de Isac Mihai | aug. 8, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
UE, îngrijorată de criza migranților de la granița de Est
Miniştrii europeni de Interne urmează să se reunească la 18 august, pentru a discuta despre o creştere a numărului migranţilor care pătrund în mod ilegal în Lituania, stat membru UE, dinspre Belarus, a anunţat preşedinţia slovenă a UE.
”Având în vedere situaţia de la frontiera lituaniano-belarusă, UE se confruntă cu o ameninţare gravă la adresa securităţii sale şi cu folosirea migraţiei ilegale ca armă de către statul belarus”, scrie Slovenia într-o scrisoare trimisă diplomaţilor.
Reprezentanţi ai Agenţiei europene a grănițelor, Frontex, şi ai Europol urmează să participe la această reuniune pentru a facilita adoptarea unei strategii viabile.
Demersuri diplomatice
Slovenia insistă ca în cadrul acestei reuniuni să se adopte măsuri în vederea apărării acestei părţi a frontierei externe a UE şi ca Lituania să fie susţinută în continuare.
UE l-a convocat anterior pe însărcinatul cu afaceri belarus la Bruxelles, protestând față de politica guvernului de la Minsk.
Blocul comunitar a învercat să obțină suspendări ale zborurilor dintre Minsk și unele state de origine a migranților, discutând în acest sens cu guvernul irakian. Bagdad s-a transfomat într-o poartă de acces a migranților din Irak, Siria, Pakistan, Iran și Afganistan către UE, cu sprijinul direct al autorităților belaruse. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Vladimir Putin ar dori relansarea relațiilor cu UE
Slovenia poate contribui la restabilirea relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană, în cadrul președinției sale la Consiliul UE, a declarat vicespeakerul Consiliului Federației, Konstantin Kosaciov. Discursul a fost ținut la festivitatea dedicată Zilei prieteniei ruso-slovene, desfășurată la Pasul Vrsic, din Slovenia, informează agenția TASS, citată de mass-media de la București.
A fost pentru prima dată când ceremonia memorială de la capela rusă situată la Pasul Vrsic, din Alpii Sloveni, s-a desfășurat cu prilejul Zilei prieteniei dintre Rusia și Slovenia. Evenimentul a fost organizat de ambasada Rusiei la Ljubljana și de Societatea de prietenie ruso-slovenă.
”Este profund simbolic faptul că, în ajunul ceremoniei noastre festive, președinții Rusiei și Sloveniei au convenit să instituie Ziua prieteniei ruso-slovene, ce va fi marcată în fiecare an de acum înainte. Vladimir Vladimirovici Putin mi-a încredințat misiunea de a transmite încă o dată cuvinte sincere de mulțumire poporului sloven pentru această minunată inițiativă, înalt apreciată de ruși și care, suntem convinși, va deveni încă o tradiție bună care leagă țările și popoarele noastre”, a declarat, cu acest prilej, senatorul Konstantin Kosaciov.
Punct mort
”Mulțumim pentru contribuția substanțială la păstrarea memoriei istorice despre victimele acestor războaie sângeroase. Este expresia poziției noastre principiale și comune de a nu permite încercări de rescriere a istoriei, de a justifica infracțiuni care au provocat moartea a milioane de oameni”, a continuat politicianul rus.
”Începând cu 1 iulie anul curent, Slovenia asigură președinția Consiliului Uniunii Europene. Cunoscând spiritul constructiv al conducerii slovene, ar fi important să se facă tot posibilul pentru a smulge relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană din punctul mort în care se află ele astăzi”, a subliniat Kosaciov.
Potrivit spuselor sale, ”în acest context, un rol aparte îl joacă dialogul interparlamentar. Sunt convins că parlamentarii din Rusia și din Slovenia ar putea oferi un bun exemplu pentru un astfel de dialog, în interesele consolidării înțelegerii reciproce și a încrederii în Europa”, a apreciat senatorul rus.
Reamintim că relațiile dintre blocul comunitar și Federația Rusă au fost grav afectate de anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea și izbucnirea războiului din Estul Ucrainei. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Știri, UE
UE intră în era slovenă
Primul ministru al Sloveniei, Janez Jansa, va prelua de astăzi președinția Uniunii Europene de la Portugalia. Această funcție se acordă prin rotație, pe o durată de jumătate de an, țărilor membre UE.
