de Isac Mihai | dec. 27, 2018 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a indicat miercuri la Belgrad, în cadrul întâlnirii sale cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, că România va susţine politica de extindere a Uniunii Europene în timpul preşedinţiei sale, care va debuta la 1 ianuarie 2019, relatează agenţia Tanjug, citată de KARADENIZ PRESS.
În cursul convorbirilor privind relaţiile bilaterale, situaţia din regiune şi priorităţile preşedinţiei române a UE, preşedintele Vucic şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu relaţiile tradiţionale bune şi prieteneşti dintre cele două ţări, subliniind faptul că trebuie intensificată cooperarea în domeniul economiei, al infrastructurii şi al energiei.
Potrivit unui comunicat al biroului de presă al preşedinţiei sârbe, în primele 10 luni ale acestui an, volumul schimburilor comerciale dintre Serbia şi România a ajuns la 1,29 miliarde de euro, fiind cu 21,8 % mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Şeful statului sârb a exprimat mulţumiri României pentru că a votat împotriva aşa-numitei admiteri a Kosovo în Interpol şi pentru poziţia sa principială privind integritatea teritorială şi suveranitatea Serbiei. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 26, 2018 | Balcani, Știri, UE
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Autoritățile de la Belgrad şi Pristina sunt departe de un dialog, ca să nu mai vorbim de un acord, a declarat marţi preşedintele sârb Aleksandar Vucic, care a adăugat că Serbia este pregătită pentru un dialog care poate aduce un viitor satisfăcător atât pentru sârbi, cât şi pentru albanezi, transmite Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În opinia şefului statului sârb, soluţionarea problemei kosovare este o provocare pentru sârbi, dar şi pentru albanezi.
Independență parțială
”Trăim alături unii de alţii şi trebuie să cooperăm. Albanezii (din Kosovo) nu doresc niciun compromis, dar în cazul în care vor dori unul în viitor noi suntem gata pentru discuţii şi pentru un acord care poate asigura un viitor satisfăcător pentru sârbi şi albanezi”, a spus Vucic.
Republica Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din anii 1998-1999.
Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale UE. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a provinciei Kosovo
Speranțe americane
Un acord între Serbia şi Kosovo pentru a pune capăt ostilităţilor este „la îndemână”, a afirmat anterior preşedintele american, Donald Trump, declarându-se pregătit ca într-un astfel de caz să îi invite pe cei doi protagonişti la Washington pentru un „acord istoric”, relatează mass-media internațională.
„Un acord între Serbia şi Kosovo este la îndemână. Statele Unite sunt pregătite să contribuie” la un astfel de obiectiv, a scris liderul de la Casa Albă într-o scrisoare adresată preşedintelui sârb, Aleksandar Vucic, şi dată publicităţii de preşedinţia de la Belgrad.
Preşedintele kosovar, Hashim Thaci, a publicat un mesaj similar săptămâna trecută pe pagina sa de Facebook.
Propunerea lui Donald Trump a fost făcută într-un moment în care negocierile dintre Belgrad şi Pristina sub egida Uniunii Europene se prelungesc la nesfârşit fără rezultate tangibile, tensiuni bilaterale apărând în ultimele săptămâni.
Cauza diferendului o reprezintă refuzul Belgradului de a recunoaşte independenţa fostei sale provincii după războiul din 1998-1999.
Război diplomatic balcanic la ONU
Serbia şi Kosovo s-au înfruntat recent în faţa Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite după decizia autorităţilor de la Pristina de a se dota cu propria armată, provocând mânia Belgradului.
Reuniunea Consiliului de Securitate s-a ţinut la cererea Belgradului, care beneficiază de sprijinul Rusiei şi Chinei. Aceste două ţări nu recunosc independenţa Kosovo care, în schimb, se poate baza pe susţinerea Statelor Unite.
Serbia şi SUA întreţin relaţii diplomatice, dar rămâne vie printre sârbi amintirea bombardamentelor NATO efectuate de Statele Unite care au pus capăt războiului din Kosovo dintre forţele sârbe şi luptătorii separatişti kosovari, urmat, în 2008, de proclamarea independenţei Kosovo.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a îndemnat la calm Belgradul şi Pristina, reamintind că dorinţa lor de a adera la UE depinde de progresele înregistrate în relaţiile bilaterale, în lipsa cărora s-ar putea deschide un „drum foarte periculos”.
Aleksandar Vucic a făcut cunoscut că nu va relua discuţiile cu Pristina până când Kosovo nu va ridica taxele vamale impuse de Kosovo produselor din Serbia.
