de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, denunță acordurile comerciale cu Federația Rusă
Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, a declarat premierul ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada 2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 21, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
ONU-și-UE-unite-în-condamnarea-alegerilor-prezidențiale-ruse-pe-teritoriul-ocupat-în-2014
Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) cataloghează drept ilegal votul desfăşurat în regiunea Crimeea în cadrul alegerilor prezidenţiale din Rusia din 18 martie, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Uniunea Europeană nu recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia şi, prin urmare, nu recunoaşte alegerile organizate în această peninsulă. Activitatea observatorilor OSCE şi observarea de către diplomaţii UE nu a cuprins şi peninsula (Crimeea)”, a declarat Maja Kocijancic, secretarul de presă al departamentului pentru relaţii externe din cadrul UE.
Putin, favoritul suprem
Potrivit Comisiei Electorale Centrale ruse, 71,55% dintre alegătorii din Crimeea au participat la scrutinul prezidenţial rus. Vladimir Putin a obţinut 92,15% dintre voturile exprimate în această regiune. Peste 1,5 milioane de alegători cu drept de vot din Crimeea au fost chemaţi duminică pentru prima oară să aleagă preşedintele Federaţiei Ruse, chiar în ziua în care se împlineau patru ani de la anexarea peninsulei ucrainene de către Moscova.
Conform raportului OSCE prezentat marţi la Bruxelles, alegerile din Rusia au avut loc într-o atmosferă de „control politic şi juridic excesiv”, care a inclus şi suprimarea opoziţiei. Documentul mai arată că observatorii internaţionali au înregistrat încălcări ale libertăţii de întrunire şi de exprimare în timpul campaniei electorale, ceea ce a generat lipsa unei concurenţe reale.
În plus, OSCE a constatat favorizarea în mass-media a preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin şi accentul pus în campania electorală pe creşterea prezenţei la vot.
„Ne aşteptăm ca Rusia să abordeze problemele şi neajunsurile menţionate în raportul OSCE, întrucât aceste fapte reprezintă încălcări ale responsabilităţilor Moscovei şi ale normelor internaţionale”, se mai arată în raportul OSCE.
În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.
Alegeri ilegale
ONU şi-a exprimat, de asemenea, poziţia cu privire la ilegalitatea alegerilor prezidenţiale din regiunea Crimeea, reamintind rezoluţia Adunării Generale a ONU care susţine integritatea teritorială a Ucrainei. „În ceea ce priveşte situaţia din Crimeea, Adunarea Generală s-a exprimat în mai multe rânduri, în special prin Rezoluţia 68/262 privind <integritatea teritorială a Ucrainei> şi Rezoluţia 71/205 privind <situaţia drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea şi oraşul Sevastopol>. În legătură cu alegerile nule din Crimeea, secretarul general al ONU a reamintit rezoluţia Adunării Generale a ONU privind integritatea teritorială a Ucrainei şi recunoaşterea Rusiei ca un stat invadator”, a precizat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU.
Poziție românească
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că România nu recunoaşte anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă şi, prin urmare, nu recunoaşte organizarea de alegeri pe acest teritoriu.
„Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că România nu recunoaşte anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă şi, prin urmare, nu recunoaşte organizarea de alegeri pe acest teritoriu, poziţie împărtăşită la nivelul UE şi al statelor membre. MAE reafirmă şi cu acest prilej sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în graniţele sale recunoscute internaţional”, a informat MAE prin intermediul unui comunicat, citat de Agerpres.
Dispută geopolitică
Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat că nu renunţă la iniţiativa de a recupera Crimeea, considerată „o parte integrantă a Ucrainei”, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat recent că nu va permite „niciodată” reintegrarea regiunii Crimeea de către Ucraina.
La 16 martie 2014, o parte din locuitorii Crimeii au votat pentru alipirea la Rusia într-un controversat referendum care nu a fost recunoscut nici de Ucraina, nici de comunitatea internaţională.
