de Razvan Iorga | sept. 23, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Razboiul din estul Ucrainei a determinat statele membre NATO, dar si Rusia, sa treaca in faza activa a remilitarizarii Europei rasaritene, zona tampon intre cele doua blocuri militare. Dupa summitul NATO din Tara Galilor de la inceputul acestei luni, Alianta a dat un semnal clar ca nu va mai tolera actiunile Rusiei in zona din proximitatea sa si va spori prezenta militara in Europa de Est. NATO vizeaza intarirea pozitiilor sale in Polonia, tarile baltice si Romania, zone considerate avanposturi ale Aliantei in extremitatea sa estica. SUA ar intentiona sa vanda Poloniei circa 40 de rachete sol-aer de tip AGM 158 pentru a spori capacitatea sa de aparare a tarii in contextul crizei din Ucraina, scrie The Telegraph, citand Departamentul de Stat al SUA. Rachetele pe care SUA ar urma sa le vanda Poloniei pot lovi tinte aflate pana la 400 de kilometri distanta, vor putea depasi granita estica a Poloniei cu Rusia si vor avea rolul de a „descuraja posibile amenintari regionale”, specifica diplomatia americana. Actualele rachete din arsenalul Poloniei au o raza scurta de actiune de numai 70 de kilometri. Rachetele sol-aer de tip AGM 158 pot cara focoase cu o incarcatura de pana la 450 de kilograme. Contractul legat de livrarea de rachete face parte dintr-o intelegere bilaterala mai larga in valoare de 500 de milioane de dolari care include si modernizarea unei flote de 48 de avioane de tip F-16. La randul sau, guvernul de la Varsovia a anuntat ca Polonia este pregatita sa vanda Ucrainei armament, in cazul in care Kievul va solicita acest lucru. Departamentul american de Stat a precizat ca vanzarea echipamentul militar „va contribui la atingerea obiectivelor de politica externa si securitate nationala a Statelor Unite prin sprijinirea imbunatatirii sistemelor de siguranta a altor state membre ale NATO”. „Polonia continua sa fie o forta importanta pentru stabilitatea politica si progresul economic in Europa Centrala”, mai precizeaza diplomatia de la Washington. Criza din Ucraina a determinat Polonia sa creasca bugetul apararii la 2% din PIB, un nivel recomandat de NATO.
Execitii militare in Polonia
In tot acest timp, un nou exercitiu militar demareaza miercuri in Polinia, eveniment la care vor participa 1.250 de militari din opt state membre NATO. Organizat din doi in doi ani incepand din 2006 de armata poloneza, cu numele de cod Anaconda, acest exercitiu „a devenit un element permanent de formare a Aliantei Nord-Atlantice”, potrivit Ministerului. Pe langa polonezi, la exercitiu vor participa soldati din Estonia, Lituania, Olanda, Cehia, Ungaria, Canada, Statele Unite si Marea Britanie. Militarii se vor antrena in nordul Poloniei pana la 3 octombrie, avand ca obiectiv principal pregatirea pentru gazduirea, in caz de nevoie, a fortelor de reactie rapida ale NATO. Polonia si statele baltice se tem pentru securitatea lor dupa anexarea Crimeei, in martie, de catre Rusia si dupa sprijinul acordat de Moscova rebelilor separatisti din estul Ucrainei. La summitul Aliantei Nord-Atlantice de la Newport (tara Galilor), de la inceputul lunii, NATO a anuntat mentinerea unei „prezente continue” in regiune, in special prin crearea unei forte „foarte reactive” in cadrul fortei de reactie a NATO (NRF). Alte exercitii, organizate de NATO, sunt prevazute in Polonia in octombrie cu participarea in special a fortelor americane si britanice.
Rusia modernizeaza armamentul nuclear
Pe fondul inarmarii statelelor NATO din estul Europei, Rusia anunta isi va lua masuri de siguranta in modernizarea armamentului din dotare. Vicepremierul Dmitri Rogozin a oferit ca termen pentru modernizarea arsenalului nuclear anul 2020. „Am decis accelerarea bazei tehnice a fortelor nucleare strategice, iar modernizarea nu va mai viza doar 70 la suta din capacitatile nucleare, ci intregul arsenal, pana in anul 2020”, a declarat Rogozin, citat de RIA Novosti. „Rusia are nevoie de o armata puternica, o armata care sa poata fi trimisa in orice teatru de razboi”, a adaugat vicepremierul rus. „Oare ar trebui sa ii surprindem pe colegii nostri, sa aratam toate tipurile de armament pentru a-i surprinde? Trebuie sa pastram secrete unele elemente militare pentru a surprinde in momentele critice”, a precizat Rogozin. Rusia a demarat inca din 2008 cea mai ambitioasa reforma militara din era post-sovietica si a demarat un amplu program de reinanarmare si modernizare a echipamentului militar ce are ca tinta finala anul 2020.
