de Razvan Iorga | apr. 7, 2015 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Mai multi lideri de organizatii, comunitati minoritare si politicieni au participat luni la crearea asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, un organism ce are ca scop „apararea intereselor comunitatilor nationale din Basarabia (regiunea Odesa, n.red). La reuniune au participat aproximativ 100 de delegati, printre care s-au numarat membri ai consiliilor locale din regiunea Odesa, activisti civici si jurnalisti, precum si presedintele aripii de tineret a partidului nationalist bulgar „Ataka”, Sviatoslav Proinov, liderul partidului pro-rus „Patriotii Moldovei”, Mihail Garbuz, fostul parlamentar din Republica Moldova, Grigori Petrenco si altii. „Rada Basarabiei”, organizatie care reuneste ce a fost creata luni, va avea in componente membri din sapte comunitati precum bulgarii, gagauzii, rusii, ucrainenii, tiganii, moldovenii si polonezii. Presedinte a fost ales Dmitri Zatuliveter, care mai este si presedintele Uniunii Transnistrenilor din Ucraina. Noua organizatie va avea 21 de membri, cate trei pentru fiecare din comunitatile nationale amintite mai inainte. Structura isi pune drept obiectiv ca Basarabiei sa-i fie acordat statut de autonomie national-culturala si toti participantii au legatura directa cu Moscova sau militeaza pentru o apropiere de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova.
Autodeteminarea ca metoda de santaj politic
Tot luni a fost lansat si un manifest in care se precizeaza scopurile nou-infiintatei organizatii. „Activand in baza Constitutiei actuale si a legii ucrainene, Rada Populara a Basarabiei vine cu initiativa de a dezvolta multidirectional regiunea, a limbilor nationale, educatiei, culturii si identitatii. Rada Populara a Basarabiei va deveni o platforma pentru uniunea comunitatilor nationale, intensificarea dialogului intre acestea, dar si pentru intarirea pacii si intelegerii in regiune. Analiza situatiei regionale demonstreaza ca Basarabia sufera din cauza crizei social-economice, somajului si din cauza distrugerii infrastructurii sovietice”, se precizeaza in manifest. in discursul sau, liderul asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, Dmitri Zatuliviter, a remarcat ca misiunea sa este ca „Basarabia sa obtina statut de autonomie national-culturala”. „Oamenii nostri trebuie sa fie reprezentati corespunzator in viata politica si economica a Ucrainei, comunitatile noastre trebuie sa influenteze deciziile care ne vizeaza regiunea” , a afirmat Zatuliveter. In plus, „basarabenii” ameninta ca, in cazul aderarii Ucrainei la NATO, comunitatea isi rezerva „dreptul la autodeterminare a Basarabiei”, relateaza Radio Chisinau.
de Razvan Iorga | apr. 6, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Pe 6 aprilie 2014, militantii prorusi din estul Ucrainei aveau sa ocupe prin forta sediile administratiei regionale de la Donetk si serviciilor secrete din Lugansk, in estul Ucrainei. Ca urmare a acestei actiuni, confruntarea dintre acestia si fortele guvernamentale ale Kievului s-a transformat treptat intr-un razboi in toata regula, ce va implica de partea separatistilor si trupele speciale ale Federatiei Ruse. Acesti rebeli se opun prooccidentalilor care au preluat puterea la Kiev in urma manifestatiilor ce au condus la indepartarea de la putere a presedintelui prorus Viktor Ianukovici. Ostili apropierii de Uniunea Europeana (UE) si Alianta Nord-Atlantica, dorita de catre noile autoritati, ei afirma ca rusofonii din estul tarii sunt amenintati de „junta fascista” aflata la putere la Kiev. In circa un an de zile, razboiul a facut 6.000 de victime si a produs plecarea a sute de mii de oameni din aceste regiuni estice. Pe 15 aprilie 2014, presedintele rus Vladimir Putin avertizeaza ca Ucraina este “in pragul razboiului civil”. Kievul lanseaza la jumatatea lui aprilie o „operatiune antiterorista” cu scopul de a recuceri teritoriile pierdute. Primele confruntari sangeroase au loc pe 26 mai, pe aeroportul din Donetk. La Moscova, Vladimir Putin cere „incetarea imediata a operatiunii punitive” a Kievului. Putin cate putin razboiul se extinde in est, unde separatistii castiga teren in fata unei armate ucrainene dezorganizate. Kievul si NATO denunta venirea masiva din Rusia a unor unitati combatante, de blindate si tunuri, care trec frontiera, in parte controlata de catre rebeli. Moscova dezminte, recunoscand doar ca voluntari rusi lupta alaturi de rebeli. La 17 iulie, un Boeing malaysian este doborat intr-o zona devastata de lupte. Beligerantii arunca vina unul pe celalalt pentru drama soldata cu 298 de morti. Europenii decid, atunci, sa adopte, alaturi de Statele Unite, sanctiuni impotriva Moscovei, acuzata implicit ca a furnizat racheta cu care rebelii ar fi doborat avionul. insa la sfarsitul lui august separatistii lanseaza, la randul lor, un contraatac. Ei slabesc latul din jurul Donetkului si Luganskului, ameninta Mariupolul si infrang usturator Ucraina la Ilovaisk, unde peste 360 de militari guvernamentali sunt ucisi, iar alti 180 sunt dati disparuti.
