Conform aceluiași raport prezentat de fostul secretar de Stat, Boris Gîlca, 74% din echipament era de producție turcească, iar restul 24% – de producție chineză. Doar câte un echipament din listă era de producție coreeană, portugheză și italiană.

„Cele mai valoroase echipamente – aparatul de ventilare, electrocardiograful și monitorul pentru monitorizarea funcțiilor vitale – erau de producție chinezească ce nu satisfac cerințele serviciului de urgență atât după parametrii tehnici, cât și după calitatea dubioasă a acestora”, indica secretarul în raport.

Totodată, experții au verificat „o mulțime de consumabile și echipamente de îngrijiri curente – catetere, seringi, mănuși, plapume, cearsafuri, colectoare de urină, tifon etc.” Aceste materiale nu trebuiau să fie obiectul licitației deoarece sunt procurate centralizat de către CAPCS. Includerea acestor materiale în caietul de sarcini a dus la creșterea artificială a prețului autosanitarelor.

Conform unor acte ale CNAMUP, pentru consumabile, echipamente, inclusiv medicamente, în bugetul acestei instituții pentru 2018 au fost prevăzuți 11.220.000 de lei, iar pentru 2019 – 8.500.000 de lei, la care s-a adăugat un sold rămas din 2018 în valoare de 4.900.000 de lei.

În pofida problemelor semnalate, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, ne-a relatat că ambasadorul turc la Chișinău, Gurol Sokmensuer, a adus în discuție de mai multe ori subiectul livrărilor de ambulanțe din Turcia.

În plus, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a primit o scrisoare oficială de la Ministerul Comerțului din Turcia, prin intermediul Ambasadei Turciei la Chișinău, în care insista ca autoritățile moldovenești să nu mai ceară anularea contractului cu probleme privind livrarea de ambulanțe.

Autoritățile turce explicau faptul că Das Ambulans ar avea pierderi mari în cazul deciziei de anulare a contractului. Eventualele probleme tehnice ar putea să fie reparate și că nu ar fi nevoie de rezilierea contractului. Oficialii turci au solicitat omologilor lor de la Chișinău să își explice dorința de anulare a contractelor.

Chinezării la suprapreț

Echipamentul medical minor și consumabilele pentru ambulanțele asamblate de Das Ambulans au fost livrate de altă companie turcească – ARI Medical din Istanbul. Aparatele medicale urmau să fie montate în microbuze de mecanicii DAS Ambulans. Potrivit bazei de date Orbis, ARI Medical este o firmă fondată în 2017, cu doar 20 de angajați, cu activitate import-export.

„Sigur că această companie nu produce nimic, o firmă care cumpără și vinde consumabile de foarte proastă calitate. În Republica Moldova, avem consumabile de o mult mai bună calitate”, a spus Boris Gîlca.

Deși nu a vrut să comenteze detaliul legat de consumabile, reprezentantul Das Ambulans în Moldova ne-a spus că Ministerul Sănătății și CNAMUP au fost cele care au elaborat caietul de sarcini. Totodată, el a recunoscut că „nu prea există o asemenea practică în care să existe atâtea consumabile, dar noi [Das Ambulans] le-am respectat”.

Pe de altă parte, Maxim a estimat că această cantitate consumabile – de circa 2 milioane de lei, cat cât cheltuiește CNAMUP pentru dotarea ambulanțelor pentru luni – „nu ar fi extraordinar de mare”. „Consumabilele sunt prevăzute pentru cinci–zece ieșiri de urgență”.

„Din câte știu, CNAMUP a solicitat această cantitate de consumabile pentru ca imediat ce ambulanțele ajung în Moldova, să fie puse în folosință, să nu mai aștepte una–două–trei săptămâni pentru a organiza licitații, pentru a primi consumabile etc.”

Reiterăm că Golovin a ne-a spus că CNAMUP nu a fost implicată în elaborarea caietului de sarcini.

