INVESTIGAȚIE// Baștanii ambulanțelor

de | mart. 11, 2020 | Analize, R. Moldova, Turcia, UE | 0 comentarii

● Cetățenii R. Moldova vor avea de restituit un împrumut de 12 milioane de euro de la Banca Mondială în urma unui contract cu iz politic pentru livrare de 168 de ambulanțe asamblate în Turcia de companii obscure conectate la partidul AKP al președintelui turc Recep Erdogan.   ● Bugetul licitației a fost majorat după ce […]

Fostul premier al R. Moldova, Pavel Filip, la recepția primului lot de ambulanțe din Turcia, 27 noiembrie 2018.

● Cetățenii R. Moldova vor avea de restituit un împrumut de 12 milioane de euro de la Banca Mondială în urma unui contract cu iz politic pentru livrare de 168 de ambulanțe asamblate în Turcia de companii obscure conectate la partidul AKP al președintelui turc Recep Erdogan.  

● Bugetul licitației a fost majorat după ce au fost introduse în caietul de sarcini ambulanțe cu tracțiune 4×4 și o cantitate exagerată de consumabile de calitate proastă în valoare de circa 2 milioane de lei. 

● Licitația a fost declanșată la trei săptămâni după deportarea ilegală a șapte profesori turci din R. Moldova în septembrie 2018.

Guvernul R. Moldova a semnat, la 12 iulie 2018, un Acord de Împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), în valoare de 12 milioane de euro, pentru procurarea unui lot de 168 de ambulanțe pentru Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). În baza acestui credit urmau să fie achiziționate 133 de ambulanțe de tip B (ambulanțe de prim-ajutor) și 35 de ambulanțe C (ambulanțe pentru terapie intensivă). Mașinile trebuiau procurate în baza unei licitații internaționale, în conformitate cu standardele de procurări ale CEB.

CNAMUP a estimat că sistemul de sănătate are nevoie de 450 de ambulanțe. Până atunci, pentru modernizarea parcului de autosanitare, în 2018, Guvernul a alocat 51 de milioane de lei din buget pentru procurarea a 69 de ambulanțe de producție rusească „Sobol” (B). Ulterior, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, executivul a alocat alte 55 de milioane de lei pentru achiziționarea a 36 de ambulanțe „Mercedes” (B).

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la indicația Guvernului  Pavel Flip, a format la 13 martie 2018 un grup de lucru pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziția lotului de ambulanțe. După ce au fost elaborate specificațiile tehnice, Centrul de Achiziții și Procurări Centralizate în Sănătate (CAPCS) s-a ocupat de organizarea licitației.

Numai că, după realizarea caietului de sarcini, directorul CAPCS, Ion Antoci, și directorul CNAMUP, Boris Golovin, ar fi introdus alte date tehnice față de cele aprobate de grupul de lucru al Ministerului Sănătății, conform unui raport al fostului secretar de Stat, Boris Gîlca.

Cele două instituții, precizează Gîlca, au solicitat ambulanțe cu motor Diesel și tracțiune (tracțiune integrală), 4×4. Acest fapt a dus, în opinia fostului secretar de stat, la creșterea bugetului pentru licitație. Grupul de lucru format de minister solicitase ambulanțe cu motor pe benzină, cu tracțiune 4×2, pentru a reduce costurile.

Într-un final, după modificările introduse de Antoci și Golovin, s-a stabilit că CNAMUP are nevoie de 43 de ambulanțe B 1 4×4; 90 de ambulanțe B2 4×2; 5 ambulanțe C1 4×4 și 30 de ambulanțe C2 4×2.

În același timp, caietul de sarcini prevedea o cantitate exagerată de consumabile și echipament medical minor. O echipă a Ministerului Sănătății a făcut un calcul al materialelor incluse suplimentar în caietul de sarcini și a stabilit că, într-adevăr, consumabilele au crescut considerabil prețul ambulanțelor.