Armistitiu fragil
Dupa luni de eforturi diplomatice zadarnice, Kievul si separatistii semneaza, in septembrie, la Minsk, un acord care prevede un armistitiu si traseaza liniile mari ale unei solutionari politice a conflictului, cu o autonomie sporita pentru regiunile rebele. Insa armistitiul nu dureaza mult timp, iar confruntarile violente continua, in special la aeroportul Donetk, care cade, la sfarsitul lui ianuarie, sub controlul rebelilor, dupa noua luni de lupte. Iin februarie, François Hollande si Angela Merkel ii conving pe Vladimir Putin si Petro Porosenko sa-si reafirme sustinerea fata de acordurile de la Minsk, iar un nou armistitiu este proclamat. Pe 18, februarie trupele ucrainene cedeaza rebelilor prorusi orasul Dabeltevo, considerat un punct strategic intre Donetk si Lugansk. De atunci, linia frontului este inghetata, iar armistitiul este in general respectat, cu toate ca mai au loc ciociniri izolate.
de Anatol Terzi | apr. 3, 2015 | Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a criticat Kievul pentru tensioneaza situatia la granita dintre moldova si Ucraina pe segmentul transnistrean, potrivit novostipmr.com. „Ucraina tensioneaza situatia la granita cu regiunea transnistreana”, a scris Rogozin pe o retea de socializare. Reactia lui Rogozin vine dupa ce , la 31 martie un cetatean din regiunea transnistreana a fost ranit de catre un granicer ucrainean in timp ce incerca sa treaca ilegal granita moldo-ucraineana pe segmentul transnistrean. In aceste zile, liderul de la Tiraspol, Evgheni sevciuk, se afla la Moscova si a avut o intrevedere cu vicepremierul rus Dmitrii Rogozin. Cei doi au discutat despre situatia social-economica a regiunii. in urma acestei intrevederi, Dmitrii Rogozin a dat mai multe insarcinari structurilor care i se supun. Sevciuk a plecat la Moscova a doua zi dupa incendentul de la granita cu Ucraina.
de Razvan Iorga | apr. 3, 2015 | Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Diplomatia turca anunta ca va trimite emisari in peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat anul trecut de Rusia, pentru a se interesa de conditiile in care traiesc etnicii tatari din aceasta regiune. Anuntul a fost facut joi de catre ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, prezent la Chisinau. seful diplomatiei turce a facut acest anunt in contextul incetarii emisiei postului in limba tatara ATR. „Din pacate, autoritatile din Crimeea au refuzat prelungirea licentei de transmisie a postului tatar ATR si acesta a fost nevoit sa-si incete activitatea. Suntem profund ingrijorati in legatura cu aceasta situatie. Presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a discutat subiectul cu omologul sau rus Vladimir Putin. Am format o delegatie care va examina situatia drepturilor omului in peninsula. Speram ca vom reusi in curand sa solutionam aceasta problema impreuna cu prietenii nostri din Rusia, al doilea partener economic al Turciei dupa Germania”, a declarat Mevlut Cavusolgu, care s-a intalnit la Chisinau cu presedintele moldovean Nicolae Timofti si cu ministrul de Externe Natalia Gherman.
Ministerul turc de Externe a apreciat, intr-un comunicat, ca refuzul prelungirii licentei de transmisie a ATR este un exemplu de presiune asupra comunitatii tatare din Crimeea. „Turcia va continua sa fie atenta la bunastarea tatarilor in patria lor si la situatia din regiune”, da asigurari diplomatia turca. Postul de televiziune ATR si-a incetat emisia in cursul noptii de miercuri spre joi, dupa ce nu a reusit sa se conformeze legii ruse. Dosarul ATR a fost respins din cauza constatarii unor greseli. Premierul Crimeei, Serghei Aksionov, a declarat ca greselile au fost facute in mod intentionat, cu scopul de a „genera un conflict in jurul postului de televiziune”.
de Razvan Iorga | apr. 2, 2015 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia si Ucraina au convenit ca pretul miei de metri cubi de gaz sa fie de 248 de dolari in urmatoarele trei luni de zile, potrivit agentiei Unian. Din punct de vedere economic, acordul reprezinta o „victorie” in ceea ce priveste relatiile dintre Naftogaz si Gazprom, a apreciat ministrul ucrainean al Energiei, Vladimir Demchishin. Cu exceptia pretului, acordul prelungeste toti ceilalti termeni ai „pachetului de iarna”, acord care a expirat oficial la 31 martie. Comisia Europeana a recomandat si ea miercuri Kievului sa accepte propunerea rusa de prelungire cu trei luni a acordului privind livrarea de gaze naturale rusesti pentru Ucraina, acord care a expirat oficial la 31 martie. Dupa inlaturarea de la putere a presedintelui prorus Viktor Ianukovici, in februarie anul trecut, Rusia a marit prețul gazelor naturale furnizate Ucrainei. Dar autoritațile de la Kiev au refuzat sa achite noul preț, fapt care a condus in luna iunie la intreruperea furnizarii gazelor. In urma medierii Comisiei Europene, cele doua parți au semnat in octombrie un acord provizoriu in baza caruia livrarile au fost reluate.