Pristina reacţionat în acest fel la eforturile Belgradului de a contracara recunoaşterea internaţională a Kosovo, notează AFP. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 20, 2018 | Balcani, Știri, UE
Liderul SUA, Donald Trump, forțează pacea în Balcani
Un acord între Serbia şi Kosovo pentru a pune capăt ostilităţilor este „la îndemână”, a afirmat anterior preşedintele american, Donald Trump, declarându-se pregătit ca într-un astfel de caz să îi invite pe cei doi protagonişti la Washington pentru un „acord istoric”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS.
„Un acord între Serbia şi Kosovo este la îndemână. Statele Unite sunt pregătite să contribuie” la un astfel de obiectiv, a scris liderul de la Casa Albă într-o scrisoare adresată preşedintelui sârb, Aleksandar Vucic, şi dată publicităţii de preşedinţia de la Belgrad.
Preşedintele kosovar, Hashim Thaci, a publicat un mesaj similar săptămâna trecută pe pagina sa de Facebook.
Propunerea lui Donald Trump a fost făcută într-un moment în care negocierile dintre Belgrad şi Pristina sub egida Uniunii Europene se prelungesc la nesfârşit fără rezultate tangibile, tensiuni bilaterale apărând în ultimele săptămâni.
Cauza diferendului o reprezintă refuzul Belgradului de a recunoaşte independenţa fostei sale provincii după războiul din 1998-1999.
Război diplomatic balcanic la ONU
Serbia şi Kosovo s-au înfruntat recent în faţa Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite după decizia autorităţilor de la Pristina de a se dota cu propria armată, provocând mânia Belgradului.
Reuniunea Consiliului de Securitate s-a ţinut la cererea Belgradului, care beneficiază de sprijinul Rusiei şi Chinei. Aceste două ţări nu recunosc independenţa Kosovo care, în schimb, se poate baza pe susţinerea Statelor Unite.
Serbia şi SUA întreţin relaţii diplomatice, dar rămâne vie printre sârbi amintirea bombardamentelor NATO efectuate de Statele Unite care au pus capăt războiului din Kosovo dintre forţele sârbe şi luptătorii separatişti kosovari, urmat, în 2008, de proclamarea independenţei Kosovo.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a îndemnat la calm Belgradul şi Pristina, reamintind că dorinţa lor de a adera la UE depinde de progresele înregistrate în relaţiile bilaterale, în lipsa cărora s-ar putea deschide un „drum foarte periculos”.
Aleksandar Vucic a făcut cunoscut că nu va relua discuţiile cu Pristina până când Kosovo nu va ridica taxele vamale impuse de Kosovo produselor din Serbia.
Pristina reacţionat în acest fel la eforturile Belgradului de a contracara recunoaşterea internaţională a Kosovo, notează AFP. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Grupul rus Gazprom este pregătit să implementeze o strategie pentru a prelungi conducta de gaze naturale TurkStream în patru state din sudul şi centrul Europei (Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia), relatează mass-media rusă, citată de agențiile internaționale, preluate de KARADENIZ PRESS. „Documentele trimise operatorilor de transport din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia în lunile octombrie şi noiembrie, în cadrul procedurilor de rezervare pentru viitoare capacităţi, arată că Gazprom a ales deja o rută pentru livrările de gaze spre Europa via al doilea tronson al conductei TurkStream prin aceste ţări”, informează ”Kommersant”.
Izolarea Ucrainei
Gazoductul TurkStream este parte din eforturile autorităţilor de la Moscova de a evita Ucraina ca rută pentru tranzitul gazelor ruseşti spre Europa, regiune care importă aproximativ o treime din necesarul său de gaze naturale de la Gazprom.
„Aceasta este de fapt ruta South Stream, pe care Uniunea Europeană a blocat-o în luna decembrie 2014 la presiunile americanilor”, subliniază ”Kommersant”, adăugând că extinderea conductei TurkStream ar urma să coste aproximativ două miliarde dolari.
Publicaţia menţionată adaugă faptul că Gazprom vrea să demareze livrarea de gaze către Bulgaria şi Serbia prin TurkStream în anul 2021, urmând ca livrările spre Ungaria să înceapă în 2021, iar cele spre Slovacia la mijlocul lui 2022.
Inaugurare politică
Reamintim că luni, 19 noiembrie, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au participat la o ceremonie ce a marcat finalizarea lucrărilor de construcţie la porţiunea submarină a conductei TurkStream. „Proiectul TurkStream va fi gata de operare în 2019, după efectuarea tuturor testelor. Cel puţin jumătate din gazele tranzitate prin noul gazoduct vor ajunge pe pieţele europene prin Turcia”, a declarat Erdogan, la ceremonia desfăşurată la Istanbul.
Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei.
Gazoduct strategic
Lucrările la gazoductul TurkStream, care va lega Rusia de Turcia via Marea Neagră, au început în luna mai 2017. Prima linie a acestui gazoduct este destinată aprovizionării cu gaze ruseşti a consumatorilor din Turcia în timp ce a doua linie va permite furnizarea de gaze consumatorilor din sudul şi sud-estul Europei.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton, a declarat că „este momentul ca Serbia şi Kosovo să ajungă la un acord”, declaraţie făcută după o întrevedere avută la Casa Albă cu preşedintele kosovar Hashim Thaci, relatează mass-media de peste Ocean, citată de KARADENIZ PRESS. „Statele Unite sunt pregătite să ajute ambele părţi să realizeze acest obiectiv istoric”, a scris Bolton într-un mesaj postat pe Twitter.
Kosovo, sprijinit de SUA
Preşedintele Kosovo Hashim Thaci şi-a exprimat, de asemenea, optimismul după întrevedere şi i-a mulţumit responsabilului american pentru „sprijinul deplin pe care îl are Kosovo în cadrul administraţiei sale”. „Am convenit că există o şansă istorică de dialog pentru ambele ţări care nu ar trebui ratată”, a spus Thaci, adăugând că acest lucru va ajuta la eforturile fostei provincii sârbe de a adera la NATO, ONU şi UE.
Întâlnirea a survenit la o zi după ce Thaci s-a întâlnit cu secretarul de stat american Mike Pompeo, care a încurajat Kosovo să „profite de această oportunitatea unică de a ajunge la o înţelegere istorică globală cuprinzătoare cu Serbia”, în cadrul unui proces de dialog facilitat de UE, a declarat purtătorul de cuvânt Heather Nauert.
Demers american
Pompeo a cerut de asemenea Pristinei să anuleze taxele vamale aplicate la importurile din Serbia săptămâna trecută, ca răspuns la campania acestei ţări de a menţine Kosovo în afara Interpol. Kosovo a crescut miercurea trecută cu 100% taxele vamale aplicate produselor sârbeşti, a doua zi după ce a ratat din nou aderarea la organizaţia internaţională de poliţie Interpol din cauza „campaniei feroce” a Serbiei, notează AFP. „Normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia este singura cale clară pentru a înlesni integrarea ambelor ţări în comunitatea statelor occidentale”, se arată într-un comunicat.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Proteste sârbe
Mii de sârbi din nordul Kosovo s-au reunit în Kosovska Mitrovica pentru a protesta paşnic faţă de decizia autorităţilor de la Pristina de a impozitat cu 100 % mărfurile sârbeşti, relatează agenţia Tanjug. Protestatarii purtau bannere pe care scria: ”Vrem pace, nu război”, ”Nu ne înfometaţi copiii”, ”UE, deschide ochii”, ”Stop violenţei din partea Pristinei” şi ”Avem dreptul la pâine”. Ei spuneau că nu-i vor permite Pristinei să-i expulzeze din teritoriu prin măsuri discriminatorii.
Înainte de protest, primarii din patru oraşe cu populaţie majoritar sârbă din nordul Kosovo au demisionat şi adunările municipale au decis încetarea activităţii autorităţilor locale până când Pristina îşi va retrage decizia.
Reamintim că Republica Kosovo, cu o populaţie majoritar albaneză, aproximativ 90%, şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia în 2008. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de mari puteri occidentale, dar nu şi de România, Spania, Slovacia ori Serbia, stat care continuă să revendice suveranitatea asupra regiunii.
Belgrad, supărat pe NATO și KFOR
Serbia nu mai are niciun motiv pentru a avea încredere în misiunea KFOR şi în NATO întrucât tot ceea ce acestea au afirmat despre ultimele manevre ale trupelor speciale ale poliţiei din Kosovo (ROSU) s-a dovedit a fi neadevărat, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic într-o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, transmite Tanjug. Vucic şi premierul sârb Ana Brnabic s-au întâlnit cu ambasadorul rus după ce trupele ROSU au arestat trei bărbaţi sârbi în nordul oraşului Kosovska Mitrovica.
În situaţia actuală, Serbia va continua să acţioneze într-o manieră serioasă şi responsabilă, dar nu mai poate avea încredere în KFOR şi NATO, a subliniat şeful statului sârb.
De partea sa, Cepurin a afirmat că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia din Kosovo şi consideră că Serbia va fi capabilă de a face în mod responsabil faţă provocărilor şi a ameninţărilor cu folosirea forţei.