Suma estimativă minimă cu care a fost majorat, artificial și neargumentat, costul total al contractului este de 1.995.784 de lei, potrivit unui demers al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale către Centrul Național Anticorupție.

„Mi s-a părut o glumă la început la cât ar putea să tragă niște seringi, niște fluturași din tifon și de bumbac. Au ajuns la aproape 2 milioane de lei”, a precizat fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco.

La rândul său, directorul CNAMUP, Boris Golovin, ne-a declarat că achiziția celor 168 de ambulanțe ar fi doar competența CAPCS și că instituția pe care o administrează nu ar avea nimic în comun cu această licitație. „Tot ce ține de procurări, [adresați-vă] la ei. Noi primim deja marfa”.

Directorul CNAMUP a refuzat să vorbească despre observațiile fostului secretar de stat Gîlca pentru că l-am fi contactat „la telefonul său personal”. El ne-a invitat să îi trimitem o scrisoare oficială și el ne va răspunde, „dacă va găsi de cuviință”.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au expediat în mai multe rânduri întrebările adresate lui Boris Golovin, însă fie că acestea, mai întâi, nu ar ajuns la responsabilul de comunicare cu presa din cauza nu funcționează poșta electronică a instituției, fie că ar trebui să mai așteptăm.

Din nouă companii, și-au depus oferta doar două turcești

Licitația pentru procurarea ambulanțelor a fost organizată de CAPCS. Anunțul a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE pentru licitații. Ca rezultat, și-au manifestat interesul opt companii – DAAC-Auto SRL (Republica Moldova); On’s Industry Germany E.k. (Germania), Bergadana Advanced car solutions (Spania); Auto-Form Spolka z Ograniczona Odpowiedzianalnoscia i wspolnik Spolka Komandytowa (Polonia); Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia); Avtospetsprom Ltd (Ucraina); AMZ-Kutno S.A. (Polonia); Eyecon Medical SRL (Republica Moldova); EMS Mobil Sistemler AS (Turcia).

În pofida numărului important de companii interesate, și-au trimis ofertele până la data-limită – 24 septembrie 2018 – doar Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia) și EMS Mobil Sistemler (Turcia). CAPCS a respins oferta celei din urmă din cauză că a fost trimisă peste termenul-limită stabilit, 24 septembrie 2018, ora 14:00.

„De fapt, oferta a fost trimisă cu o întârziere de doar zece minute”, ne-a declarat fosta ministră Nemerenco.

Conform bazei internaționale de date Orbis, consultată de reporterii CIJM, compania EMS Mobil Sistemler se bucură de rezultate financiare și un număr de angajați net superior Das Ambulans. Contactați de către reporterii CIJM, reprezentații EMS Mobil Sistemler ne-au declarat că, la acel moment, responsabilii pentru licitație în Moldova au suspectat o „tentativă de fraudare”.

„Zvonul a fost atunci că licitația din R. Moldova a fost trucată. Cel puțin, așa s-a vorbit la noi în firmă, nu știu mai multe detalii. Și pe noi ne-a surprins decizia din R. Moldova”, ne-a spus telefonic un reprezentant al companiei oferta căreia a fost respinsă.

EMS Sistemler este o societate de reputație internațională care operează în Turcia, Germania, Emiratele Arabe Unite și SUA. Compania a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de circa 36 de milioane de dolari conform documentelor consultate de reporterii CIJM.

Cu toate acestea, contractul a fost câștigat de compania Das Ambulans și Gizerler, dealerul Ford din orașul Adana.

Salvări de campanie

Aceste 168 de ambulanțe sunt al doilea lot de autosanitare achiziționate de la Das Ambulans. Primul lot au fost cele 36 de Mercedesuri luate în campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019.

Ex-premierul Pavel Filip verifică interiorul ambulanțelor cumpărate de la Das Ambulans, Adana, Turcia

Prezentate cu mare pompă în Piața Marii Adunări Naționale, în noiembrie 2018, Mercedesurile asamblate de Das Ambulans au multe probleme tehnice în special la sistemul de electricitate, probleme semnalate în mai multe rânduri producătorului.