Schimbare de tactica in Marea Neagra: dinspre Sevastopol spre Novorossiisk
Criza din Ucraina a dat un semnal puternic si in zona Marii Negre, acolo unde Rusia vrea sa se impuna ca lider militar absolut. Comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagra, Aleksandr Vitko a declarat marti ca fortele ruse vor desfasura submarine cu rachete de croaziera cu o raza de actiune de peste 1.500 de km in portul Novorossiisk. Anuntul vine in paralel cu vizita presedintelui rus Vladimir Putin la Novorossiisk, port comercial la Marea Neagra care treptat s-a transformat intr-un de importanta strategica din punct de vedere militar. De la Novorossiisk sunt realizate transporturile militare in Crimeea si Siria, unde Rusia are un punct de mentenanta pentru navele militare. ‘Odata cu revenirea Crimeii la Federatia Rusa, relevanta acestui port nu s-a diminuat in contextul in care NATO isi creste in mod constant prezenta’, i-a raportat amiralul Vitko presedintelui rus, comandantul sef al armatei ruse, indicand ca partea rusa planifica crearea unei baze navale la Novorossiisk. Submarinele care vor fi desfasurate aici vor fi echipate cu rachete de croaziera cu raza lunga de actiune’, a subliniat amiralul Vitko, indicand ca aici exista conditii ca ele sa poata parasi baza astfel incat sa nu fie detectate. Iesirea lor din baza de la Novorossiisk ar fi mai putin vizibila decat in cazul Crimeii, a insistat el. La ora actuala, Flota Rusiei din Marea Neagra numara 173 de nave si vase auxiliare, iar, pana in 2020, se planifica intrarea in serviciu a circa 80 de nave si vase. Tinand cont de navele care vor fi scoase din uz, baza navala din Sevastopol va numara 206 nave si vase, a raportat amiralul Vitko. La Novorossiisk sunt amplasate in prezent 51 de nave, iar catre 2020 numarul lor va creste pana la 61 de vase militare.
de Razvan Iorga | sept. 8, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina si Statele Unite efectueaza exerciţiul Sea Breeze, la care participa, intre alte state, si Romania, in sectorul de nord-vest al Marii Negre, in perioada 8-10 septembrie, a anunţat centrul pentru presa al Marinei ucrainene, citat de agenţia Interfax. Exerciţiul se desfasoara sub supervizarea adjunctului Comandantului pentru antrenamente de lupta al Marinei ucrainene, capitanul rangul I Oleksii Neijpapa, si a capitanul US Navy James Aiken, adjunctul directorului exerciţiului. Exerciţiul se concentreaza asupra tehnicilor de efectuare a unor operaţiuni internaţionale in vederea menţinerii siguranţei navigaţiei in regiuni afectate de crize, potrivit sursei citate. in afara de Ucraina si Statele Unite, in exerciţiu sunt implicate Spania, Canada, Romania si Turcia, anunţa Marina ucraineana, precizand ca 12 nave si vase logistice aparţinand NATO iau parte la aceste manevre, dar si cinci nave ucrainene de razboi si doua ambarcaţiuni aparţinand Pazei de Coasta ucrainene. Marina mai anunţa ca, in cadrul exerciţiilor, furnizeaza avioane si elicoptere. Georgia, Norvegia, Suedia si Franţa trimit observatori la aceste manevre navale, potrivit aceleiasi surse. Exerciţiul face parte din programul de cooperare bilaterala militara Ucraina-Statele Unite, iar manevrele navale sunt efectuate in spiritul Programului Parteneriatul pentru Pace. incepand din 1997 si pana in 2013, 11 exerciţii Sea Breeze au efectuate.