După verificarea celor două modele de ambulanțe Ford Transit, experții moldoveni au tras concluzia că Das Ambulans și Gizerler nu dețin certificate pentru asamblarea ambulanțelor.

De partea cealaltă, Victor Maxim ne-a declarat că „toate licențele și certificatele au fost prezentate în cadrul licitației”. „În plus, eu le-am trimis domnului Gîlca și doamnei Nemerenco tot pachetul de documente”, a insistat el.

În același timp, sublinia fostul secretar de stat în raportul prezentat după vizita în Turcia, livrarea și asamblarea de cartel, pe părți (Das Ambulans, Gizerler și ARI Medical), a echipamentului sunt considerate „lucrări neautorizate și necertificate”. În consecință, luând în considerație „brand-ul auto, modalitățile de asamblare, dotare și calitatea echipamentului propus”, autorul raportului a estimat că prețurile ambulanțelor sunt exagerate.

„Împrumutul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 12 milioane de euro impune, prin definiție, procurarea unor ambulanțe de calitate care vor servi pacienții pe termen lung. Doar astfel poate să fie justificat acest împrumut pe care îl va întoarce Guvernul cu dobândă.”

Boris Gîlca a solicitat inițierea consultărilor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru rezilierea contractului cu compania DAS Ambulans / Gizerler din Turcia și organizarea unei noi licitații internaționale transparente pentru procurarea ambulanțelor.

În același timp, el dispus demararea unei anchete în cazul acestui tender „cu date plauzibile de licitație trucată”.

În plus, la 7 noiembrie 2019, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, a remis o notă Centrului Național Anticorupție (CNA) în care a indicat valoarea pierderilor provocate de includerea în caietul de sarcini a specificațiilor mașinilor și a consumabilelor care contravin standardelor de dotare a ambulanțelor – 1. 995.784 de lei. În același timp, ministra a solicitat CNA să investigheze elaborarea datelor tehnice pentru autosanitare.

La patru luni, în februarie 2020, CNA a comunicat Centrului de Investigații Jurnalistice că organul de urmărire penală a „constatat lipsa temeiurilor pentru pornirea urmăririi penale și a înaintat Procuraturii Anticorupție un raport prin care a propus neînceperea urmăririi penale”.

Actualul director al CNAMUP, Boris Golovin, a fost reținut la 15 octombrie 2019 pentru că ar fi prejudiciat statul cu 2 milioane de lei în urma altui contract de achiziții a 69 de ambulanțe de producție rusească, Sobol.  Drept urmare, la 10 octombrie același an, el a fost suspendat din funcția de director al CNAMP.

În timpul perioadei de arest, șefului CNAMUP i s-a făcut rău și a solicitat oamenilor legii să fie chemată o ambulanță a unei companii private, și nu una de stat, de la instituția pe care o conduce de cinci ani de zile.

Pe 7 decembrie 2019, Golovin a fost reinstalat în fruntea CNAMUP, după ce a atacat în instanță ordinul Ministerului Sănătății privind suspendarea sa.

Autori: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca, reporteri CIJM

Share our work
Investigație//Fuga oligarhului: cronica unui exit eșuat în SUA

Investigație//Fuga oligarhului: cronica unui exit eșuat în SUA

Fostul lider al PD, Vlad Plahtoniuc, într-o vizită anterioară în SUA

  • Oligarhul Vladimir Plahotniuc și-a planificat fuga din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
  • Un document exclusiv obținut de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) demonstrează că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) și-a pregătit din timp ieșirea din scena politică moldovenească și exit-ul, împreună cu toată familia sa, în Occident.
  • SUA i-au declarat pe Plahotniuc și familia sa indeziderabili pe teritoriul american.

Departamentul de Stat al SUA i-a refuzat fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, viza de ședere pe teritoriul SUA, motivând implicarea acestuia în „semnificative acte de corupție” în Republica Moldova. De asemenea, invocând același motiv, autoritățile americane au declarat întreaga familie Plahotniuc drept „neeligibilă” pentru a primi vize de ședere pe teritoriul SUA.

