de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO
Compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului, relatează mass-media internațională, citând un comunicat de presă al companiei, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.
Moscova răspunde dur
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
Opțiuni corespunzătoare
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Antonov 225 „Mrya”, propus NATO
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G.)
de Natalia Ciobanu | aug. 6, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Mass-media ucraineana pune tunurile pe statele UE
Cetățenii ucraineni nu se bucură deocamdată de facilitățile regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, informează agenția de presă UNIAN, citată de KARADENIZ-PRESS. Constatarea a fost făcută de către jurnaliștii ucraineni aproximativ la o lună după întrarea în vigoare a unor proceduri simplificate de eliberare a vizelor pentru țările UE pentru câteva categorii de cetățeni ucraineni.
UNIAN precizează că de la 1 iulie vizele pe termen lung urmau să fie eliberate mai simplu pentru jurnaliști, șoferii de autocare și tiruri, reprezentanți ai societății civile, persoane care au rude apropiate cu reședință în UE – în total 10 categorii de cetățeni. Procedura prevedea obținerea vizelor valabile un an de zile, iar cei care obținuseră deja de două ori vize pe termen lung, au dreptul la o viză UE valabilă cinci ani.
Situatie complicata
Reprezentanții centrelor de vize din Ucraina spun că situația vizelor pe termen lung rămâne complicată. „Recent am avut un caz, când un om de afaceri a obținut o viză Schengen pe un an, a zburat în Germania, și nu a fost lăsat să iasă din avion, fiind suspectat că viza lui este falsă”, a explicat Andrei Șeremetiev, angajatul unui centru de vize din Kiev. Potrivit lui, cazurile când deținătorii unor vize pe termen lung nu obțin una pe cinci ani sunt destul de frecvente.
Angajații centrelor de vize spun că numărul de vize Schengen, eliberate pe un an, a rămas neschimbat. Exista refuzuri doar în cazurile solicitării vizei pe cinci ani. Din cei menționați ca beneficiari ai regimului liberalizat de vize se bucură doar jurnaliștii.
Turismul afectat
Turiștii deocamdată nu se bucură de regim liberalizat pentru a călători în UE. „La începutul anului vize pe termen lung erau eliberate turiștilor pentru a călători în Slovenia, Cehia și Grecia. În prezent cei care merg în concedii nu beneficiază de nicio procedură simplificată”, a declarat directorul centrului de informații turistice din Kiev, Vladimir Țaruk.
La centrele de vize spun că sunt puțini turiști care solicită vize Schengen. Un raport al organizației „Europa fără frontiere” arată, în anii 2012-2013, că cele mai prietenoase țări la capitolul vize pentru ucraineni au fost Polonia, Ungaria, Grecia și Spania.
După liberalizarea regimului de vize, Kievul speră să semneze, toamna aceasta, în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul de asociere cu UE – care ar aduce Ucraina mai aproape de Europa.
de Isac Mihai | sept. 23, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Slovenia, piedica in calea Croatiei
Slovenia nu va ratifica tratatul de aderare a Croaţiei la UE până când nu va fi încheiat un acord între cele două state foste iugoslave privind depozitele bancare, a avertizat recent preşedintele unei comisii parlamentare şi membru al coaliţiei de centru-dreapta aflată la putere în Slovenia, Jozef Horvat, citat de mass-media regionala. „Doar după ce va fi rezolvat (contenciosul) în conformitate cu dreptul internaţional, vom fi dispuşi să începem procedura de ratificare a aderării Croaţiei la UE”, a declarat Jozef Horvat. El a cerut „conducerii croate să îşi onoreze angajamentele internaţionale, în special un acord privind negocierile sub supervizare internaţională în vederea repartizării proprietăţilor fostei Iugoslavii, precum şi alte angajamente asumate în cursul negocierilor de aderare la UE”.
Peste 130.000 de cetateni croaţi au depus 160 de milioane de euro (207 milioane de dolari) în banca slovenă Ljubljanska Banka înainte de destrămarea fostei Iugoslavii, în 1991, suma contestata de actuala conducere slovena. Totuşi, în scopul de a se asigura de aderarea sa la UE, Zagrebul a consimţit să rezolve această problemă prin intermediul negocierilor sub supervizare internaţională, mai degrabă decât prin intermediul discuţiilor bilaterale.
de Anatol Terzi | aug. 10, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Demisia ministrului sloven de interne, Katarina Kresal, care a propus marţi să părăsească guvernul după descoperirea de către Curtea de conturi a unor nereguli într-un proiect imobiliar, a fost refuzată de premierul Borut Pahor. Şeful guvernului sloven a refuzat demisia dnei Katarina Kresal pentru a nu slăbi şi mai mult coaliţia de centru-stânga la putere la Ljubljana. Raportul Curţii dat marţi publicităţii relevă nereguli în procedura închirierii birourilor pentru instalarea Agenţiei Naţionale de Investigaţii /NPU/ în 2010. D-na Kresala a reacţionat, anunţând o procedură pentru anularea contractelor litigioase. Dna Kresal este liderul Partidului Liberal-Democrat /LDS/, ultimul partener al coaliţiei de social-democraţi al premierului Pahor, după plecarea Partidului Democrat al Pensionarilor din Slovenia (DESUS) şi a formaţiei de centru-stânga Zares în iunie. ‘Nu voi accepta demisia pentru că Curtea de conturi nu a cerut acest lucru’, iar Katarina Kresal ‘a luat deja măsurile necesare pentru a pune capăt neregulilor descoperite’, a afirmat premierul Borut Pahor într-un comunicat.
de Razvan Iorga | iul. 22, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Federatia Rusa intentioneaza sa isi plateasca datoria catre Slovenia partial prin livrari de arme si restul in dolari, potrivit unui proiect de acord bilateral aprobat de Guvernul rus, relateaza RIA Novosti. Potrivit documentului, vor fi livrate arme in valoare de 52.547 de milioane de dolari, iar restul de 76.621 de milioane plus dobanda vor fi virati prin banca. Un proiect de acord vizand achitarea datoriei sovietice fata de fosta Iugoslavie a fost semnat in 15 iulie de premierul rus Vladimir Putin. Banii urmeaza sa fie virati la 10 zile dupa semnare, iar livrarile de arme destinate Ministerului sloven al Apararii vor fi incheiate pana in 13 noiembrie 2010.
Exporturi masive
Cu toate acestea, livrarea de armament de catre Rusia spre Slovenia, un stat membru NATO, nu este un caz singular. Moscova exporta arme speciale nu doar in Asia, Africa si America Latina, ci si in tari ale NATO, declara in 2009, Viaceslav Ovcinikov, consilier al presedintelui si directorului general al agentiei ruse de export de armament, Rosoboronexport, citat de agentia RIA Novosti. “Livram material special si unor tari NATO”, a spus el, in cadrul Salonului de arme speciale Interpolitech 2009, de la Moscova. Una dintre cele mai bine vandute arme este pusca unica de asalt, care poate trage sub apa 26 de cartuse de 5,66 milimetri si cu care sunt echipate unitatile speciale ale fortelor navale rusesti. “Partenerii straini sunt interesati si de armele rusesti pentru unitatile antiteroriste, de aparatele optice, in special de vedere nocturna, de materiale de obtinere de informatii secrete, de mijloacele de protectie individuala si de arme neletale”, a mai precizat consilierul. Potrivit acestuia, patru delegatii straine studiaza, in cadrul Salonului, produsele expuse, in vederea incheierii de contracte. “Cererea de arme speciale rusesti in strainatate creste de la 10 la 15 la suta pe an; carnetul de comenzi s-a dublat in acest an in raport cu 2008. Dar, din totalul vanzarilor noastre, cele ale produselor speciale nu reprezinta decat 1 la suta”, a explicat expertul. In 2008, exporturile de arme rusesti s-au ridicat la sapte miliarde de dolari.
Vanzari de 9 miliarde dolari in plina criza
Criza financiara globala nu pare sa fi afectat prea mult exporturile de armament rusesc in toata lumea. Anul trecut, Rusia a atins un nou record al vanzarilor de armament atingand pragul de 9 miliarde de dolari americani, potrivit Interfax care citeaza un oficial miliatar. “Dupa cum au mers vanzarile in prima jumatate a anului (2009 – n.red.), ne asteptam ca planul (de a atinge un nou record) va fi imdeplinit”, a declarat Alexandr Fomin, vicepresedintee Serviciului de Cooperare Federal Militaro-Tehnic, cu ocazia unui salon aeronautic ce s-a desfasurat la Farnborough in Anglia. Pe plan mondial, cei cinci mari exportatori au ramas SUA (cu 30% din vanzari), urmate de Rusia (23%), Germania (11%), Franta (8%) si UK (4%). Primii cinci mari importatori sunt China, urmata de India, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite si Grecia.