„Aceste mașini au fost pur și simplu reutilate pe baza unor caroserii standard. Saloanele de microbuze de marfă au fost reutilate în compartimente pentru pacienți, gen ambulanțe. În consecință, la unele mașini a ieșit din funcțiune partea electrică, sistemul de încălzire a salonului sau cel de aer condiționat. În unele ambulanțe, echipamentele instalate în salon cădeau din mers”, a subliniat Boris Gîlca.

Reprezentantul Das Ambulans în Moldova, Victor Maxim, a recunoscut problemele tehnice, doar că „toate au fost înlăturate”. „Au venit chiar reprezentanți din Turcia, nu o singură dată, ci de vreo trei–patru ori. Aceste probleme ne ajută să adaptăm serviciile noastre la condițiile din R. Moldova.”

În asemenea condiții, la 16 aprilie 2019, Das Ambulans a semnat contractul cu CAPCS și CNAMUP. Potrivit documentelor intrate în posesia Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), acționarul majoritar al DAS Ambulans este Ibrahim Dolek, cetățean turc. Ca obiect de activitate, societatea acestuia oferă servicii de transport, încărcare, depozitare și, în cele din urmă, de ambulanță. Potrivit bazei de date Orbis, Das Ambulans a fost înființată în 2011, dar și acum site-ul său este în construcție.

De cealaltă parte, Victor Maxim, referindu-se la experiența Das Ambulans în asamblarea ambulanțelor, a spus că firma produce asemenea vehicule „de peste 50 de ani”.

Conexiunile cu partidul președintelui Erdogan

Proprietarul firmei Das Ambulans, Dolek, a candidat în 2015 la un fotoliu de deputat în parlamentul turc în provincia Adana din partea AKP-ului, dar nu a fost ales. Același lucru s-a întâmplat și în 2018. Pe pagina sa de Facebook, în noiembrie 2018, Dolek se mândrea că societatea sa a început să introducă ambulanțe „pe piața europeană”, în R. Moldova, distribuind o știre publicată de Publika TV.

Ibrahim Dolek, patronul Das Ambulans

Pe contul său de Twitter, Dolek se prezintă în calitate de om politic din partea AKP în regiunea Adana din sudul Turciei.

Toată afacerea s-ar fi făcut cu intermedierea consulului onorific al R. Moldova la Bursa, Serkan Yazici. Ca și Ibrahim Dolek, patronul firmei câștigătoare a licitației pentru livrarea de ambulanțe în Moldova, Serkan Yazici este un fervent activist politic din partea AKP și apare pe paginile sale de pe rețelele de socializare și în diverse ipostaze alături de președintele Recep Erdogan. Prin urmare, Dolek și Yazici sunt colegi de partid în AKP.

Yazici are o relație apropiată cu fostul ministrul al Economiei în guvernul Filip, Chiril Gaburici. Pe 6 octombrie 2018, acesta a fost prezent pe șantierul unde se construiește Arena Chișinău și s-a pozat cu Gaburici.

Cu o zi înainte, pe 5 octombrie 2018, fostul ministrul Afacerilor Externe din cabinetul Filip, Tudor Ulianovschi, l-a premiat pe Yazici pentru activitatea sa de dezvoltare a relațiilor turco-moldovenești.

Conform biografiei sale, Yazici a candidat la postul de primar al districtului Marmaris din provincia Mugla la alegerilor locale din 31 martie 2019 din partea AKP-ului lui Erdogan, dar a pierdut.

Consulul Onorific al Republicii Moldova la Bursa, Serkan Yazici, alături de foștii miniștri Ulianovschi și Gaburici

Yazici a declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că nu știe nimic despre contractul privind livrarea de ambulanțe. „Este prima dată când aud de el [de contract]”, ne-a spus el. Și reprezentantul Das Ambulans, Victor Maxim, a infirmat faptul că afacerea ar fi fost intermediată de Yazici.