de Marcu Viadi | sept. 5, 2014 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ales recent presedinte al Turciei, Recep Erdogan ii va cere vineri la summitul NATO din Tara Galilor omologului sau american Barack Obama sa il extradeze pe rivalul sau politic, clericul Fetullah Gulen, potrivit mass-media turca. Presedintele turc, aflat la bordul avionului care-l transporta la summitul NATO in tara Galilor, le-a declarat jurnalistilor care calatoreau impreuna cu el ca printre subiectele pe care le va discuta cu Obama se va afla si cel referitor la ”structura paralela”, expresie pe care el o foloseste pentru a-i descrie pe sustinatorii lui Gulen. Erdogan, care si-a preluat mandatul de sef al statului saptamâna trecuta, a promis ca-si va intensifica lupta impotriva lui Gulen si a sustinatorilor lui, pe care ii acuza ca au facut uz de influenta lor in cadrul justitiei, politiei si al aparatului de stat pentru a complota impotriva lui in ultimul an al mandatului sau ca prim-ministru. Fetullah Gulen s-a autoexilat in Statele Unite, unde traieste in Pennsylvania. Discipolii sai il considera drept o figura luminata, prooccidentala a unui islam moderat, dar criticii laici spun ca el a infiltrat in rândurile guvernului specialisti cu orientare religioasa. ”Sa fie expulzat sau predat noua”, scrie Yeni Safak si alte cotidiane, care citeaza declaratiile lui Erdogan despre Gulen. ”Lasati-l sa vina si sa traiasca in tara sa daca n-a comis nici o infractiune”, a adaugat el. Potrivit declaratiilor lui Erdogan, adeptii lui Gulen au orchestrat un caz de coruptie impotriva anturajului sau, care a aparut in decembrie anul trecut si, drept raspuns, guvernul a procedat la epurari in rândul a mii de politisti si sute de judecatori si procurori.
de Marcu Viadi | sept. 1, 2014 | Info Militar, Intelligence, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce SUA au sprijinit fatis tabara anti-Erdogan in alegeri pentru functia suprema de la Ankara, actualul presedinte ales al Turciei tensioneaza relatiile bilaterale sub acuzatia ca SUA ar spiona Turcia. Astfel, autoritatile turce l-au convocat luni pe insarcinatul cu afaceri american la Ankara in urma aparitiei unor informatii in presa privind activitatile de spionaj ale SUA pe teritoriul Turciei, a declarat vicepremierul turc Bulent Arinc. Noul ambasador american nu este inca la post, dar insarcinatul sau de afaceri a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a oferi explicatii”, a anuntat Arinc, la sfarsitul unui consiliu de ministri. In editia sa de duminica, saptamanalul german Der Spiegel a dezvaluit ca serviciile de informatii americane si britanice desfasoara o intensa supraveghere electronica asupra guvernului turc, aliat al lor in cadrul NATO. In fruntea guvernului din 2003, Erdogan a fost ales presedinte la 10 august si si-a inceput joi mandatul de cinci ani in noua functie. NSA „a plasat Turcia pe acelasi nivel ca Venezuela si la un nivel chiar mai ridicat decat Cuba, in termeni de prioritate americana in materie de culegere de informatii”, scrie saptamanalul german. „Vom evoca aceasta chestiune, care preocupa Turcia, la intalnirea cu ceilalti lideri”, cu ocazia Summitului NATO de la Newport (tara Galilor), prevazut a avea loc joi si vineri, a indicat luni Erdogan. In urma cu doua saptamani, Der Spiegel a publicat un prim articol in care se spunea ca serviciile secrete germane, la randul lor, supravegheaza Turcia. Guvernul turc l-a convocat atunci pe ambasadorul Germaniei in Turcia pentru a-i transmite ‘preocuparea’ sa.
de Razvan Iorga | aug. 26, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Polonia si tarile baltice au propus ca scutul NATO antiracheta sa fie recunoscut ca sistem de descurajare a Rusiei, insa Germania si alte state au obiectat ca „nu este necesar ca Rusia sa fie provocata in mod inutil”, potrivit Der Spiegel. Sistemul american antiracheta, bazat in mare parte in Romania, vizeaza sa protejeze Europa de eventuale rachete lansate de catre state considerate paria din Orientul Mijlociu. Potrivit sursei citate, Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au facut aceasta propunere in cadrul pregatirilor Summitului NATO care va avea loc in perioada 4-5 septembrie in tara Galilor. Propunerea polonezo-baltica submineaza pozitia Statelor Unite, potrivit carora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizeaza Rusia. insa cei care au propus ideea au reusit sa puna pe agenda, inainte de summit, problema unor noi masuri de securitate pentru Polonia si statele baltice, intre care suplimentarea numarului zborurilor NATO de recunoastere la frontierele lor de est, iar aceste operatiuni nu se vor incheia autoomat dupa un an, asa cum se planuia initial. Cancelarul german Angela Merkel a indemnat ca masura sa fie reaprobata de catre toti membrii NATO dupa un an. insa, intre timp, Berlinul si-a dat seama ca este singurul care sustinea aceasta pozitie si a renuntat la idee, scrie Der Spiegel.
