de Anatol Terzi | iun. 11, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Incidentele de la finele lunii aprilie de la Varnita, nu au fost unele intamplatoare. Liderul separatist de la Tiraspol Evgheni sevciuk a semnat marti legea privind ‘hotarul de stat al Republicii Moldovenesti Nistrene’, care include in componenta regiunii si satul Varnita, amplasat in dreapta Nistrului si care este controlat de autoritatile de la Chisinau. Potrivit legii, Transnistria demarcheaza hotarul in mod unilateral cat timp nu va ajunge la un consens cu vecinii sai pentru a semna acordurile internationale necesare, potrivit agentiei ruse Novii Reghion. Legea ar urma sa intre in vigoare la 14 zile dupa ce va fi publicata in mod oficial. Autoritatile de la Chisinau au anuntat ca vor prezenta ulterior o declaratie oficiala. Totusi, premierul Iurie Leanca a declarat presei ca decizia Tiraspolului de a incerca sa includa si satul Varnita din dreapta Nistrului este contraproductiva. ‘Aceasta decizie sub nicio forma nu se inscrie in eforturile pe care le-a intreprins Chisinaul in ultimii ani pentru a identifica o zona de confort si de incredere intre cele doua maluri si in mod special intre cetatenii de pe cele doua maluri ale Nistrului’, a declarat Leanca. La randul sau, prim-vicepremierul Republicii Moldova responsabil de Reintegrare, Eugen Carpov, a declarat: „Nu se poate ca Varnita sa treaca sub auspiciile transnistrene; este un sat controlat in totalitate de catre autoritatile constitutionale. Vom avea consultari cu toate institutiile implicate”.
de Razvan Iorga | iun. 11, 2013 | Caucaz, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia turca a transmis o nota oficiala de protest Vaticanului dupa ce papa Francisc a afirmat recent ca uciderea armenilor in timpul primului razboi mondial a fost ”primul genocid al secolului XX”, informeaza sedmita.ru. Guvernul turc ”si-a exprimat dezamagirea” in legatura cu afirmatiile suveranului pontif, transmitand nemultumirea sa Vaticanului prin reprezentantii diplomatici la Ankara si Roma, relateaza cotidianului turc Hurriyet. Papa a facut referire la genocidul armean in timpul intalnirii din 3 iunie avute cu patriarhul Nerses Bedros al XIX-lea al Ciliciei, capul Bisericii Catolice Armene. Nu este pentru prima data cand Francisc recunoaste genocidul armean. in urma cu cativa ani, pe cand era arhiepiscop de Buenos Aires, el a calificat uciderea si trimiterea in exil a milioane de armeni drept ”cea mai mare crima a Imperiului Otoman impotriva poporului armean si a intregii umanitati”. In aprilie a.c. s-au implinit 98 de ani de la masacrele comise impotriva armenilor in timpul Imperiului Otoman. Armenia incearca de multi ani recunoasterea si condamnarea internationala a genocidului. Pana acum, mai multe tari au recunoscut oficial crimele comise impotriva armenilor intre 1915 si 1917, precum Belgia, Canada, Polonia, Rusia, Elvetia, Franta. Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987. Turcia nu accepta insa ca evenimentele tragice ce au avut loc la inceputul secolului trecut in estul Anatoliei sa fie catalogate drept genocid, Ankara vorbind de represalii impotriva unui popor care s-a aliat cu „dusmanul rus” in primul razboi mondial. Totodata, Ankara sustine ca cifra de 1,5 milioane este exagerata si ca numarul victimelor este de ordinul zecilor de mii.
de Natalia Ciobanu | iun. 11, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, obiectiv strategic al UE
Săptămâna trecută în presa de la Kiev au apărut mai multe informații despre o posibilă înțelegere dintre președintele ucrainean Viktor Ianukovici cu funcționari occidentali privind eliberarea din detenție a fostului premier Iulia Timoșenko. Acest pas i-ar putea garanta Guvernului de la Kiev semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE în acest an.