Arestări contestate
Trei sârbi din Kosovo au fost arestaţi recent în nordul oraşului divizat Mitrovica în ancheta privind asasinarea politicianului sârb kosovar Oliver Ivanovic, împuşcat mortal, la 16 ianuarie, în faţa biroului său de agresori necunoscuţi. ‘Vă pot confirma că a avut loc o operaţiune în partea de nord din Mitrovica în legătură cu asasinarea lui Oliver Ivanovic. Patru persoane au fost arestate, dintre care trei în legătură cu acest caz’, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al poliţiei din Pristina, Baki Kelani.
Oliver Ivanovic (64 de ani), liderul unei mici formaţiuni social-democrate, avea imaginea unui moderat în rândul clasei politice sârbe din Kosovo. El era şi unul din puţinii care s-au opus public liniei politice impuse de Belgrad sârbilor din Kosovo. Rezultatele autopsiei au arătat că Ivanovic a fost împuşcat cu şase gloanţe trase cu un pistol Zastava, produs în fosta Iugoslavie.
Arestările de vineri au fost operate de forţele speciale ale poliţiei kosovare, care caută un al patrulea suspect.
Aceasta este prima dată când se anunţă public o intervenţie a forţelor speciale kosovare în zona urbană din Mitrovica-nord după arestarea, în martie, a unui înalt responsabil al Serbiei, intrat fără autorizaţie pe teritoriul Kosovo. Anterior, forțele speciale kosovare au încercat preluarea controlului asupra centralei hidroelectrice ‘Gazivode’ de la granița comună, controlată oficial de Belgrad.
Reamintim că oraşul este divizat între sectoarele sârb, la nord, şi albanez, la sud, iar cei 85.000 de locuitori trăiesc în continuare într-o atmosferă tensionată, la două decenii după conflictul care a opus forţele Belgradului separatiştilor kosovari albanezi.
Autorităţile de la Pristina au mari dificultăţi în a-şi exercita controlul în nordul oraşului, ai cărui locuitori, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo.
Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar
Amenințări militare
La Belgrad, preşedintele sârb Aleksandar Vucic i-a convocat pe miniştrii apărării şi de interne, împreună cu alţi responsabili militari şi ai poliţiei. Această decizie vine la scurt timp după ce Vucic și-a plasat armata în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat anterior numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivode’, controlată oficial de Belgrad, a transmis postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivode’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivode’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza, unii dintre cei mai importanți aliați politici ai acestuia.
Războiul pentru Interpol
Ambasadorul rus în Serbia, Aleksandr Cepurin, a felicitat Serbia pentru succesul înregistrat la nivel internaţional împiedicând Kosovo să adere la Interpol, după ce candidatura republicii nerecunoscute a fost respinsă pentru a treia oară, relatează RADOR, preluată de KARADENIZ PRESS. „Sărbătoarea noastră de astăzi a fost completată de victoria Serbiei la Dubai, la Adunarea Generală a Interpol. Vă felicit cu acest prilej. Cu câţiva ani în urmă, a existat un vot similar la UNESCO, iar astăzi vedem că lumea s-a schimbat, actualul pol de putere fiind mult mai în favoarea Serbiei. Cred că nici nu putea fi altfel, deoarece votul a avut loc în ziua în care marcăm înfiinţarea Casei Ruse din Belgrad” – a declarat ambasadorul rus, la un concert organizat cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Casei Ruse la Belgrad.
Reamintim că Adunarea Generală a Interpol, reunită în Dubai, a respins recent, din nou, cererea de aderare a Kosovo la organizaţia internaţională de poliţie.
Vicepremierul sârb şi ministru de interne Nebojsa Stefanovic a avertizat anterior că admiterea Kosovo în Interpol le va da posibilitate teroriştilor să aibă acces la bazele de date ale organizaţiei, relatează agenţia Tanjug.
Într-un comunicat, Stefanovic a estimat că decizia de a accepta cererea de aderare a Kosovo, pe lângă faptul că este o încălcare a dreptului internaţional, a Rezoluţiei 1244 a ONU şi a altor norme referitoare la cerinţele privind aderarea, va fi şi foarte periculoasă, deoarece bazele de date ale Interpol, care conţin şi informaţii despre indivizi suspectaţi de cele mai grave crime, inclusiv de terorism, ar putea ajunge pe mâinile teroriştilor înşişi.
”Chiar înainte de o sesiune a Adunării generale al Interpol, unde urmează să se ia o decizie privind cererea aşa-numitului (stat) Kosovo, cred că este de datoria mea ca ministru de interne să avertizez opinia publică din Serbia, precum şi Europa şi lumea întreagă, în legătură cu consecinţele posibile”, a afirmat ministrul sârb în comunicat. (M.B.)