Potrivit sursei euronews.com, principalele provocări pentru următoarele șase luni va fi summitul din toamnă privind integrarea țărilor balcanice de Vest. O altă provocare ține de pandemia Covid-19 și relansarea economiei UE, astfel că țările sunt pregătite să primească partajul lor din ajutorul de 750 mlrd de euro, bani destinați pentru recuperarea economică.
În context, Slovenia promite să pună în valoarea puterea legii și valorile europene, subiecte care au cauzat divizări între cele 27 de state UE.
O parte din media europeană și-au exprimat îngrijorarea față de această evoluție, având în vedere politica implementată de guvernul acestuia. O parte din liderii europeni l-au criticat periodic pe liderul sloven, care a refuzat să își modifice poziția. (K.P.)
de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Uncategorized @ro
Dunărea, obiectiv strategic pentru România
România va continua implementarea proiectului Danube Floodplain, privind reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii de-a lungul fluviului Dunărea şi a afluenţilor, o iniţiativă finanţată cu 3,67 milioane de euro la care participă 10 ţări din bazinul Dunării, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), transmis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În acest context, a fost organizat recent la Port Cultural Cetate, din judeţul Dolj, un al doilea workshop, cu tema „Reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii Dunării în zona pilot Bistreţ”, cu scopul unei mai bune înţelegeri de către factorii interesaţi a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme şi bunăstarea umană. „În acest sens, workshopul a contribuit la cunoaşterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreţ (judeţul Dolj), determinarea valorii şi a importantei acesteia pentru societate, determinarea serviciilor sau a bunurilor oferite de zona pilot care ar trebui să fie susţinute prin măsurile de reconstrucţie”, se menţionează în comunicat.
Management îmbunătățit
Potrivit sursei citate, obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea managementului apelor transfrontaliere şi prevenirea riscului de inundaţii, maximizând în acelaşi timp beneficiile pentru biodiversitate. „Acest lucru ar putea contribui la crearea unei reţele de ecosisteme acvatice mai stabile şi bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităţilor locale şi care să reducă atât impactul diferitelor activităţi umane, precum şi efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătăţirea cunoştinţelor despre managementul integrat al apei în rândul ţărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice şi a celor verzi, precum şi adoptarea unor măsuri de retenţie naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesaţi (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea şi implementarea durabilă a unor astfel de proiecte. În cadrul proiectului se testează şi se evaluează eficienţa proiectelor locale de conservare şi restaurare pentru reducerea riscului de inundaţii şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice utilizând zone pilot selectate în bazinul Dunării”, notează ANAR în comunicatul remis.
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Statististici îngrijorătoare
Datele oficiale relevă faptul că lucrările de regularizare istorice şi recente – baraje şi diguri, întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale, modificările în modul de utilizare al terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafeţelor de luncă. „Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunităţile locale care au fost expuse inundaţiilor, cât şi asupra biodiversităţii. Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecţie naturală împotriva inundaţiilor cauzate de viituri şi scurgeri rapide, iar scăderea suprafeţei acesteia, împreună cu ploile torenţiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundaţii masive în Europa începând cu anul 2002. În acelaşi timp, reducerea suprafeţelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme şi implicit scăderea biodiversităţii, o bogăţie a acestor zone în trecut”, se precizează în comunicatul citat de agenția KARADENIZ PRESS.
10 pentru Dunăre
Implementarea proiectul Danube Floodplain a început în data de 1 iunie 2018 şi se va încheia la 30 noiembrie 2020, mai arată sursa citată.
Proiectul este finanţat cu 3,67 milioane de euro prin Programul Interreg Europe prin Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020, fiind implementat de 18 instituţii şi organizaţii partenere şi patru instituţii cu rol de parteneri strategici asociaţi din zece ţări care fac parte din bazinul fluviului Dunărea (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Serbia).
Instituţiile şi organizaţiile partenere din România sunt Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională ‘Apele Române’ care are şi rolul de lider al proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi WWF România.
Danube Floodplain intră sub incidenţa Axei prioritare 2 a Programului Transnaţional Dunărea respectiv „Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării’, având ca obiectiv specific consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor la inundaţii. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.
SUERD, obiectiv strategic
„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Ambiții instituționale
Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.
Președinție românească
România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.
Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)