„În calitatea sa oficială, Plahotniuc a fost implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice din Moldova”, se menționează în comunicatul Departamentului de Stat al SUA, emis pe 13 ianuarie.

„Pe lângă Plahotniuc, îi desemnăm [drept neeligibili] pe soția sa, Oxana Childescu, fiul său, Timofei Plahotniuc, și copilul lor minor”, mai anunță diplomația americană.

„Acțiunea de astăzi [13 ianuarie curent] transmite un semnal puternic. Statele Unite nu tolerează corupția și stau alături de oamenii din R. Moldova în lupta împotriva acesteia. Departamentul va continua să folosească aceste principii pentru a promova responsabilitatea pentru actorii corupți din această regiune și la nivel global”, a conchis Departamentul de Stat.

Cronica ieșirii

Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova în dupa-amiaza zilei de vineri, 14 iunie, după ce PDM a decis să cedeze puterea politică, la o săptămână de confruntări cu majoritatea nou formată, PSRM–ACUM. Decizia democraților a fost luată după o întrevedere a lui Plahotniuc cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan.

Reprezentantul diplomatic al SUA a făcut publice detaliile acestei întrevederi în cadrul emisiunii „În Profunzime”, difuzate la sfârșitul lui iunie 2019 de Pro TV Chișinău. Diplomatul american a menționat atunci că „nu a fost făcută nicio înțelegere între SUA și Plahotniuc”.

Diplomatul american a mai precizat că discuția cu Vladimir Plahotniuc a durat ceva mai mult de 15 minute și a avut la bază subiectul transmiterii democratice a puterii.

Ambasadorul a mai afirmat că discuția a fost influențată și de posibilitatea unor proteste organizate de ACUM și PSRM: „Am vrut să ne asigurăm că toți știu care este poziția noastră și care este nivelul nostru de pregătire să lucrăm cu noul guvern”.

În ce privește faptul că Plahotniuc s-ar fi refugiat la Miami, ambasadorul a declarat că fostul lider democrat nu se va bucura de niciun fel de privilegiu peste ocean.

„Este în totalitate posibil să fie extrădat. Dacă Guvernul SUA va primi o asemenea solicitare, o va analiza. Dacă fondul cauzei va duce la concluzia că el va trebui extrădat, acest lucru se va întâmpla”, a spus diplomatul.

În urma întrevederii cu ambasadorul Hogan, Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Deși avea pregătit un avion, cu care să plece din țară, Vlad Plahotniuc a ieșit prin regiunea transnistreană, teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale de la Chișinău. El s-a aflat o perioadă în Ucraina.

Deputatul Mihai Popșoi, fostul președinte al Comisiei de anchetă privind „puciul anticonstitutional”, ne-a declarat că deține documente potrivit cărora oligarhul ar fi utilizat mașina colegului și complicelui său Vladimir Andronachi.

Cetățenii și reședințe

Centrul de Investigații Jurnalistice a întrat în posesia cererilor de vize pentru SUA depuse de Vlad Plahotniuc, soția sa și feciorii săi. (Detalii DOC original)

În solicitarea de viză, Plahotniuc a indicat că deține cetățenia Republicii Moldova, a României și a Federației Ruse. Drept serviciu a trecut funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova și un salariu lunar de 30.000 de lei. Fostul președinte al PDM a mai indicat că pe parcursul lunilor aprilie–noiembrie 2018 a efectuat cinci vizite în SUA, având șederi de cinci-șase zile.

La rândul său, soția sa, Oxana Childescu a menționat în solicitare că deține cetățenia R. Moldova, a României și a Federației Ruse. Aceasta a trecut ca viză de reședință Chemin des Mareches 17, Geneva, Elveția, locație descrisă, pe larg, într-o investigație realizată de Rise Moldova.

