de Isac Mihai | dec. 6, 2017 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Presedintele rus, Vladimir Putin, si aliatul sau de nadejde, patriarhul rus Kirill
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat astazi că va candida pentru un al patrulea mandat la alegerile prezidențiale care se vor defășura în luna martie 2018, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ‘Îmi anunț candidatura pentru postul de președinte al Rusiei’, a declarat Putin la o întâlnire cu muncitorii unei uzine auto a companiei GAZ în orașul Nijni Novgorod, discurs transmis în direct de marea majoritate a posturilor TV si de radio cu acoperire federala din Rusia.
Decizie asteptata
‘Este mereu o decizie foarte importantă pentru oricine, întrucât motivația trebuie să vină numai din voința de a face viața mai bună în această țară, care să devină mai puternică, mai bine protejată (…). Rusia va continua să meargă înainte. Și nimeni nu va putea vreodată să o oprească din acest drum’, a mai spus liderul de la Kremlin, înainte să precizeze că va candida. ‘Dar acolo se poate ajunge cu o singură condiție: dacă oamenii au încredere și te susțin’, a completat el.
Decizia anuntat astazi de liderul rus era asteptata de majoritatea analistilor politici, mai ales datorita campaniei publice de promovare a unei noi candidaturi a lui Putin, desfasurata de un numar mare de ong-uri apropiate de Kremlin, dar si de reprezentanti ai puternicei Patriarhii Ortodoxe Ruse. Relatiile foarte bune dintre Putin si biserica ortodoxa rusa au fost oglindite cel mai bine de participarea triumfala a liderului rus la recentele festivităţi prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, organizate cu mare fast la Moscova.
Popularitate crescuta
În pofida dificultăților economice și a tensionării relațiilor cu statele occidentale, Vladimir Putin a reușit să-și mențină popularitatea. Prin anexarea Crimeii, susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei, intervenția militară în Siria și pe ansamblu creșterea relevanței Rusiei în politica internațională el a redat rușilor sentimentul mândriei naționale. Însă criticii săi îl acuză în special că susține în continuare un regim autoritar, oligarhic și corupt.
Conform tuturor sondajelor, Putin ar urma să câștige detașat scrutinul din martie, mai ales că până în prezent nu are vreun contracandidat capabil să atragă un sprijin popular semnificativ. Masurile implementate de catre Kremlin pentru limitarea atributiilor si a rolului premierului rus Dmitri Medvedev au avut efecte devastatoare asupra raiting-ului electoral al acestuia. Conform legislației electorale din Federația Rusă, el ar rămâne președinte până în anul 2024, an în care va împlini vârsta de 72 de ani.
Vot separatist
Decizia anunțată de Vladimir Putin a fost salutată la unison de mass-media din regiunile separatiste pro-ruse Transnistria, Donbass, Abhazia și Oseția de Sud, regiuni care au un număr foarte mare de cetățeni ai Federației Ruse. Liderii din Abhazia și Oseția de Sud au anunțat deja faptul că scrutinul prezidenția rus din martie 2018 va fi organizat și pe teritoriul acestor zone caucaziene, revendicate de autoritățile constituționale de la Tbilisi.
La randul sau, mass-media din Donbass și Transnistria, controlată de autoritățile separatiste, au salutat decizia lui Vladimir Putin, îndemnând populația cu cetățenie rusă din aceste regiuni separatiste să participe activ la campania electorală din Federația Rusă, precum și la vot, urmând ca în aceste regiuni să fie organizate secții de vot pentru scrutinul prezindețial rus.
Autoritățile de la Kremlin nu au comentat până în acest moment declarațiile liderilor regiunilor separatiste din Republica Moldova si Ucraina.
de Razvan Iorga | nov. 30, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina
Prizonieri ucraineni luați în Donbas de separatiștii proruși
Părțile implicate în schimbul de prizonieri dintre armata ucraineană și separatiștii proruși din Donbas și-au exprimat disponibilitatea, la Minsk, în cadrul Grupului de Contact, de a face schimbul de prizonieri aprobat înainte de Craciun. „Grupul Trilateral de Contact, cu participarea reprezentanților ORDLO [regiunile din Donbas ocupate de separatiști], a confirmat disponibilitatea părților de a face schimb de prizonieri pe baza listelor deja aprobate și asupra cărora s-a convenit cât mai curând posibil pe procedură și data schimbului, până în Crăciun sau Anul Nou”, a scris reprezentantul Ucrainei în acest grup, Darka Olifer.
Despre schimbul de prizonieri au precizat și serviciile speciale ucrainene SBU.