Două zile mai târziu, preşedintele Vladimir Putin a semnat anexarea Crimeii în cadrul unei ceremonii oficiale la Kremlin, o decizie care a fost condamnată în unanimitate de Occident şi care i-a atras Rusiei sancţiuni economice din partea UE şi SUA. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 17, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina
Ministrul-de-Interne-de-la-Kiev-Arsen-Avakov-unul-din-liderii-cei-mai-puternici-ai-Ucrainei.
Autoritățile de la Kiev au avertizat alegătorii ruşi că nu le va permite accesul la consulatele ţării lor pentru a vota în cadrul scrutinului prezidenţial rus, organizat în data de 18 martie 2018, după patru ani de la anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această decizie a fost luată ca reacţie la ‘organizarea ilegală’ a alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, unde vor fi deschise secţii de votare în oraşele Sevastopol şi Simferopol.
Avakov, vârf de lance
Ministrul de interne Arsen Avakov, un cunoscut promotor al unei politici dure față de Moscova, a anunţat pe pagina sa de Facebook că forţe ale poliţiei vor păzi reprezentanţele diplomatice ale Rusiei în Ucraina, ‘la Kiev, Harkov, Odessa şi Lvov, şi nu le va permite cetăţenilor ruşi să pătrundă în aceste clădiri pentru a vota’. ‘Având în vedere războiul hibrid şi agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei (…), Ministerul de Interne ucrainean consideră imposibilă organizarea pe teritoriul ţării de alegeri care încalcă legile Ucrainei’, a declarat ministrul Arsen Avakov.
Acuzații ruse
Rusia a denuntat o „ingerinta” a Kievului in afacerile sale interne, dupa decizia autoritatilor ucrainene de a refuza alegatorilor rusi accesul la consulatele din tara lor pentru a vota la alegerile prezidentiale de duminica, relateaza mass-media locală. Aceasta decizie „nu poate provoca nimic altceva decat indignare”, a declarat diplomatia rusa intr-o declaratie. „Interferenta deschisa in afacerile interne ale Federatiei Ruse este evidenta”, se arata intr-un comunicat. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 16, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
„Eastern Parstnership Leader for Change” incearcă să combata efectele pe termen lung ale propagandei Federației Ruse din Ucraina
Propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flgel la nivel european, a declarat profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în cadrul forumului internațional „Eastern Parstnership Leader for Change”, ce se desfășoara în aceste zile la Kiev.
El a precizat că o propaganda rusă „este una complexă” și care își construiește narativul, printre altele, în jurul vastei culturi ruse, acolo unde sunt prinși genii de talie mondială din mai multe domenii.
Bistrițchi a subliniat că Ucraina încearcă prin mai multe metode să reducă influența propagandei ruse, cu toate că în nordul și estul țării televiziunile ruse sunt în continuare destul de prezente. El a estimat că 70% din conținutul media este de producție autohtonă în ucraineană, iar 30% în limbă rusă. La fel ca și Republica Moldova, Ucraina se confruntă cu o puternică propagandă politică internă și cu concentrarea mijloacelor mass-media în mâinile politicienilor. Situația nu este foarte diferită nici în Georgia, acolo unde situația mass-media este similară.
Profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei: propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flagel la nivel european
Ca una dintre soluțiile la propaganda rusă, profesorul Ievgen Bistrițchi a vorbit despre nevoia de a investi în „media literacy” (educația media) atât pentru cei care consumă produsele media, dar și pentru cei care o produc. „În Ucraina, media nu este competitivă. Este sub controlul oligarhilor și uneori pare un bazar”, a spus el.
Cu toate acestea, el a precizat că există o problemă serioas și cu conținutul local făcut de multe televiziuni deținute în Ucraina de oligarhi și politicieni care promovează agenda personală a acestora și chiar duc lupte cu reformarea sistemului intern, în special în zona luptei anti-corupție.