Fiul său, Timofei, a indicat aceleași cetățenii, că are viza de reședință la adresa din Geneva, Elveția, că își face studiile la Școala de Business din Lausane, Elveția.

Welcome to Miami

Destinația aleasă de familia Plahotniuc a fost orașul Miami, statul Florida, un loc preferat de magnații din Europa de Est. Plahotniuc a apelat la serviciile firmei Candela Eig Jurgens LLC din Miami, SUA, pentru a-și facilita obținerea vizei de investiții de tip VISA- E2. Acest tip de viză se referă la „investiții substanțiale” pe care candidatul este obligat să le facă pe teritoriul SUA.

Saga plecării din Moldova a oligarhului a început în martie 2019, cu aproape trei luni înainte să cadă guvernul democraților. Anume atunci actele de obținere a vizei pentru America au fost trimise la biroul companiei de consultanță menționată. Conform documentului, Plahotniuc își anunța intrarea în SUA, împreună cu soția și cei doi fii ai săi, la 15 mai 2019. Aceeași sursă arată că fostul președinte al PDM avea intenția să locuiască pe teritoriul SUA cinci ani de zile.

Solicitată să ne ofere informații despre cererea de viză în SUA depusă de Plahotniuc, firma de consultanță Candela Eig Jurgens LLC nu a dorit să ne ofere detalii în ciuda insistențelor repetate.

După ce reporterii CIJM au intrat în posesia documentului cu pricina, au solicitat opinia lui Vladimir Plahotniuc despre solicitarea de viză prin intermediul reprezentanților săi legali, Casa de Avocatură „Efrim, Roşca şi Asociaţii”. Doar că reprezentanții acestei case de avocați au comunicat că nu dispun de împuterniciri să răspundă la întrebările reporterilor.

Totodată, ei au afirmat că avocații au obligația să păstreze secretul profesional și, prin urmare, în lipsa acordului expres al clientului, nu au „dreptul să comunice informații obținute întru exercitarea profesiei”.

Reporterii Centrului ai contactat de asemenea Ambasada SUA din România, deoarece Vladimir Plahotniuc este și cetățean al statului român și am primit următorul răspuns: „Ambasada nu comentează asupra cazurilor ce privesc vize” [The embassy does not comment on visa cases].

Lux și opulență 

În ceea ce privește reședința din SUA menționată de oligarh în cererea de viză, acesta a indicat un apartament dintr-un imobil de lux de câteva zeci de etaje în zona de coastă de la adresa 300 South Pointe Drive, apart. 2103, Miami Beach, FL 33139.

La această adresă este înregistrată ca votant o avocată americană înscrisă în Baroul Florida pe nume Mara Beth Sommers.

Prețul unui apartament de trei camere în acest complex rezidențial ajunge undeva spre valoarea de 2,9 milioane de dolari, conform site-urilor specializate. Chiria lunară a unui astfel de apartament este de peste 15.000 de dolari americani.

Dosarele penale 

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în Federația Rusă și în România. În Republica Moldova primele dosare pe numele său au fost deschise abia după ce s-a schimbat guvernarea.

Loading...

Loading…

În septembrie 2019, Procuratura Generală a anunțat că Vlad Plahotniuc este cercetat penal într-un dosar legat de spălarea banilor în proporții deosebit de mari.  Vladimir Plahotniuc este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin.(3) lit.(b) Codul Penal – spălare de bani, săvârșită în proporții deosebit de mari.

În octombrie 2019 procurorul anticorupție, Viorel Morari a anunțat că Vlad Plahotniuc este cercetat în două cauze penale, care ulterior au fost conexate. „În primul caz, acesta este învinuit pentru faptul că în perioada 2013-2015 a organizat o schemă de spălare a banilor prin intermediu unor firme pe care le controla”.

Prin această schemă, potrivit lui Morari, au fost spălați, prin firme off-shore, 18 milioane de dolari și trei milioane jumătate de euro, proveniți din cele trei bănci devalizate, Banca Socială, Banca de Economii și Unibank.

Cel de al doilea capăt de acuzare se referă la faptul că în perioada anilor 2013 -2014 de la Tukumaan Limited au fost efectuate plăți: cu destinaţia „acordare împrumut” către Finpar Invest în valoare totală de 7.204.439 dolari, cu destinația „air transport services for passengers” către Nobil Air în valoare de 381.344 euro, către Abd Asiana Development Limited care a efectuat transferuri băneşti către soţia lui Plahotniuc pe contul deschis la ABLV Bank, valoarea cărora constituie 1.550.000 euro şi 1.140.000 dolari.

Șeful Procuraturii Anticorupție a mai adăugat că temei pentru pornirea urmăririi penale au servit și informațiile parvenite de la autoritățile elvețiene. Cele două cauze au fost conexate într-un singur dosar.

La sfârșitul lunii octombrie, Procuratura Anticorupție a aplicat sechestru pe bunurile fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, în valoare de 55 milioane de lei, în cadrul dosarelor pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Procurorii anunțau că „în perioada desfășurării urmăririi penale au fost aplicare sechestre pe: conturile bancare deținute de Plahotniuc la Victoriabank ce conțin mijloace bănești, echivalentul a cca 15.275.000 lei; mijloace bănești în cuantum de 278.090 euro, deținute pe contul bancar pe numele unei persoane fizice în Victoriabank ; Cota parte de 100% din capitalul social al Srl Bb-Dializă, a cărei valoare constituie 31.826.322 lei; Cota parte de 100% din capitalul social al Srl Bass-Systems, a cărei valoare constituie 2.950.000 lei și Srl Gmg Production  – 10.800.000 lei”.

La 11 octombrie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au emis mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc. Aceasta, după ce fostul lider al PDM nu s-a prezentat la organul de urmărire penală când a fost citat. La sfârșitul lunii octombrie, Vladimir Plahotniuc a fost anunțat  în căutare internațională și interstatală.

Trei dosare penale în Federația Rusă 

Vladimir Plahotniuc este cercetat și în Federația Rusă, în cadrul a trei dosare penale. În primul dosar, Plahotniuc ar fi suspectat de tentativă de omor și crearea unui grup criminal organizat. În al doilea dosar, ex-președintele PDM este acuzat de organizarea unui grup criminal și efectuarea unor operațiuni valutare ilegale, prin retragerea ilegală a mai mult de 37 de miliarde de ruble din Rusia în 2013-2014 (cu rata actuală de aproximativ 560 milioane dolari).

Al treilea dosar a fost deschis pe numele lui Vladimir Plahotniuc și al lui Constantin Țuțu, de această dată pentru trafic de droguri, în cantități deosebit de mari. Secția investigații a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia a cerut la 29 iunie instanței de judecată din Tver, regiunea Moscova, să emită un mandat de arest pe numele fostului lider PDM, acuzat de organizarea unui grup criminal și implicarea în activitățile infracționale ale acestuia.

Aflarea în România 

Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat în ultimile luni în România. Dovadă este un document al Centrului Național Anticorupție, prin care autoritățile moldovenești solicită Direcţiei Generală Anticorupţie din cadrul MAI din România să-l identifice pe teritoriul României pe Vlad Plahotniuc.

CNA confirmă că fostul lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, s-ar fi aflat în orașul Iaşi, în perioada 25-28 octombrie 2019, în zona spitalului Parhon din Copou.

Investigație jurnalistică realizată de către Mădălin Necșțu și Ilie Gulca în cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova

Share our work
Opoziția organizează proteste masive la Chișinău. Alegerile pentru primăria capitalei, invalidate de justiție. Plahotniuc, acuzat de încălcarea voinței alegătorilor. PPE, consternat de erodarea democrației în Republica Moldova

Opoziția organizează proteste masive la Chișinău. Alegerile pentru primăria capitalei, invalidate de justiție. Plahotniuc, acuzat de încălcarea voinței alegătorilor. PPE, consternat de erodarea democrației în Republica Moldova

Opoziția-amenință-cu-proteste-masive-la-Chișinău

Opoziția-amenință-cu-proteste-masive-la-Chișinău

Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA), Partidul Acţiune şi Solidarite şi Partidul Liberal Democrat anunță organizarea unui protest masiv astăzi, lângă clădirea primăriei Chișinăului, cerând populației să se opună deciziei prin care nu sunt validate alegerile pentru postul de primar de Chișinău, desfășurate în data de 3 iunie. Surse locale au declarat pentru Karadeniz Press că acest protest este doar primul din acțiunile plănuite, în câteva zile urmând ca protestele să fie organizate pe baze permanente.

Acuzații dure

„Până aici! Ne-am săturat! Ieşim la protest să ne apărăm votul! Justiţia controlată de Plahotniuc a călcat în picioare opţiunea liberă şi democratică a cetăţenilor. Ei au scuipat şi au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai rămas de preţ – votul nostru”, se arată în mesajul paginii de pe Facebook care a fost creată pentru protestul respectiv. Primarul ales al Capitalei, Andrei Năstase, a declarat că „votul exprimat de cetăţenii responsabili la 3 iunie a fost desconsiderat de mafie”. „Aseară, sub paravanul nopţii, alegerile locale din Chişinău au fost invalidate sub pretexte ridicole, total inconsistente. Deci, vom lupta în continuare. Astăzi, la ora 17.30 ne întâlnim la primăria capitalei pentu a ne apăra votul”, a scris Năstase pe pagina sa de Facebook.

Decizia controversată

Judecătoria Chișinău nu a validat alegerile locale care au avut loc în Chișinău, relatează mass-media locală, invalidând mandatul de primar general al municipiului Chişinău, câștigat de Andrei Năstase cu 52,57% din voturi în fața socialistului Ion Ceban.

PPDA a contestat decizia la Curtea de Apel, dar liderii partidului nu se așteaptă ca decizia Judecătoriei Chișinău să fie anulată de această instanțpă

Reamintim că în alegerile din 3 iunie, Andrei Năstase a câştigat mandatul de un an la şefia capitalei cu un avantaj de 12 644 de voturi faţă de contracandidatul său, Ion Ceban. Procesul de validare a mandatului său de primar a fost însă tergiversat după ce contracandidatul său în turul doi de scrutin, socialistul Ion Ceban, l-a atacat în instanţă pe motiv că ar fi încălcat legislaţia electorală şi după ce reprezentantul Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale Chişinău a solicitat schimbarea magistratului pe motiv că nu ar fi dat dovadă de imparţialitate la judecarea cazului.

„Vom contesta această hotărâre la Curtea de Apel. Avem la dispoziție o zi pentru a contesta decizia. o să facem acest lucru cât mai repede dar vom aștepta decizia de la Curtea de Apel. Am un îndemn către toți să fim pregătiți pentru proteste masive. Este o decizie arbitrară pentru care această judecătoare trebuie să facă pușcărie”, a declarat Andrei Năstase după decizia instanței.

Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău

Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău

Proteste internaționale

Decizia de invalidare a alegerilor a trezit nemulțumirea a numeroși oficiali occidentali, precum și în mediile diplomatice de la Chișinău. Președintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a declarat că este: „consternat de erodarea democrației în Republica Moldova. Numai într-o țară autoritară, puterea judecătorească poate ignora fără motiv voința poporului rezultată dintr-o alegere democratică. Este evident că alegerea lui Andrei Năstase ca primar al capitalei Republicii Moldova a fost o surpriză neplăcută pentru alianța Plahotniuc-Dodon. Împotriva voinței oamenilor, cartelul Plahotniuc-Dodon a decis să folosească sistemul de justiție controlat politic pentru a-și aduce prin ușa din spate propriul primar și să ignore complet coloana vertebrală a oricărei democrații: dreptul de vot.