În urmă cu circa două săptămâni, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut o întâlnire cu Viktor Medvedciuc, liderul mișcării sociale „Alegerea ucraineană” și reprezentantul Kievului pentru ajutor umanitar din așa numitul Grup de Contact pentru rezolvarea situației din estul Ucrainei, care a cerut sprijinul președintelui rus în legătură cu un schimb de prizonieri.
Potrivit lui Medvedciuc, Ucraina s-a declarat „gata să elibereze 306 persoane și se așteaptă ca Donețk-ul și Lugansk-ul să elibereze 74 de oameni, iar schimbul ar putea fi făcut înainte de sărbători”.
de Razvan Iorga | nov. 28, 2017 | R. Moldova, Știri, Ucraina
Republica Moldova și Ucraina au decis liberalizarea transportului auto și aerian, până la finele acestui an. Premierul R. Moldova, Pavel Filip și cel al Ucrainei, Volodimir Groisman au convenit, marți, asupra majorării de anul viitor a cotelor pentru transportatorii internațional de mărfuri de la 43.000 la 60.000 de autorizații. Totodată, s-a convenit și asupra majorării termenului de aflare a conducătorilor auto internaționali din Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei. Astfel, aceștia vor avea posibilitatea să se afle pe teritoriul țării vecine pentru o perioada mai mare de 90 de zile.
În ceea ce privește funcționarea punctelor de frontieră comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, Pavel Filip a spus că acestea au ajutat la luarea unor decizii importante în soluționarea conflictului transnistrean, între care și semnarea unor protocoale dintre Chișinău și Tiraspol în domeniul educației, al telecomunicațiilor și al agriculturii.
„Cred că putem deja iniția lucrările de coordonare a proiectelor de deschidere a noilor puncte de control în comun la frontieră”, a spus Filip, în contextul în care Republica Moldova a îndeplinit deja toate procedurile interne pentru aplicarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, semnat la începutul lunii octombrie, la Chișinău.
Nu în ultimul rând, cei doi au discutat despre relansarea în luna octombrie a activității Comisiei comune de demarcare a frontierei de stat. Șefii de Guvern au convenit, de asemenea, să dinamizeze lucrările de coordonare a textului Acordului privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean.
de Razvan Iorga | nov. 28, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker
Președintele SUA Donald Trump vrea să se ajungă la un compromis pașnic în Ucraina și vrea ca această țară să își recâștige suveranitatea și intergritatea teritorială, susține reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru The Global Politico. „Știu, auzind direct de la președinte [Donald Trump], că vrea acest lucru. El vrea să fie pace, el vrea să îl vadă [conflictul din estul Ucrainei] rezolvat. El vrea să vadă că Ucraina își primește înapoi teritoriile. Este foarte clar”, a declarat Volker.
Acesta mai susține că negocierile pe care le duce ar putea totuși fi compromise, la fel ca și discuțiile cu Putin, de oferirea de arme către Ucraina.
După luni de discuții interne, atât Pentagonul, cât și Departamentul de Stat au recomandat lui Trump să își dea acordul privind pachetul de armament în valoare de 47 de miloane ce ar urma să fie destinat Ucrainei, inclusiv rachete anti-tanc de tip Javelin pentru care Ucraina a făcut un lobby puternic.
Dar Trump nu a semnat încă acest document și mulți analiști din Rusia cred că nu o va face, concluzionează autorul articolului din The Global Politico. „Nu este încă o decizie aici”, a concluzionat Volker.
de Razvan Iorga | nov. 27, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, UE
Kurt Volker, reprezentantul special al diplomației americane la Kiev, a precizat într-un comentariul publicat de Washington Post că SUA nu susțin prezența trupelor ruse într-o viitoare misiune de menținere a păcii în Donbas. El a adăugat SUA intenționează să creeze o adevărată forță de menținere a păcii în Donbas care să aibă nu doar libertatea de acțiune, ci și o garanție a securității în toate teritoriile ocupate.
„Forțele de menținere a păcii trebuie să aibă acces la granița dintre Ucraina și Rusia și nu trebuie să conţină reprezentanți ai Rusiei”, a subliniat reprezentantul special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, adăugând că, până în prezent, Moscova a respins 26 dintre cele 29 de puncte propuse pentru soluționarea conflictului din Donbas.
Cu toate acestea, Kurt Volker a precizat că intenționează să continue negocierile cu Rusia, deoarece planul de menținere a păcii „ne dă speranțe pentru o revenire la Minsk – 2, acord care nu avansează din cauza reticenței Rusiei de a se conforma dispozițiilor privind încetarea focului, retragerea armelor grele și accesul la frontieră”.
„Rusia continuă să nu recunoască prezența forțelor sale în Est, dar strategia SUA se bazează pe presupunerea că Putin caută sau, cel puțin, ia în considerare posibilitatea de a se retrage din angajamentele sale financiare și militare din estul Ucrainei”, a conchis diplomatul american.