În ceea ce privește relațiile cu Rusia, profesorul a spus că relațiile comerciale nu pot fi tăiate între cele două țări. „Nu cred că vom fi membri NATO, până când nu vom rezolva problema cu Rusia”, a declarat el.
La acest eveniment, adjunctul misiunii diplomatice a Germaniei la Kiev, Wolfgang Bindseil, a precizat că statele Parteneriatului Estic se confruntă cu aproximativ aceleasși probleme și că aceste fac parte din „moștenirea sovietică”.Germania este principalul donator extern al Ucrainei, numai în programe sociale investind circa 60 de milioane de euro pe an.
El a precizat că cele mai mari probleme în Ucraina sunt cele legate de justiție și lupta anti-corupție, reformarea sistemului de vot, regulile de funcționare a Parlamentului, dar și o altă serie de reforme sectoriale ce ar trebui realizate la Kiev.
Forumul internațional „Eastern Parstnership Leader for Change” este organizat de fundația germană „Konrad Adenauer”, împreună cu fundația„ Eduardo Frei” din Olanda și Institutul Ucrainean pentru Politici Internaționale (UIIP)
Corespondență de la Kiev, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | mart. 13, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse
Liderul de la Berlin, Angela Merkel, şi-a exprimat speranţa privind relansarea procesului de pace în Ucraina după alegerile prezidenţiale care vor avea loc pe 18 martie în Rusia, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, încheiate sub egida Berlinului şi a Parisului, sunt în impas de luni de zile, relatează mass-media germană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
”Vom vedea după alegerile din Rusia de duminică (18 martie) cum vom putea să dăm un nou impuls pentru progrese veritabile în acest proces de la Minsk”, a declarat dna Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin, cu câteva zile înainte de scrutinul din Rusia, al cărui mare favorit este Vladimir Putin.
Acordurile de la Minsk, fără rezultat
”Aştept deja din prima zi a semnării acestor acorduri de la Minsk să ajungem la o încetare a focului care să ţină mai mult de 10 zile, este primul obiectiv’, a adăugat dna Merkel.
Acordurile de la Minsk, semnate pe 12 februarie 2015, sub egida Berlinului şi a Parisului, nu au dus niciodată la încheierea conflictului, deoarece Rusia şi separatiştii proruşi, de o parte, şi Ucraina, de cealaltă, se acuză reciproc de exacerbarea tensiunilor.
Kievul şi occidentalii acuză, de asemenea, Rusia că îi susţine militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte.
O tentativă de a înfiinţa o misiune de ”căşti albastre” nu a reuşit, în pofida unui acord de principiu al părţilor în conflict şi a unor negocieri care au durat luni de zile. Ucraina și marea majoritate a comunității internațională insistă ca misiunea de pace să fie desfășurată pe întreg teritoriul aflat în conflict, mai ales pe granița de stat dintre Ucraina și Federația Rusă. La rândul său, Kremlinul insistă ca aceste forțe, care să provină și din state aliate Moscovei, precum Belarus ori Armenia, să fie desfășurate strict pe linia de contact dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse.
Sancțiunile, evitate de Berlin
Întrebată în legătură cu o eventuală ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei în legătură cu conflictul din Ucraina, Angela Merkel a subliniat că acest subiect nu este la ordinea zilei. ”Doresc să avem mai întâi progrese şi apoi să putem discuta despre problema sancţiunilor. Dar trebuie să fie progrese bune şi importante”, a mai spus cancelarul german.
Conflictul dintre armata ucraineană şi separatişti s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în aprilie 2014, atât civili, cât și combatanți.
Brexit, model pentru Ucraina
Anterior, ex-ministrul german de externe Zigmar Gabriel a efectuat o vizită la Kiev, unde a discutat și viitoarele relații dintre blocul comunitar și Kiev. Oficialul german sugerase că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat acesta.
El a afirmat pentru presa germană că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. El a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.
Menționă că Berlinul nu susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO în următorii ani, inclusiv pe fondul lipsei de reforme structurale și în domeniul luptei anticorupție din Ucraina. (N.G.)