Situația nu a fost niciodată mai rea ca astăzi. Este clar că alianța Plahotniuc-Dodon este capabilă de orice pentru a-și păstra controlul asupra țării. Uniunea Europeană nu poate susține sau finanța astfel de carteluri, iar PPE nu va rămâne indiferent în fața acestei situații. Republica Moldova s-a angajat prin intermediul Agendei de Asociere să îmbunătățească substanțial independența sistemului judiciar și să consolideze statul de drept. Decizia de ieri de a invalida rezultatele alegerilor și voința locuitorilor Chișinăului ridică îndoieli serioase cu privire la angajamentul autorităților moldovenești de a avansa în implementarea reformelor. PPE va sprijini cetățenii Chișinăului și Republicii Moldova în aspirațiile lor pentru un viitor prosper și pentru integrarea europeană. Facem apel la autoritățile guvernamentale să nu fie un obstacol în dorința noastră de a susține cetățenii Republicii Moldova” se mai arată în comunicat.

Fără alegeri repetate

Dacă hotărârea de marți, 19 iunie, Judecătoriei Chișinău va fi menținută și de instanțele ierarhic superioare, alegeri repetate în municipiul Chișinău nu vor mai fi organizate, deoarece a rămas mai puțin de un an până la alegerile locale generale, a comentat pentru Radio Chișinău membrul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, citat de KARADENIZ PRESS. „Alegeri în interiorul unui an până la data alegerilor generale nu se mai organizează”, a declarat Iurie Ciocan.

Totodată, el s-a referit și la prevederile art. 149 din Codul Electoral, care prevede organizarea alegerilor repetate în decurs de două săptămâni. Dar a menționat că CEC ar urma să examineze hotărârea integrală a Judecătoriei Chișinău. „Eventual, Codul prevede organizarea unor alegeri repetate, dar dacă au fost excluși ambii candidați, așa cum se vehiculează, nu ai cu cine face alegeri repetate. Dacă a fost exclus numai unul, urmează să vedem în ce condiții facem alegeri repetate. Sunt destul de multe necunoscute. Trebuie să vedem hotărârea integral ca să știm cum acționăm”, a declarat Iurie Ciocan.

De asemenea, el a precizat că mai există două căi de atac a hotărârii de ieri a Judecătoriei Chișinău prin care au fost declarate nule alegerile locale noi din municipiul Chișinău – Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. (M.B.)

Share our work
Moscova amenință Republica Moldova pe motiv de rusofobie

Moscova amenință Republica Moldova pe motiv de rusofobie

Liderul de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau rus, Vladimir Putin

Liderul de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau rus, Vladimir Putin

Federația Rusă își rezervă dreptul de a riposta la promulgarea în Republica Moldova a Legii pentru modificarea și completarea Codului audiovizualului (legea anti-propagandă), a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, transmite agenția rusă TASS, preluată de mass-media de la Chișinău. „Cu regret, constatăm că acest document discriminează deschis presa rusă și are un caracter consecvent. Aceasta este un nou atac anti-rus al majorității parlamentare. Din partea noastră, confirmând angajamentul internațional privind principiul reciprocității, ne rezervăm dreptul să întreprindem măsuri de răspuns”, a declarat Zaharova.

Amenințări dure

Zaharova a acuzat majoritatea parlamentară de la Chișinău de rusofobie și de derapaje de la normele democratice. „În acest mod, forțele rusofobe din Parlamentul Republicii Moldova au impus încă o dată poporului dorința lor, încălcând dreptul fundamental al accesului liber la informare. Aceasta indică faptul că țara se abate tot mai mult de la normele democratice, orientându-se spre practicile totalitare și anume lupta cu punctele de vedere alternative”, a mai mai spus Zaharova.

Moscova consideră că situația în cauză „necesită reacția nu doar a structurilor europene cum ar fi OSCE, dar și a reprezentanților oficiali ai Uniunii Europene. Trebuie să se pronunțe cât de perfect se încadrează această lege în valorile europene”.