Asamblare „artizanală” la Adana

La două luni de la semnarea contractului cu autoritățile moldovenești, Das Ambulans a pregătit două modele de ambulanță – de tip B și C – pentru a fi verificate de grup de experți din Moldova. Modele au fost examinate la 27–29 iunie 2019 de către secretarul general de Stat la Ministerul Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, Boris Gîlca, șeful Catedrei Urgențe Medicale a Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Gheorghe Ciobanu, un angajat al aceleiași catedre, Sergiu Moșneguțu, un consultant juridic al CAPCS, Sergiu Baltă, și șeful Departamentului auto al CNAMUP, Ion Sert.

Atelierul Das Ambulans din Adana. „Asamblarea ambulanțelor are loc în condiții artizanale”, ne-a relatat fostul secretar de stat, Boris Gîlca

Grupul de experți a verificat mai întâi echipamentul medical care urma să intre în dotarea autosanitarelor. Conform aceluiași raport prezentat de fostul secretar de Stat, Boris Gîlca, 74% din echipament era de producție turcească, iar restul 24% – de producție chineză. Doar câte un echipament din listă era de producție coreeană, portugheză și italiană.

„Cele mai valoroase echipamente – aparatul de ventilare, electrocardiograful și monitorul pentru monitorizarea funcțiilor vitale – erau de producție chinezească ce nu satisfac cerințele serviciului de urgență atât după parametrii tehnici, cât și după calitatea dubioasă a acestora”, indica secretarul în raport.

Totodată, experții au verificat „o mulțime de consumabile și echipamente de îngrijiri curente – catetere, seringi, mănuși, plapume, cearsafuri, colectoare de urină, tifon etc.” Aceste materiale nu trebuiau să fie obiectul licitației deoarece sunt procurate centralizat de către CAPCS. Includerea acestor materiale în caietul de sarcini a dus la creșterea artificială a prețului autosanitarelor.

Conform unor acte ale CNAMUP, pentru consumabile, echipamente, inclusiv medicamente, în bugetul acestei instituții pentru 2018 au fost prevăzuți 11.220.000 de lei, iar pentru 2019 – 8.500.000 de lei, la care s-a adăugat un sold rămas din 2018 în valoare de 4.900.000 de lei.

În pofida problemelor semnalate, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, ne-a relatat că ambasadorul turc la Chișinău, Gurol Sokmensuer, a adus în discuție de mai multe ori subiectul livrărilor de ambulanțe din Turcia.

În plus, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a primit o scrisoare oficială de la Ministerul Comerțului din Turcia, prin intermediul Ambasadei Turciei la Chișinău, în care insista ca autoritățile moldovenești să nu mai ceară anularea contractului cu probleme privind livrarea de ambulanțe.

Autoritățile turce explicau faptul că Das Ambulans ar avea pierderi mari în cazul deciziei de anulare a contractului. Eventualele probleme tehnice ar putea să fie reparate și că nu ar fi nevoie de rezilierea contractului. Oficialii turci au solicitat omologilor lor de la Chișinău să își explice dorința de anulare a contractelor.

Chinezării la suprapreț

Echipamentul medical minor și consumabilele pentru ambulanțele asamblate de Das Ambulans au fost livrate de altă companie turcească – ARI Medical din Istanbul. Aparatele medicale urmau să fie montate în microbuze de mecanicii DAS Ambulans. Potrivit bazei de date Orbis, ARI Medical este o firmă fondată în 2017, cu doar 20 de angajați, cu activitate import-export.

„Sigur că această companie nu produce nimic, o firmă care cumpără și vinde consumabile de foarte proastă calitate. În Republica Moldova, avem consumabile de o mult mai bună calitate”, a spus Boris Gîlca.

Deși nu a vrut să comenteze detaliul legat de consumabile, reprezentantul Das Ambulans în Moldova ne-a spus că Ministerul Sănătății și CNAMUP au fost cele care au elaborat caietul de sarcini. Totodată, el a recunoscut că „nu prea există o asemenea practică în care să existe atâtea consumabile, dar noi [Das Ambulans] le-am respectat”.