Speculatiile despre scenariul eliberării Iuliei Timoșenko au apărut după ce fostul președinte polonez Alexander Kvasnevski, raportor în Parlamentul European pentru Ucraina, a lăsat să se înțeleagă că până la sfârșitul lunii septembrie principalele probleme care periclitează în prezent semnarea acordului de asociere dintre Ucraina și UE vor fi soluționate.
Conditii europene
Potrivit socialistului polonez, UE a identificat trei condiții pentru semnarea acordului de asociere cu Ucraina: reforma sistemului judiciar, cea a sistemului electoral și soluționarea cazului Timoșenko. „Se pare că până la sfârșitul lunii septembrie va fi găsit un consens pe aceste trei probleme, iar UE se va convinge că există premise pentru semnarea Acordului de asociere cu Ucraina”, a subliniat Kvasnevski. Europarlamentarul a mai remaract că există și șansa eliberării din detenție a fostului premier Iulia Timoșenko tot până la sfârșitul lunii septembrie 2013. Fostul președinte polonez a mai adăugat că reprezentanții Parlamentului European s-au angajat să nu analizeze în public problema Timoșenko, pentru a nu afecta procesul de negocieri.
Reabilitare politica
In acest context, informația despre eliberarea Iuliei Timoșenko și mutarea acesteia peste hotare a fost confirmată și de opoziția parlamentara de la Kiev. „Este discutată varianta plecării Iuliei Timoșenko din țară”, a declarat deputatul din opoziție Andrei Pavlovskii. „Iulia Timoșenko are nevoie de o reabilitare politică și juridică. Cred că trebuie să facem tot posibilul pentru a o elibera din mâinile lui Ianukovici. Este mai bună varianta tratamentului peste hotare, decât în inchisoare”, a spus parlamentarul ucrainean.
Reamintim că medicii de la clinica germană Charite au atenționat de mai multe ori că starea de sănătate a Iuliei Timoșenko este precară, iar autoritățile germane au declarat că o așteaptă pe Timoșenko la Berlin.
La randul sau, analistul politic Valerii Cialîi afirmă că planul scoaterii Iuliei Timoșenko din țară a fost coordonat dintre Occident și Ianukovici. Cialîi consideră că varianta optimiă ar fi revizuirea dosarului penal al fostului premier, dar acest lucru nu este posibil din cauza realității politice.
Mai aproape de Acord
Întâmăplător sau nu, tot săptămâna trecută avocatul lui Timoșenko, Serghei Vlasenko, a declarat că procurorii au „înghețat” dosarul în care fosta șefă de Guvern de la Kiev este bănuită de asasinarea unui deputat din Donețk în anii 90.Unii analiști spun că și de această dată poate fi vorba despre o înțelegere dintre Ianukovici și cancelariile occidentale.
În acest fel, eliberarea Iuliei Timoșenko de după gratii ar putea spori șansele semnării acordului de Asociere dintre Ucraina și UE la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie 2013.
Totodata, asocierea nu poate fi periclitată de momorandumul privind colaborarea dintre Ucraina și Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, negociat recent dintre Ianukovici și președinții celor trei state, atât timp cât Kievul a promis că va discuta transparent cu partenerii din est, fără să încurce dialogului cu UE.
Declaratii americane
Pe fundalul acestui dezgheț în dialogul ucraino-european, au fost făcute și câteva declarații de peste ocean. Mai mulți analiști și lideri de opinie din SUA au menționat că UE greșește atunci când condiționează semnarea Acordului de asociere cu eliberarea Iuliei Timoșenko.
Colaboratorul științific al Consiliului Euro-Atlantic din SUA, Adrian Karatnițkii, consideră că Ianukovici face un joc balansând cerințele UE cu cele ale politicii ucrainene interne și speră că UE va fi cea care va ceda prima. Potrivit lui Karatnițkii, Viktor Ianukovici nu va fi de acord niciodată cu aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală. „În aceatsă organizație toate principiile sunt stabilite de Rusia. Ucraina nu va fi de acord cu limitarea suveranității sale. Pe de altă parte, oligarhii ucraineni sunt împotrivă, pentru că sunt îngrijorați de capitalul rusesc și comportamentul oligarhilor ruși”, a subliniat Karatnițkii.
Sursele citate mai considera ca toate aceste declarații arată că există un progres în dialogul dintre Ucraina și UE, care ar putea duce la semnarea acordului de asociere la summit-ul de la Vilnius. Ucraina va trece prin câteva luni de zile agitate, pentru că atât UE, cât și Rusia vor face presiuni pentru a obține un rezultat. Astfel, Ucraina va face niște pași care fie o vor ruina, fie o vor face mai puternică.
de Razvan Iorga | iun. 10, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat duminica seara, la Ankara, ca rabdarea guvernului sau are limite, referindu-se la protestatarii din mai multe orase ale tarii, care de 10 zile ii solicita demisia, relateaza AFP si EFE. ”Vom avea rabdare, suntem mereu rabdatori, dar aceasta rabdare a noastra are limitele ei. Nu vom da socoteala grupurilor marginale, ci in fata natiunii; natiunea ne-a adus la putere si ea este singura care ne-o poate lua”, a declarat Erdogan la sosirea pe aeroportul din Ankara, in fata catorva mii de simpatizanti care scandau ”Turcia este mandra de tine!”. Erdogan a adaugat ca Turcia trebuie ”sa aleaga calea Ankarei si nu pe a celor care seamana dezordine” si i-a calificat drept ”jefuitori” pe manifestanti. Recep Tayyip Erdogan a reluat indemnul adresat anterior in cursul zilei alegatorilor sai din Adana (sudul Turciei) de a le da ‘o lectie’ manifestantilor la viitoarele alegeri locale din martie 2014. ”Au mai ramas doar sapte luni pana la alegerile locale. Vreau sa le dati acestor oameni o prima lectie prin mijloace democratice, la urnele de vot”, a spus Erdogan adresandu-se sustinatorilor formatiunii sale politice, Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP). Manifestantii turci ramaneau hotarati sa protesteze luni, in cea de-a 11-a zi de mobilizare antiguvernamentala, in pofida amenintarilor premierului Recep Tayyip Erdogan.
de Razvan Iorga | iun. 10, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca patrunde activ in zona Balcanilor, rusii de la Gazprom incep sa renunte la anumite afaceri in fata unor competitori din zona Marii Caspice. Gazprom nu a depus o oferta ferma de preluare a distribuitorului elen de gaze DEPA, pana la termenul limita care a expirat luni, in timp ce pentru operatorul retelei de gaze DESFA singura oferta a venit din partea grupului SOCAR din Azerbaidjan, potrivit unor surse citate de mass-media de la Atena. Grupul rus ar fi urmat sa fie singurul ofertant pentru DEPA, dar Gazprom nu a depus o oferta ferma din cauza unui dezacord legat de pretul la care ar fi urmat sa fie livrate gaze populatiei. Grecia plateste in prezent pentru gazele importate din Rusia cu 30% peste pretul mediu de la nivelul Uniunii Europene, iar guvernul de la Atena spera sa obtina un pret mai mic. Singura companie care a concurat Gazprom pentru preluarea DEPA este M&M Gas, companie mixta intre companiile elene Motor Oil si Mytilineos, dar potrivit unor surse nici M&M nu a depus o oferta pana la termenul limita. Gazprom a facut o oferta preliminara de 900 de milioane de euro pentru DEPA, iar M&M de 550 de milioane de euro. Incapacitatea de a atrage o oferta pentru DEPA este stanjenitoare pentru guvernul elen, care a prelungit termenul limita de depunere pentru Gazprom. in cazul DESFA, o alta companie din Rusia, Sintez, si-ar fi retras interesul, potrivit unor informatii, astfel ca singurul ofertant a ramas SOCAR. Cele doua companii din sectorul gazelor erau considerate „bijuteriile coroanei” pentru programul ambitios de privatizari al Greciei. De la primul program de salvare, din 2010, Grecia nu a reusit sa respecte tintele de privatizari si a redus modificat initial de a obtine 50 de miliarde de euro din vanzari de active pana la sfarsitul deceniului. In prezent, guvernul vrea sa obtina din privatizari 11,1 miliarde de euro pana la sfarsitul lui 2016, 25 de miliarde de euro pana in 2020 si 50 de miliarde de euro intr-o perioada nespecificata.