Declarațiile oficialului rus au surprins o mare parte din analiștii politici de la Chișinău, având în vedere numărul mare de etnici rusolingvi care sunt deputați în Parlamentul RM.

Lege controversată

Deschide.md precizează că decretul de promulgare a Legii pentru modificarea și completarea Codului audiovizualului a fost semnat ieri 10 ianuarie, de președintele Parlamentului RM, Andrian Candu, după ce Curtea Constituțională a constatat că există circumstanțe care justifică interimatul funcției de șef al statului pentru promulgarea acesteia, este menționat într-un comunicat de presă al Parlamentului.

Astfel, în Codul audiovizualului sunt incluse noi norme prin care se asigură protecția persoanelor, societății și a statului de eventuale tentative de dezinformare sau de informare manipulatoare din exterior și neadmiterii provocărilor cu caracter mediatic îndreptate împotriva Republicii Moldova.

La fel, este prevăzută transmisia programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

Potrivit art.93 (2) din Constituția R.Moldova, Preşedintele este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărârea adoptată anterior, Preşedintele promulgă legea. Totodată, după refuzul deliberat al șefului statului de a îndeplini obligațiile constituționale de promulgare a Legii, la data de 5 ianuarie 2018,  Curtea Constituțională constatat circumstanţa care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova.

Andrian Candu, președintele Legislativului de la Chisinau, executant loial al comenzilor liderului incontestabil al Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc

Andrian Candu, președintele Legislativului de la Chisinau, executant loial al comenzilor liderului incontestabil al Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc

Dodon, ignorat de coaliția majoritară

După recentele suspendări din funcție de către Curtea Constituțională de la Chișinău a președintelui Igor Dodon, Președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a exercitat temporar interimatul funcției de Președinte al R. Moldova, a semnat decretele de numire în funcție a noilor miniștri și a promulgat legea anti-propagandă.

Noii membri ai Cabinetului de miniştri au depus miercuri  jurământul de învestire, în cadrul unei ceremonii festive la Reşedinţa de Stat. La eveniment au participat Premierul Pavel Filip și Președintele Parlamentului, Andrian Candu.  Astfel, Cabinetul de miniștri a fost completat cu doi vicepremieri: Iurie Leancă – Vicepremier pentru Integrare Europeană și Cristina Lesnic – Vicepremier pentru Reintegrare, și cinci miniștri: Chiril Gaburici – ministrul Economiei şi Infrastructurii, Svetlana Cebotari – ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Liviu Volconovici – ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Tudor Ulianovschi – ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Alexandru Tănase – ministrul Justiţiei.

Premierul Pavel Filip i-a felicitat pe noii membri ai Executivului cu prilejul învestirii în funcție, menționând că noua formulă guvernamentală se încadrează perfect în reforma administrației publice centrale și în dimensiunea tehnocrată. Pavel Filip a mai spus că deși anul 2018 nu va fi ușor, din simplu motiv că este unul electoral, are toată încrederea că noii membri ai Guvernului vor munci bine și eficient, ținându-se departe de polemicile și disputele politice, așa cum a făcut-o și până acum, pe parcursul a doi ani, Guvernul Republicii Moldova.

Potrivit Președintelui Parlamentului Andrian Candu, pentru ca statul Republica Moldova să fie altfel după anul 2018, sunt necesare trei lucruri – instituții funcționale, guvernate de legi; demnitari cu simțul datoriei și respect pentru oameni; profesioniști în funcții publice. ”Am încrederea că actuala componență a Guvernului Filip, include cele trei elemente. Remanierile făcute astăzi au adus în echipa guvernamentală persoane cu experiență, care au autoritatea necesară pentru ca normele și strategiile adoptate în speranța unei modernizări a țării, să fie implementate cu succes”, a spus președintele Legislativului RM, rudă și aliat cu liderul PDM, Vladimir Plahotniuc.  (Marian Alexandru Bâscă)

Share our work