Pe de altă parte, Maxim a estimat că această cantitate consumabile – de circa 2 milioane de lei, cat cât cheltuiește CNAMUP pentru dotarea ambulanțelor pentru luni – „nu ar fi extraordinar de mare”. „Consumabilele sunt prevăzute pentru cinci–zece ieșiri de urgență”.

„Din câte știu, CNAMUP a solicitat această cantitate de consumabile pentru ca imediat ce ambulanțele ajung în Moldova, să fie puse în folosință, să nu mai aștepte una–două–trei săptămâni pentru a organiza licitații, pentru a primi consumabile etc.”

Reiterăm că Golovin a ne-a spus că CNAMUP nu a fost implicată în elaborarea caietului de sarcini.

După verificarea celor două modele de ambulanțe Ford Transit, experții moldoveni au tras concluzia că Das Ambulans și Gizerler nu dețin certificate pentru asamblarea ambulanțelor.

De partea cealaltă, Victor Maxim ne-a declarat că „toate licențele și certificatele au fost prezentate în cadrul licitației”. „În plus, eu le-am trimis domnului Gîlca și doamnei Nemerenco tot pachetul de documente”, a insistat el.

În același timp, sublinia fostul secretar de stat în raportul prezentat după vizita în Turcia, livrarea și asamblarea de cartel, pe părți (Das Ambulans, Gizerler și ARI Medical), a echipamentului sunt considerate „lucrări neautorizate și necertificate”. În consecință, luând în considerație „brand-ul auto, modalitățile de asamblare, dotare și calitatea echipamentului propus”, autorul raportului a estimat că prețurile ambulanțelor sunt exagerate.

„Împrumutul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 12 milioane de euro impune, prin definiție, procurarea unor ambulanțe de calitate care vor servi pacienții pe termen lung. Doar astfel poate să fie justificat acest împrumut pe care îl va întoarce Guvernul cu dobândă.”

Boris Gîlca a solicitat inițierea consultărilor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru rezilierea contractului cu compania DAS Ambulans / Gizerler din Turcia și organizarea unei noi licitații internaționale transparente pentru procurarea ambulanțelor.

În același timp, el dispus demararea unei anchete în cazul acestui tender „cu date plauzibile de licitație trucată”.

În plus, la 7 noiembrie 2019, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, a remis o notă Centrului Național Anticorupție (CNA) în care a indicat valoarea pierderilor provocate de includerea în caietul de sarcini a specificațiilor mașinilor și a consumabilelor care contravin standardelor de dotare a ambulanțelor – 1. 995.784 de lei. În același timp, ministra a solicitat CNA să investigheze elaborarea datelor tehnice pentru autosanitare.

La patru luni, în februarie 2020, CNA a comunicat Centrului de Investigații Jurnalistice că organul de urmărire penală a „constatat lipsa temeiurilor pentru pornirea urmăririi penale și a înaintat Procuraturii Anticorupție un raport prin care a propus neînceperea urmăririi penale”.

Actualul director al CNAMUP, Boris Golovin, a fost reținut la 15 octombrie 2019 pentru că ar fi prejudiciat statul cu 2 milioane de lei în urma altui contract de achiziții a 69 de ambulanțe de producție rusească, Sobol.  Drept urmare, la 10 octombrie același an, el a fost suspendat din funcția de director al CNAMP.

În timpul perioadei de arest, șefului CNAMUP i s-a făcut rău și a solicitat oamenilor legii să fie chemată o ambulanță a unei companii private, și nu una de stat, de la instituția pe care o conduce de cinci ani de zile.

Pe 7 decembrie 2019, Golovin a fost reinstalat în fruntea CNAMUP, după ce a atacat în instanță ordinul Ministerului Sănătății privind suspendarea sa.

Autori: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca, reporteri CIJM

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *